The use of allotransplant in the surgical treatment of recurrent and complicated inguinal hernias

Catedra de chirurgie nr. 2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Hernioplastie este o intervenție cea mai frecventă din toate întervențiile programate ale organelor cavității abdominale. Un procent mare de recidive contribuie la faptul că tratamentul acestei patologii rămâne în centrul atenției. Scopul: evaluarea eficacității a aloplastiei la pacienți cu hernie inghinale complicate și recidivante Material și metode: În perioada 2014-2019, 972 pacienți au fost operați în clinica noastră. Din acestea, 65 (6.7%) cu hernie recidivantă, 47 (4.8%) cu hernie inghinoscrotală de demensiuni mari, 21 (2.1%) cu hernie ireponibilă. Rezultate: aloplastie a fost utilă în 523 (53.8%) de cazuri și în 133 (92%) de cazuri de hernii complicate și recidivante. Utilizarea plasei sintetice a permis reducerea traumatismului intervențiilor și crearea canalului inghinal cu o rezistența ridicată cu restabilirea funcțiilor anatomice și fiziologice la pacienții cu insuficiența țesuturilor și schimbări cicatriciale grave. Complicații postoperatorii s-au manifestat la 9 (6.7%) din ei. Acumularea exudatului subaponeurotic - 5 pacienți. Limforeea postoperatorie - 1. Hematomul - 2. Supurația plăgii postoperatorie cu regetul plăsii sintetice - 1. În perioada postoperatorie tardivă migrarea plasei sintetice cu dezvoltarea recidivei herniei s-a produs în 2 cazuri (1.5%). Concluzii: - utilizarea aloplastiei asigură traumatismul minimal în perioada postoperatorie și sindromul algic mai puțin pronunțat. - micșorarea perioadei postoperatorii în staționar, perioada de recuperare este mai precoce - aloplastia este o metodă de elecție la pacienții cu hernii complicate și recedivante. Se recomandă utilizarea largă a aloplastiei în practica chirurgicală zi de zi.Background: Hernia repair intervention is the most common of all program interventions organs of the abdominal cavity. A high percentage of relapses contributes to the fact that the treatment of this pathology remains the focus of attention. Purpose: Evaluation of efficacy of alloplasty in patients with complicated and relapsing inguinal hernia Methods and materials: In 2014-2019, 972 patients were operated in our clinic. Of these, 65 (6.7%) had relapsing hernias, 47 (4.8%) had large inguinal hernias, 21 (2.1%) had underlying hernias. Results: Alloplasty was used in 523 (53.8%) cases and in 133 (92%) cases of complicated and recurrent hernias. The use of synthetic mesh has allowed the reduction of interventional trauma and the creation of the inguinal canal with a high resistance with the restoration of anatomical and physiological functions in cases of patients with tissue failure and serious scarring. Postoperative complications have manifested in 9 cases (6.7%). Accumulation of subaponeural exudate - 5 patients. Postoperative lymph node - 1. Hematoma - 2. Postoperative wound suppression with synthetic mesh regression - 1. In late postoperative postoperative migration of synthetic mesh with the development of hernia recurrence occurred in 2 cases (1.5%). Conclusion: - the use of alloplasty produces minimal trauma during the quiet postoperative period with a less pronounced algal syndrome.- postoperative period in the hospital is reduced, the recovery period is shorter - alloplasty is a method of choice in patients with complicated and relapsing hernias. The widespread use of alloplasty in everyday surgery is recommended

Gallbladder cholelithiasis: gender and metabolic differences

Catedra Chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Etiopatogenia litiazei biliare (LB) sugeră un caracter plurifactorial și se dezvoltă pe fondalul interacțiunii complexe între mai mulți factori genetici și celora de mediu. Între timp, LB veziculară poate conduce spre repercusiuni severe, cum ar fi pancreatita biliară acută sau cancerul de colecist. Astfel, dacă putem prezice ce factori contribuie la dezvoltarea calculilor biliari, eventual controlîndu-i, putem preveni afecțiunile biliolitogene. Scop: A explora factorii potențiali de risc ai LB pentru a îmbunătăți înțelegerea etiopatogeniei sale. Material și metode: Studiul dat a inclus analiza retro- și prospectivă a 1221 bolnavi, operați pentru colecistită acută sau cronică în perioada aa.2006-2015 în Clinica chirurgicală SCM ”Sfînta Treime“. S-au analizat vîrsta, sexul, indicele masei corporale, trigliceridele, colesterolul total, glucoza plasmatică. Diagnosticul de LB a fost confirmat clinic, imagistic, intraoperator și morfologic. Obezitatea a fost definită în cazul indicelui masei corporale ≥25 kg/m2. Rezultate: Din cei 1221 bolnavi bărbații au constituit 35,7% cazuri, femeile – 64,3%. În funcție de grupa de vîrstă LB la bărbați a predominat în cazul 40-64 sau ≥75 ani, pe cînd la femei marea majoritate a cazurilor a cuprins grupa ≤35 ani (p<0.05). În cazul bărbaților s-a consemnat o conexiune între nivelul ridicat al glucozei plasmatice și LB, pe cînd la femei LB a corelat cu hipertrigliceridemie, colesterolemie și obezitate. Concluzie: Vîrsta și sexul sunt profund asociate cu incidența LB, iar factorii metabolici de risc sunt diferiți la bărbați comparativ cu femeile.Introduction: The etiopathogenesis of gallstone disease is suggested to be multifactorial nature and develops on the background of complex interactions between many genetic and environmental factors. Meanwhile, vezicular cholelithiasis can lead to severe consequences, such as acute biliary pancreatitis or gallbladder cancer. So if we can predict what factors contribute to the development of gallstones and eventually control them, we can prevent disease biliary-lithogenic. Aim: Exploring the potential risk factors of gallbladder cholelithiasis (GC) in order to improve the understanding of its pathogenesis. Material and methods: This study included retro- and prospective analysis of 1221 patients, who were operated for acute or chronic cholecystitis during aa.2006-2015 at Surgical Clinic Municipal Clinic Hospital “Sfînta Treime”. We analyzed age, sex, body mass index, triglycerides, total cholesterol, plasmatic glucose. Gallbladder cholelithiasis diagnosis was clinically, imagistically, intraoperatively and morphologically confirmed. Obesity has been defined for the body mass index ≥25 kg/m2. Results: Among confirmed the 1221 patients the men constituted 35.7% of the cases, women – 64.3%. Depending on the age group of men GC prevailed at 40-64 or ≥75 years, while the majority of women cases comprised ≤35 years group (p<0.05). At men recorded a connection between high levels of plasma glucose and GC, while GC women correlated with high triglycerides, cholesterol and obesity. Conclusion: The age and gender are deeply associated with GC incidence and the metabolic risk factors are different in men compared to women

Aspects on the risk factors of laparoscopic cholecystectomy conversion in patients with acute calculous colecystitis

Materiale şi metode. S-au studiat 114 bolnavi operaţi laparoscopic sau prin conversie pentru CA. CA a fost stabilită conform criteriilor Tokyo Guidelines. Bolnavii au fost stratificaţi în 2 loturi: I- CEL fără conversie şi II- CEL cu conversie. S-au analizat vîrstă, sexul, rezultatele examinărilor clinico- paraclinice, inclusiv a raportului neutrofile/limfocite (RNL) ca marker al inflamaţiei. Dificultatea intraoperatorie a CEL a fost apreciată conform scalei Parkland. Rezultate. Rata de conversie a constituit 7,9% cazuri. În lotul cu conversie au predominat bărbaţii- 66,7%, în lotul fără conversie - femeile (61,9%). Vârsta pacienţilor a fost semnificativ mai înaltă în cazul conversiei. În lotul cu conversie în 55,6% cazuri s-a iniţiat CEL în termeni > de 72 ore de la debutul primelor manifestări clinice, în lotul fără conversie acest indice a constituit 27,6 %. În lotul I a predominat gr.III de severitate intraoperatorie conform Parkland, în cazul conversiei gr.IV şi V. Cauzele conversiei: plastron inflamator perivezicular şi al ligamentului hepato-duodenal (n=4), hemoragie intraoperatorie incontrolabilă laparoscopic (n=3), CA gangrenoasă cu perforare şi abces perivezicular (n=2). RNL a fost semnificativ mai mare în lotul cu conversie (8,6), comparativ cu lotul fără conversie (3,9). Concluzii. Conversia CEL constituie o etapă raţională a tratamentului CA complicate. Factori predictivi ai conversiei au constituit sexul masculin, vîrsta înaintată, adresarea tardivă. RNL poate fi util ca factor de pronostic în ce priveşte gradul de severitate al CA.Aim of study. To study the risk factors of laparoscopic cholecystectomy (LC) conversion in patients with acute calculous cholecystitis (AC). Materials and methods. The 114 patients operated laparoscopically or by conversion for CA were studied. AC was established according to Tokyo Guidelines criteria. The patients were stratified into 2 groups: I- LC without conversion and II- LC with conversion. Age, sex, the results of clinical-paraclinical examinations, including the neutrophil/lymphocyte ratio (NLR) as a marker of inflammation, were analyzed. The intraoperative difficulty of LC was assessed according to the Parkland scale. Results. The conversion rate constituted 7.9% of cases. In the group with conversion, men predominated - 66.7%, in the group without conversion - women (61.9%). The age of the patients was significantly higher in the case of conversion. In the group with conversion in 55.6% of cases, LC was initiated within > 72 hours from the onset of the first clinical manifestations, in the group without conversion this index was 27.6%. In group I, grade III of intraoperative severity according to Parkland prevailed, in the case of conversion prevailed grade IV and V. The causes of conversion were: perivesicular inflammatory and hepato-duodenal ligament plastron (n=4), laparoscopic uncontrollable intraoperative hemorrhage (n=3), gangrenous AC with perforation and perivesicular abscess (n=2). NLR was significantly higher in the conversion group (8.6) compared to the non-conversion group (3.9). Conclusions. LC conversion is a rational step in the treatment of complicated AC. Predictive factors of conversion were male sex, advanced age, late addressing. NLR may be useful as a prognostic factor regarding the severity of AC

New complex algorithm of treatment and prophylaxis of complications of the portal origin

Catedra chirurgie 2, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Problema tratamentului conservativ şi chirurgical al complicaţiilor de origine portală rămâne complicată şi actuală. Un rol important în patogenia encefalopatiilor hepatice îl joacă diminuarea nivelului lecitinei şi izoleicinei în hemoglobină, ducând la scăderea sintezei şi creşterea metabolismului proteic, cauzând formarea excesivă a amoniacului – factorul principal al dezvoltării flebectaziilor şi encefalopatiilor. Scopul studiului: Prevenirea dezvoltării complicaţiilor şi reglarea proceselor metabolice, studierea raportului semnificativ dintre ACR şi AA. Material şi metode: Pacienţii au fost supuşi algoritmului complex de tratament şi investigării îndreptat spre corecţia hipovolemiei, hipoxiei circulatorii, hipoproteinemiei, lichidării dereglărilor hidroelectrolitice, menţinerea activităţii cardiovasculare. Au fost examinaţi şi trataţi 15 pacienţi, exceptând hemoragiile esofagogastrice, supuşi algoritmului complex, tratamentului local – metoda hemostatică prin tamponament cu sonda Blakemore, plombarea endoscopică a varicelor cu adezivul fibrinic. Paralel a fost apreciat algoritmul complex general, detoxicarea enterală cu sorbit, ducând la diminuarea concentraţiei amoniacului, ureii, normalizând metabolismul aminoacidic ACR/AA. Rezultate: Utilizarea de chitozan, lecitină, spirulină, polibiolină (stimulator biologic cu efect antiinflamator) a dus la îmbunătăţirea stării generale, ameliorarea reacţiei imunobiologice, dispariţia durerilor. Scăderea amoniacului, ureii, restabilirea echilibrului aminoacizilor, scăderea aminoaciduriei, a catabolismului, a condus la ameliorarea statutului neurologic, prevenind complicaţiile. ConcluziI: Datele cercetărilor au demonstrat eficacitatea înaltă a algoritmului complex de tratament cu utilizarea poliobiolinei ca stimulator biologic cu efect antiinflamator. Este necesară prelungirea metodelor date la pacienţii cu ciroză de origine portală, permiţând ameliorarea rezultatelor tratamentului şi profilaxia complicaţiilor.Introduction: The problem of conservative and surgical treatment of complications of the portal origin still remains complicated and important. Major role in the pathogenesis of encephalopathy play decrease of lecithin and isoleucine level, resulting in increased protein metabolism, causing excessive formation of ammonia - the factor in the development of esophageal varices and encephalopathy. Aim of the study: To prevent the complications and regulate metabolism, to study relationship between BCA and AA. Material and methods: The patients underwent algorithm of treatment directed at correction of hypovolemia, circulatory hypoxia, hypoproteinemia, liquidation of electrolyte and cardiovascular disturbances. Fifteen patients were examined and treated, excepting gastroesophageal bleeding, undergoing local hemostasis by application of Blakemore tube, endoscopic hemostasis with fibrin glue. Parallel was used enteral detoxification with sorbitol, resulting in decrease of the concentration of ammonia, urea and amino acid metabolism, normalizing ratio between BCR and AA.Results: Utilization of chitosan, lecithin, spirulina, polibiolin (a biological stimulant with anti-inflammatory effect), resulting in improvement of general condition, increasing immunobiological reaction and disappearance of pain. The decrease of ammonia, urea, restore of amino acids balance, decrease of aminoaciduria, catabolism, leading to improved neurological status, preventing complications. Conclusions: These studies have shown high efficiency of proposed complex algorithm with use of polibiolin. It is necessary to extend the method in patients with cirrhosis of the portal origin, allowing improving treatment outcomes and preventing complications

Acute acalculous cholecystitis: incidence, clinical and evolutional features

Catedra Chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Colecistita acută acalculoasă (CAA) cuprinde 2-15% din toate colecistitele acute. Factorii predisponibili includ stările critice, repausul alimentar prolongat, nutruția parenterală totală, sepsisul. CAA denotă frecvent o evoluție fulminantă, asociată cu gangrenă, perforare, empiem, morbiditate și mortalitate înaltă. Scop: A evolua incidența CAA cu specificarea caracteristicilor sale clinico-evolutive. Material și metode: Studiul include analiza prospectivă a 121 bolnavi (vîrsta: 24-78 ani), operați tradițional sau laparoscopic pentru colecistită acută în perioada aa.2010-2015 în Clinica chirurgicală SCM ”Sfînta Treime“. CAA a fost stabilită prin următoarele criterii: 1). absența calculilor sau sludge-ului biliar la examinările imagistice cu semiotică ecografică de colecistită acută; 2). confirmare intraoperatorie a colecistitei acute fără calculi; 3). certificarea morfologică a diagnosticului de colecistită acută. S-au estimat indicii demografici, clinici, parametrii intraoperatori și evoluția postoperatorie în 2 loturi: I – CAA; II – colecistită acută calculoasă. Rezultate: Din 121 bolnavi, 12 au corespuns criteriilor CAA, incidența ei constituind 9,9%. Raportul bărbați/femei în lotul I și II a constituit 9/2 și 48/61 (p<0.01); vîrsta medie 47±1,3 ani și 58±1,5 ani (p<0.05). V-om nota, că în grupa CAA 83,3% bolnavi au prezentat asocieri comorbide (diabet – 3; hipertensiune – 5; hemiplegie – 1; astm – 1), iar în grupa II – 33,9% (p<0.001). În grupa CAA – 5 cazuri, sau 41,7% - au predominat formele distructive, cu o evoluție fulminată de pînă la 72 ore de la debut. Concluzie: CAA evoluează preponderent la persoanele de vîrstă medie, gen masculin cu comorbidități asociate, tablou clinic fulminant și predominanța formelor distructive.Introduction: Acute acalculous cholecystitis (AAC) comprises 2-15% of all acute cholecystitis. The predisposing factors include critically illness, prolonged fasting, total parenteral nutrition. AAC frequently shows a fulminate course associated with gangrene, perforation, empyema. Aim: Was to evolve the incidence of AAC and to specify its clinical and evolutional features. Material and methods: The study includes a prospective analysis of 121 patients (age: 24-78 years), traditional or laparoscopic operated for acute cholecystitis during 2010-2015. AAC was established by the following criteria: 1). the absence of gallstones or biliary sludje at imaging examinations with ultrasound semiotics of acute cholecystitis; 2). intraoperative confirmation of acute cholecystitis without stones; 3). morphologic certification of the diagnosis of acute cholecystitis. Demographic and clinical indicators were estimated together with the intra- and postoperative evolution parameters into 2 groups: I – AAC; II – acute calculous cholecystitis. Results: From a total of 121 patients, 12 fulfilled the criteria for AAC, its incidence consisting 9.9%. Male/female ratio into group I and II was 9/2 and 48/61 (p<0.01); mean age 47±1.3 years and 58±1.5 years (p<0.05). We note that in AAC group 83.3% patients had comorbid associations (diabetes – 3; hypertension – 5; hemiplegia – 1, asthma – 1) and 33.9% in group II (p<0.001). At the AAC group – 5 cases, or 41.7% - destructive forms predominated, evolving thundering up to 72 h of the onset. Conclusion: AAC mostly develops in male people of middle age with associated comorbidities, fulminate clinical picture and the predominance of destructive forms

Liver failure as the cause of mortality in patients with complicated giant hydatid liver cysts

Catedra chirurgie nr.2, Clinica de chirurgie 2, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Mortalitatea postoperatorie în echinococoza necomplicată variază în limitele 1-2%, crescând la supurarea chisturilor până la 23% şi este însoţită de insuficienţă hepato-renală. Scopul: Analiza cauzelor dezvoltării sindromului hepatorenal în perioada postoperatorie la pacienţii cu chisturi hidatice complicate. Material şi metode: În perioada anilor 1990-2015 în Clinica au fost operaţi 528 pacienţi cu echinococoză hepatică. Programul diagnostic a inclus testele clinice generale şi imunologice, USG, TC. Rezultate: Chisturi supurate au fost la 195 (37%) pacienţi, 37 (18,9%) au fost operaţi de urgenţă. Dintre aceștia în perioada postoperatorie precoce au decedat 7 (3,6%) cu chisturi gigante mai mari de 20 cm în diametru. Trei pacienţi erau în vârsta de 55-75 ani, 4 – 75-85 ani. Toţi pacienţii preoperator au avut anemie, hipoproteinemie, hiperbilirunemie, creşterea transaminazelor, scăderea indicelui de protrombină. Patologie concomitentă severă în anamneză – la 6 pacienţi: infarct miocardic – 1, ictus cerebral – 1, diabet zaharat – 2, boală hipertonică – 2. Luând în consideraţie riscul operator, au fost efectuate intervenţii minim-invazive – deschiderea, evacuarea şi drenarea chistului. În primele 24 de ore din cauza insuficienţei hepato-renale au decedat 4 pacienţi cu vârsta 75-85 ani şi 3 pacienţi au decedat în de curs de 3 zile următoare. Concluzii: (1) Evoluţia asimptomatică îndelungată a maladiei provoacă creşterea lentă a insuficienţei hepato-renale (stadiu compensat). (2) Trauma operatorie devine un mecanism declanşator pentru trecerea disfuncţiei hepato-renale în faza de decompensare. (3) Vârsta înaintată şi patologia concomitentă înrăutăţesc rezultatele tratamentului.Introduction: Postoperative mortality in uncomplicated liver echinococcus ranges from 1-2%, increasing in suppuration to 23% and is accompanied by the development of liver and kidney failure. Aim: To analyze the causes of hepatorenal syndrome after the operation in patients with complicated echinococcosis. Material and methods: From 1990 to 2015, 528 patients with hepatic echinococcosis were operated in the clinic. The diagnostic program included clinical, immunobiological studies, ultrasound and CT. Results: Suppurative cysts were in 195 (37%) patients, 37 (18.9%) were operated urgently. Seven (3.6%) of them with giant hydatid cysts larger than 20 cm died. Three patients were aged between 55 and 75 years, and 4 – between 55 and 75. All patients had anemia, hypoproteinemia, hyperbilirubinemia, elevated transaminase levels and reduced prothrombin index. Six patients had severe concomitant diseases: myocardial infarction – 1, stroke – 1, diabetes – 2, hypertension – 2. Considering the high risk of complications, we performed the minimally invasive intervention – opening, emptying and drainage of cysts. Four patients aged between 75 and 85 died in the first day of hepatic and renal failure and 3 patients died in the next 3 days. Conclusions: (1) Prolonged asymptomatic echinococcosis provokes a slow increase of hepatic and renal failure (compensated stage). (2) Surgical trauma is the trigger for the transition from the stage of hepatorenal dysfunction in the phase of decompensation. (3) The age factor and the presence of severe comorbidity negatively influence the outcome

Splenectomy with azygo-portal disconnection in the treatment of cirrhogenic portal hypertension

Clinica 2 Chirurgie „Constantin Ţîbîrnă”, Catedra 2 Chirurgie USMF „N.Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere. Splenectomia cu deconectare azygo-portală constituie o modaliatate chirurgicală de rezolvare a splenopatiei cirogene şi corecţiei hemocirculaţiei portale denaturate în ciroza hepatică.Scopul: Estimarea rezultatelor splenectomiei cu deconectare azygo-portală în tratamentul complicaţiilor hipertensiunii portale la bolnavii cirotici.Material şi metode: Sunt analizate rezultatele splenectomiei cu deconectare azygo-portală la 258 bolnavi cu hipertensiune portală cirogenă, trataţi în perioda 1991-2011, repartizaţi conform gradaţiei Child în: A/B/C-48/186/24. Indicele primordial pentru aprecierea severităţii hipersplenismului a constituit nivelul trombocitopeniei. Indicaţiile operatorii au fost determinate de hipersplenismul sever, hemoragii variceale antecedente cu risc sporit de recidiv hemoragic prin gastropatii eroziv-ulceroase. Rezultate: Ameliorarea rezervelor fucţionale hepatice în perioada postoperatorie a fost remaracată la absoluta majoritate a pacienţilor prin îmbunătăţirea scorului Child şi asigurarea perfuziei porto-hepatice adecvate confirmate prin dopplerfloumetrie ultrasonografice. Letalitatea generală postoperatorie precoce a constiuit 7,4 % (n=19), fiind corelată cu rezevele hepatice funcţionale: Child A/B/C- 1/10/8, sau 2,08/5,38/33,3 la sută cazuri. În funcţie de complicaţiile ce au determinat decesul am consemnat: insuficienţa hepato-renală; sindromul CID, sepsis asplenic postoperator, tromboză portală totală. Rata generală a supravieţuirii la distanţă de 1, 3 şi 5 ani a constituit 86,5%, 75,6% şi 68,7%, respectiv. În funcţie de categoria Child supravieţuirea de 5 ani şi 10 ani a alcătuit: “A”- 86,2 %,- 65,4% “B”- 73,5% - 42,7% şi -“C”- 7,8%- 0,4,%. Decesele la distanţă au fost condiţionate de progresarea cirozei cu insuficienţă hepato-renală, hemoragii digestive superioare variceale şi gastropatii portale, evoluţie în ciroză- cancer hepatică. Concluzii: În era transplantului hepatic splenectomia cu deconectare azygo-portală rămîne în continuare o metodă eficace de tratament chirurgical al hipertensiunii portale la pacienţii cu ciroză hepatică, oferindu-le o şansă la supravieţuire şi ameliorarea calităţii vieţii.Introduction. Splenectomy with azygo-portal disconnection solving on the modaliatate of the cirrhogenic splenepaties and distorded portal hemocirculation. Aim: The estimation of the results of azygo- portal disconnection with splenectomy in the treatment of complications on cirrhotic patients with portal hypertension. Material and methods: We analyzed results of the azygo- portal disconnection with splenectomy from 258 patients with cirrhotic portal hypertension treated in the period 1991- 2011, distributed according to the gradation Child: A/B/C-48/186/24. Primary index for assessing the severity of hypersplenism was thrombocytopenia. The indications for operative treatement were determinated by severity of hypersplenism, variceal bleeding history and high risk from relapse of rebleeding by erosive gastropaties. Results: Improvement in postoperative liver reserves function was marcate in the absolute majority of the patients from improvement of the Child score and ensuring adequate porto-hepatic perfusion, confirmed by dopplerfloumetric ultrasound. The general precocious postoperative letality constituting 7,4 % (n=19),being correlated with functional liver reserves: Child A/B/C-1/10/8, or 2.08 / 5.38 / 33.3 percent cases. Depending on the complications resulting in death were recorded: hepato-renal failure, DIC syndrome, asplenic postoperative sepsis, total portal thrombosis. Overall survival rates a distance of 1, 3 and 5 years was 86.5%, 75.6% and 68.7%, respectively. Depending on the category Child survival of 5 years and 10 years made up: “A”- 86.2% - 65.4% “B” - 73.5% - 42.7% and -”C” - 78% -0.4%. Remote deaths were subject to the progression of cirrhosis with hepato-renal syndrome, upper variceal and gastrointestinal bleeding and portal gastropaties, liver cancer evolution. Conclusions: In the era of liver transplantation azygo-portal disconnection with splenectomy still remains an effective surgical treatment of portal hypertension in cirrhotic patients, offering them a chance at survival and quality of life

Aspects on obstructive colorectal cancer in emergency surgery

Scopul lucrării. A analiza rezultatele precoce ale tratamentului chirurgical de urgenţă al ocluziei intestinale acute prin cancer colorectal (CCR) obstructiv. Materiale şi metode. S-au analizat rezultatele tratamentului chirurgical de urgență a 91 de pacienți cu CCR obstructiv. În localizările pe colonul drept s-au practicat hemicolectomie pe dreaptă- 14 (15,4%) cazuri, în 15 (16,5%) - colo/cecostomie, bypass- la 2 (2,2%) pacienți. Pentru tumorile colonului stâng: hemicolectomia stângă cu anastomoză la 2 (2,2%) pacienți, operația Hartmann- 39 (42,8%), rezecție intestinală segmentară- 7 (7,7%), rezecţie recto-sigmoidiană - 3 (3,3%), la 9 (9,9%) pacienţi- colostomie. S-au analizat complicațiile postoperatorii precoce și mortalitatea intraspitalicească. Rezultate. Raportul bărbați/femei a fost de 1/1,2, cu predominanța persoanelor peste 60 de ani – 75,8% cazuri. Obstrucția colonului stâng (65,9%) a predominat față de cel drept (34,1%). S-a stabilit o conexiune între frecvența complicațiilor postoperatorii, clasa ASA și comorbidităţi, ce explică incidența mare a complicațiilor postoperatorii precoce – 70,4% cazuri. Complicațiile generale au fost mai frecvente decât cele chirurgicale - 1,9/1. Conform Clavien-Dingo, 27 (29,7%) pacienți nu au avut complicații, gradul I-11 (12,1%) pacienți, II 15 (16,5%), III-10 (10,9%), IV -7 (7,7%) şi grad V-21 (23,1%) pacienţi. Concluzii. Stadiile avansate ale CCR, vârsta înaintată şi comorbidităţile asociate determină o rată înaltă de complicaţii postoperatorii precoce, cele chirurgicale fiind mai puţin frecvente decât cele generale. Rezolvarea ocluziei intestinale trebuie să fie prioritară în planificarea tratamentului chirurgical, iar o decompresie adecvată asociată cu tratamentul decompensărilor biologice ale pacientului reprezintă principalele obiective în tratamentul de urgenţă al CCR obstructiv.Aim of study. To analyze the early results of emergency surgical treatment of acute intestinal occlusion due to obstructive colorectal cancer (CRC). Materials and methods. The results of the emergency surgical treatment of 91 patients with obstructive CRC were analyzed. In locations on the right colon, right hemicolectomy was performed in the 14 (15.4%) cases, in 15 (16.5%)- colo/cecostomy, bypass- in 2 (2.2%) patients. For left colon tumors: left hemicolectomy with anastomosis- in 2 (2.2%) patients, Hartmann operation- 39 (42.8%), segmental intestinal resection- 7 (7.7%), recto-sigmoid resection- 3 (3.3%), in 9 (9.9%) patients- colostomy. Early postoperative complications and in-hospital mortality were analyzed. Results. The male/female ratio was 1/1.2, with the predominance of people over 60 years old – 75.8% of cases. Obstruction of the left colon (65.9%) predominated over the right (34.1%). A connection was established between the frequency of postoperative complications, the ASA class and comorbidities, which explains the high incidence of early postoperative complications – 70.4% of cases. General complications were more common than surgical ones - 1.9/1. According to Clavien-Dingo, 27 (29.7%) patients had no complications, grade I-11 (12.1%) patients, II 15 (16.5%), III-10 (10.9%), IV -7 (7.7%) and grade V-21 (23.1%) patients. Conclusions. Advanced stages of CRC, old age and associated comorbidities determine a high rate of early postoperative complications, surgical ones being less frequent than general ones. The resolution of the intestinal occlusion must be a priority in planning the surgical treatment, and an adequate decompression associated with the treatment of the patient's biological decompensations are the main objectives in the emergency treatment of obstructive CRC

Tactics of surgical treatment of patients with biliary complications of hepatic echinococcosis

Scopul lucrării. De a analiza eficacitatea tacticilor de tratament multicomponent la pacienții cu complicații biliare ale echinococozei hepatice. Materiale și metode. Au fost analizate rezultatele tratamentului a 592 pacienți operați în clinică pe parcursul a 35 de ani. Monitorizarea diagnostică a inclus: diagnostic clinic general, ecografie, CT, RMN în regim colangiografic, FGDS, fistulografie. Rezultate. Icterul mecanic a fost depistat la 42 (7%) bolnavi la momentul internării, 35 cu comprimarea căilor biliare au fost tratați preoperator cu corecție medicală intensivă, 7 pacienți cu ruptură în căile biliare au fost supuși de urgență decompresiei endoscopice cu extragerea fragmentelor de chist și drenaj. Echinococectomia a fost efectuată 3-5 zile mai târziu. Din 392 de pacienți s-au atestat fistule chistobiliare la 92 (15,5%), fistulele au fost suturate cu omentopexie. La 5 pacienți s-a aplicat intraoperator o microcolecistostomă temporară. La 39 (6,5%) s-au format fistule biliare externe în perioada postoperatorie. La 24 pacienți fistulele s-au închis după tratament medicamentos. La 15 pacienți cu biliragie mai mare de 200 ml s-a efectuat decompresie endoscopică. Rezultate pozitive au fost obținute la 13 pacienți, 2 pacienți au fost reoperați. Nu au fost înregistrate cazuri letale. Concluzii. Afectarea tractului biliar este una dintre cele mai grave complicații ale echinococozei hepatice, înrăutățind rezultatele postoperatorii și obligând la aplicarea unor intervenții endoscopice suplimentare. Implementarea intervențiilor endoscopice decompresive în practica clinică a îmbunătățit semnificativ rezultatele tratamentului chirurgical. Alegerea tehnicii chirurgicale trebuie să se bazeze pe localizarea chisturilor, prezența complicațiilor și starea generală a pacientului.Aim of study. To analyze the efficacy of multicomponent treatment tactics in patients with biliary complications of hepatic echinococcosis. Materials and methods. Treatment outcomes of 592 patients operated on in the clinic over 35 years were analysed. Diagnostic monitoring included: general clinical diagnosis, ultrasonography, CT, MRI in cholangiographic regime, EGD, fistulagram. Results. Mechanical jaundice was detected in 42 (7%) patients at the time of admission, in 35 cases of bile duct compression, patients received intensive preoperative medical treatment, 7 patients with rupture inside the bile ducts underwent emergency endoscopic decompression with removal of cyst fragments and drainage. Echinococectomy was performed 3-5 days later. Out of 392 patients, 92 (15.5%) had chistobiliary fistulae; the fistulae were sutured with omentopexy. In 5 cases a temporary microcholecystostomy was applied intraoperatively. In 39 (6.5%) external biliary fistulas formed postoperatively. In 24 cases the fistulas closed after drug treatment. Endoscopic decompression was performed in 15 cases with bilirubin greater than 200 ml. Positive results were obtained for 13 patients, 2 patients were reoperated. No fatal cases were recorded. Conclusions. Biliary tract damage is one of the most serious complications of hepatic echinococcosis, worsening postoperative outcomes and requiring additional endoscopic interventions. The implementation of endoscopic decompressive procedures in clinical practice has significantly improved surgical treatment outcomes. The choice of surgical technique should be based on the location of the cysts, the presence of complications and the general condition of the patient