Results of surgical treatment in patients with chronic anal fissure

SCM ”Sf. Treime”, mun. Chişinău, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Fisura anală este una din patologiile frecvente a segmentului distal al rectului și constituie 10-11,7% din maladiile intestinului gros. Analizând literatura amplă cu descrierea metodelor de tratament chirurgical al fisurilor anale, deseori este dificil în selectarea procedeelor chirurgicale de tratament. Material si metode. Lucrarea se bazează pe analiza rezultatelor precoce și tardive a intervențiilor chirurgicale la 674 bolnavi cu fisuri anale cronice cu vârsta 18-84 ani. Bărbați au fost-253, femei-421. In 630 cazuri fisura a fost localizată pe semicircumferința posterioaăa a sfincterului anal, mai rar-35 cazuri pe cea anterioară, laterală-7 cazuri. Fisuri duble au fost la-2 bolnavi. La 237 bolnavi fisura anală a fost asociată cu hemoroizi. S-a efectuat examinarea clinică, de laborator și instrumentală-tuşeu rectal, rectoromanoscopia fibrocolonoscopia și în unele cazuri irigoscopia. Rezultate. Tabloul clinic a maladiei s-a manifestat cu dureri în canalul anal, mai frecvent după defecație, constipații, eliminări sangvinolente din rect după defecație. Tratamentul conservativ în multe cazuri nu este efectiv și atunci se recurge la tratament chirurgical. La toți pacienții s-a efectuat operația Gabriel modificare elaborată în clinică. Intervențiile chirurgicale la majoritatea pacienților sau efectuat cu anestezie combinată, la unii cu anestezie locală. Excizia fisurii anale cu sfincterotomia dozată a sfincterului anal intern s-a efectuat la toți bolnavii. În perioada postoperatorie precoce la 10 bolnavi a avut loc hemoragie din plagă, iar în perioada tardivă, s-a dezvoltat perirectita acută. Recidive a maladiei nu s-au înregistrat. Concluzii. Datele analizate mai sus au arătat ca Excizia fisurii anale cu sfincterotomia dozaăa a sfincterului anal intern și suturarea mucoasei după metoda Gabriel modificată, elaborată în clinica este metoda mai eficaceîin tratamentul chirurgical al fisurilor anale și a adus la însănătoşire in 97,5% cazuri.Anal fissure is one of the most common pathologies of the distal segment of the rectum and it consists from 10 to 11.7% of the large bowel diseases. Analyzing the extensive literature, describing the methods of surgical treatment of anal fissures, it is often difficult to select the surgical procedures. Material and methods. The study is based on an analysis of early and late results of surgery in 674 patients with chronic anal fissures aged from 18 to 84 years. Men were - 253, women - 421. In 630 cases, fissure was located on the posterior semi circumference of the anal sphincter, less - 35 cases at the anterior and in seven cases on the lateral one. Double fissures were in two patients. In 237 patients, anal fissure was associated with haemorrhoids. Clinical, laboratory and instrumental (rectal investigation, rectoromanoscopy, fibrocolonoscopy and in some cases irrigoscopy) examinations were carried out. Results. The clinical picture of the disease manifested with pain in the anal canal, most often after defecation, constipation, bloody eliminations from the rectum after defecation. In many cases, conservative treatment is not effective and then we resort to surgery. All patients underwent surgery Gabriel, modification, developed in the clinic. In most patients, surgical procedures were performed under combined anesthesia, and in some patients - under local one. All patients underwent dosed sphincterotomy of the internal anal sphincter. In 7 patients in late postoperative period, after 1 to 1.5 months after surgery, developed acute proctitis and bleeding from the wound in the early postoperative period occurred in 10 patients. In the early postoperative period, 10 patients were bleeding from wounds, and in the late postoperative period, after 1-1,5 months after surgery they developed acute proctitis which was treated appropriately. There were no recurrences of disease. Conclusions. The data discusses above showed that excision of anal fissures, internal anal sphincter dosed sphincterotomy and suturing mucosa after Gabriel modified method, developed in the clinic is the most effective in the surgical treatment of anal fissures and brought healing in 97,5% patients

Endoscopic treatment of the large colonic polyps

Secția endoscopie și chirurgie miniinvazivă, IMSP “Spitalul Cancelariei de Stat”, Secția proctologie, IMSP SCM „Sfânta Treime”, Chișinău, Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Polipii de dimensiuni mari al colonului sunt predespuși spre creștere și apariția următoarelor complicații: hemoragii, ocluzii intestinale. În cazul polipilor de dimensiuni mai mari de 2 cm, riscul de dezvoltare a cancerului colorectal este înalt. Polipectomie endoscopică este o soluție pentru acest grup de pacienți, de a evita intervențiile chirurgicale laborioase, care sunt legate cu riscul înalt de complicații. Material și metode: Studiul prospectiv a inclus 27 de pacienți cu polipi de dimensiuni mari al colonului, care au suportat polipectomie endoscopică în perioada anilor 2013-2018, cu vârstă cuprinsă între 53-87 ani. Criteriu pentru includerea în studiu a fost polipi de dimensiuni mai mari de 3 cm. În toate cazurile polipectomie endoscopică a fost efectuată prin diatermoexcizie pe fragmente. Rezultatele: Din 27 de pacienți la 19 polipectomie a fost efectuată totalmente, dar în 8 cazuri (29,6%) a fost necesară polipectomie de stadializare în 3 și 6 luni. În majoritatea cazurilor n=22 (81,4%) examenul histopatologic a confirmat adenomul tubular, în 12 cazuriadenomul tubular-vilos. În 5 (18,5%) cazuri s-a depistat adenocarcinomul. În acest grup de pacienți monitorizarea endoscopică a fost efectuată odată la 6 luni și a confirmat absența recidivelor de neoplasm. Complicațiile majore ca perforația colonului au survenit la 3 (11%) pacienți, care au fost operați în mod urgent. Volumul operației a inclus laparotomie cu rezecția segmentului afectat cu aplicarea suturilor primare. Hemoragiile intraoperatorie n=5 (18,5%) au fost stopate endoscopic prin endoclamarea și diatermocoagulare. Concluzii: Polipectomie endoscopică este metoda de elecție pentru polipii colonici de dimensiuni mari cu rata complicațiilor nesemnificativă.Introduction: The large colonic polyps are able to grow and may lead to the following complications: bleeding and intestinal occlusions. For polyps larger than 2 cm, the risk of colorectal cancer is high. Endoscopic polypectomy is a solution for this group of patients to avoid laborious surgery that is linked to the high risk of complications. Material and methods: The prospective study included 27 patients with large colonic polyps that undergone endoscopic polypectomy during the years 2013-2018, aged 53-87 years. The criteria of this study was the polyps larger than 3 cm. In all cases endoscopic polypectomy was performed by diatermoexcision by fragments. Results: From 27 patients, in 19 was performed total polypectomy, but in 8 cases (29,6%) - staging polypectomy, which was required in 3 and 6 months. In majority of cases n = 22 (81,4%) the histopathological examination confirmed the tubular adenoma, in 12 cases the tubular - vilous adenoma. In 5 (18,5%) cases adenocarcinoma was detected. In this group of patients, endoscopic monitoring was performed once per 6 months and confirmed the absence of neoplastic relapses. Severe complications such as perforation of the colon occurred in 3 (11%) patients who were urgently operated. The volume of surgery included laparotomy with the resection of the affected segment with the application of primary sutures. Intraoperative haemorrhages n = 5 (18,5%) were stopped endoscopically by endoclamization and diathermocoagulation. Conclusions: Endoscopic polypectomy is a method of choice for large colonic polyps with insignificant complications

Neoplasms of the colon – minim invazive endoscopic treatment by diathermoexcision

Scopul lucrării. Neoplasmele ale colonului sunt predispuși spre creșterea și apariția următoarelor complicații: hemoragii, ocluzii intestinale, dar nu în ultimul timp și dezvoltarea cancerului colorectal. Polipectomie endoscopică prin diatermoexcizie este indicată cu scop preventiv și rămâne a fi o rezolvare chirurgicală minim invazivă modernă pentru acest contingent de pacienți. Materiale și metode. Studiul prospectiv a inclus 302 de pacienți cu neoplasmele benigne și maligne de diferite dimensiuni a colonului, care au fost supuși polipectiei endoscopice prin diatermoexcizie în perioada anilor 2018-2022, cu vârstă cuprinsă între 19 - 89 ani. Criteriu de includere în studiul a fost prezența neoplasmelor ale colonului, preponderent de dimensiuni 15 – 45 mm. Rezultate. Din 302 de pacienți înrolați în studiul la 71,9 % de cazuri ( 217 pts) polipectomie prin diatermoexcizia a fost efectuată în volum deplin. În a doilea grup 28,1 % (85 pts) cu neoplasme de dimensiuni mari a fost necesară polipectomie suplimentară în perioada 3 - 6 luni. În majoritatea cazurilor n=181 (59,9 %) examenul histopatologic a confirmat adenomul tubular, în n=109 (36,2 %) cazuri - adenomul tubular-vilos, la 12 (3,9 %) pacienți s-a depistat adenocarcinomul. În caz de adenocarcinom colonoscopia de control a fost indicată peste 3 luni și s-a confirmat absența recidivelor de neoplasm. Complicațiile majore ca perforația colonului au survenit la 4 (1,3 %) pacienți, care au fost operați în mod urgent. Hemoragiile intraoperatorii n=7 (2,1 %) au fost stopate endoscopic prin endoclamarea și diatermocoagulare. Concluzii. Polipectomie endoscopică prin diatermoexcizie este o metodă de elecție pentru neoplasmele ale colonului cu rata complicațiilor nesemnificativă.Aim of study. Neoplasms of the colon have a very high probability of growth and the appearance of the following complications: hemorrhages, intestinal occlusions, but not least the development of colorectal cancer. Endoscopic diathermoexcision polypectomy is indicated for preventive purposes and remains a modern minimally invasive surgical solution for this contingent of patients. Materials and methods. The prospective study included 302 patients with benign and malignant neoplasms of different sizes of the colon, who underwent endoscopic polypectomy by diathermoexcision between 2018 and 2022, were aged between 19 and 89 years. The inclusion criteria of the study was the presence of neoplasms of the colon, predominantly 15-45 mm in size. Results. Among 302 patients enrolled in the study in 71.9% of cases (217 pts) polypectomy by diathermoexcision was performed in full volume. In the second group, 28.1% (85 pts) with large neoplasms required additional polypectomy in the period between 3 to 6 months. In the majority of cases n=181 (59.9 %) the histopathological examination confirmed tubular adenoma, in n=109 (36.2 %) cases - tubular-villous adenoma, in 12 (3.9 %) patients adenocarcinoma was detected. In case of adenocarcinoma, control colonoscopy was indicated after 3 months and the absence of neoplasm recurrences was confirmed. Major complications such as colonic perforation occurred in 4 (1.3%) patients, who were urgently operated. Intraoperative hemorrhages n=7 (2.1 %) were stopped endoscopically by endoclamation and diathermocoagulation. Conclusions. Endoscopic diathermoexcizion polypectomy is a method of choice for large colonic polyps with insignificant complication rate

Particularities in the diagnosis of colonic pathologies by videocolonscopy and virtual colonoscopy

Scopul lucrării. Videocolonoscopia și colonoscopia virtuală sunt metode principale în diagnosticul patologiei colonului și au avantajele și dezavantajele. Colonoscopia virtuală prin tomografia computerizată este neinvazivă, puțin traumatică, dar numai prin videoendoscopia flexibilă este posibil evaluarea biopsiei și confirmarea diagnosticul histopatologic definitiv. Materiale și metode. Studiul prospectiv a cuprins 3072 de pacienți care au suportat videocolonoscopia, în perioada 2018-2022 la IMSP Spitalul de Stat și IMSP SCM Sfânta Treime. Primul lot 2851 (92,8 %) de cazuri videocolonoscopia a permis confirmarea diagnosticul definitiv al colonului. În 221 (7,2 %) de cazuri a fost efectuată adăugător colonoscopia virtuală la CM Scanexpert și a inclus pacienți la care videocolonoscopia flexibilă nu a permis examinarea hemicolonului drept. Rezultate. În 2851 (92,8%) cazuri diagnosticul patologiilor colonului a fost stabilit prin videocolonoscopie și a confirmat diferite tipuri de patologii ale hemicolonului stîng (tumori benigne și maligne, colită ulceroasă nespecifică). Din cauza imposibilității efectuării endoscopiei totale în grupul II -221 (7,2 %) pts a fost efectuată colonoscopia virtuală. În acest grup s-au stabilit următoarele patologii: în 11 cazuri (4,9%) Cr al cecului, 13 pts (5,8%) Cr colon ascendent, 4 (1,9%) cr colon transvers, tumori benigne în 47 (21,3%) cazuri. În majoirtate cazurilor în grupul II 146 pts (66,1 %) patologia colonului a fost exclusă doar s-a stabilit diagnosticul de dolicocolon. Concluzii. Prin videocolonoscopie este posibil de stabilit diagnosticul definitiv pentru patologiile hemicolonului stâng. În cazurile dificile colonoscopie virtuală permite rezolvarea dificultăților diagnostice pentru patologiile hemicolonului drept. Stabilirea corectă a diagnosticului a permis efectuarea tratamentului chirurgical corespunzător patologiilor identificate.Aim of study. Videocolonoscopy and virtual colonoscopy are considered the methods of choice diagnosis of colonic pathology that have some advantages and disadvantages. Virtual colonoscopy by computer tomography is non-invasive, slightly traumatic, but only through flexible video endoscopy it is possible to evaluate the biopsy and confirm the definitive histopathological diagnosis. Materials and methods. The prospective study included 3072 patients who underwent videocolonoscopy during 2018-2022 at MSPI HSC and Proctology department, MCH Holy Trinity, The first group included 2851 (92.8%) cases in which videocolonoscopy allowed the definitive diagnosis of the colon. In 221 (7.2 %) cases virtual colonoscopy was additionally performed at MC Scanexpert and included patients in whom flexible video colonoscopy did not allow the examination of the right hemicolon. Results. In 2851 (92.8%) cases the diagnosis of colonic pathologies was established by videocolonoscopy and it confirmed various types of pathologies (benign and malignant tumors, non-specific ulcerative colitis). Due to the impossibility of total endoscopic performing in group II - 221 (7,2%) pts the virtual colonoscopy was performed. The following pathologies were established in this group: 11 (4,9 %) cases Cr of the cecum, 13 pts (5.8%) Cr ascending colon, 4 (1.9%) Cr transverse colon, benign tumors in 47 (21.3%) cases. In the majority of cases in group II - 146 pts (66.1%) the pathology of the colon was excluded, only the diagnosis of dolichocolon was established. Conclusions. With the help of videocolonoscopy, it is possible to establish the definitive diagnosis for the pathologies of the left hemicolon. In difficult cases, virtual colonoscopy allows establishing the diagnostic difficulties for pathologies of the right hemicolon. The correct establishment of the diagnosis allowed the surgical treatment corresponding to the identified pathologies

Electromagnetic biorezonance stimulation in the treatment of postoperative intestinal failure

Catedra de Chirurgie nr.2, USMF ”N.Testemițanu”, Clinica 2 Chirurgie «C.Țîbîrnă», SCM “Sf. Treime”, Chişinău, Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Insuficiența intestinală postoperatorie prezintă una din complicațiile obscure cu evoluție deosebit de gravă şi pericol major de insuficiență poliorganică. Astfel se impune restabilirea cît mai timpurie a funcțiilor intestinale la bolnavul operat. Scopul: studierea eficacității terapeutice a electromagnetobiorezonanței la bolnavii cu sindromul insuficienței intestinale postoperatorii. Material şi metode: Lotul de bază a inclus 39 bolnavi, bărbați -20, femei -19, cu vîrstă de la 18 până la 79 ani cu peritonite postoperatorii de diversă geneză. Lotul martor a fost format din 28 bolnavi cu peritonite fără aplicarea electromagneto-biorezonanței postoperatorii, similar după vîrstă şi sex. Intervenții chirurgicale sau efectuat pentru: apendicită destructivă – 12, ulcer gastro-duodenal perforat – 7, ileus aderențial intestinal acut – 5, colecistită acută calculoasă destructivă- 8, pancreonecroză- 7. Funcțiile motorie şi evacuatorie au fost monitorizate prin înregistrarea elecrtogastroenterogramei. Rezultate: În lotul de bază am consemnat o revigorare mai rapidă a funcțiilor motorii şi evacuării intestinale şi gastrice, comparativ cu lotul de control. Peristaltismul intestinal în lotul martor s-a apreciat în mediu peste 32±4 ore postoperatorii. La bolnavii lotului de bază acest termen a constituit în mediu 20,9±3 ore, diferență semnificativă. Am consemnat o anumită consecutivitate în restabilirea activității bioelectrice a tractului digestiv: inițial segmentul jejunal (a 3 zi postoperatorie ), apoi ileonul şi a stomacului (4-5 zi postoperatorii). Concluzii: Utilizarea electromagneto-biorezonanței în perioada postoperatorie la bolnavii cu patologie abdominală chirurgicală complicată cu peritonită accelerează procesele de restabilire a funcției motor-evacuatorii a tractului gastro-intestinal şi pot fi obiectivizate prin datele electrogastroenterografiei.Postoperative intestinal insufficiency represents one of the obscure complications, with the severe evolution, evolving serious danger of poliorganic insufficiency. This requires restoration of bowel function earlier at the operated patient. The aim: To study the therapeutic efficacy of the electromagnetic-biorezonance in patients with postoperative intestinal failure syndrome. Material and methods: Lot base including 39 patients, men -20, women-19 aged from 18 to 79 years with postoperative peritonitis of various geneses was studied. Control group consisted of 28 patients with peritonitis without applying electromagnetic- biorezonance postoperative therapy, similar by age and sex. Surgical interventions were performed for: destructive appendicitis - 12, peptic ulcer perforation - 7, acute intestinal ileus adhesive - 5, acute cholecystitis calculated destructive-8, pancreonecrosis-7. Motoric and evacuatoric functions were monitored by elecrtogastroenterogram recording. Results: In the base group we observed a faster revival of basic motoric function of intestinal and gastric evacuation, comparing with the control group. Peristaltics in the control group was appreciated on average over 32 ± 4 hours in the postoperative period. At patients from the based lot this time was on average 20.9 ± 3 hours, significant difference. We determined some consecutivety in restoring of bioelectrical activity of the digestive tract: initial jejunal segment (after three days postoperative), after ileum and stomach (4-5 days postoperative). Conclusions: Using the electromagnetic-biorezonance therapy in postoperative period at patients with abdominal surgical pathology, complicated by peritonitis accelerates the process of gastrointestinal tract motoric function restoring, and can be objectified by dates of electrogastroenterography

Videocolonoscopy vs virtual colonoscopy. The possible limits in the diagnosis of colonic pathologies

Secția endoscopie și chirurgie miniinvazivă, IMSP “Spitalul Cancelariei de Stat”, Secția proctologie, IMSP SCM „Sfânta Treime”, Chișinău, Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Videocolonoscopia se consideră standardul de aur în diagnosticul maladiilor colonice, dar în cazurile dificile de examinarea totală a colonului prin videocolonoscopie flexibilă, metoda de elecție pentru stabilirea diagnosticului de certitudine este colonoscopia virtuală prin tomografie computerizată. Ambele metode diagnostice au avantajele și dezavantajele: colonoscopie virtuală este neinvazivă, puțin traumatică, dar numai prin endoscopia este posibil evaluarea biopsiei și confirmarea diagnosticul difinitiv. Material și metode: Studiul prospectiv a cuprins 1947 de pacienți care au suportat videocolonoscopia, în perioada 2015-2018 la IMSP SCS. Primul lot 1788 (92%) de cazuri videocolonoscopia a permis confirmarea diagnosticul difinitiv. În 159(8,2 %) de cazuri a fost efectuată adăugator colonoscopia virtuală și a inclus pacienți la care videocolonoscopia flexibilă nu a permis examinarea totală a colonului. Rezultatele: În 1788 (92,8%) cazuri diagnosticul patologiilor colonuluia fost stabilit prin videocolonoscopie și a confirmat diferite tipuri de patologii (tumori benigne și maligne, colită ulceroasă nespecifică). Din cauza imposibilității efectuării endoscopiei totale în grupul II -159(8,9 %) pacienți, a fost efectuată colonoscopia virtuală. În acest grup s-au stabilit următoarele patologii: 76(47,8 %) paciențicu dolicocolon, în 4 cazuri (2,5 %) – cancer al cecului, 2 (1,2 %) cazuri - stricturi ale anastomozei după rezecție de colon. Într-un singur caz- situs inversus al colonului. Stabilirea corectă a diagnosticului a permis efectuarea tratamentului chirurgical corespunzător patologiei identificate. Concluzii: La etapă actuală există două metode principale de investigatie ale colonului -videocolonoscopie și colonoscopie virtuală prin tomografie computerizată, care permit rezolvarea dificultăților diagnostice și stabilirea tacticii chirurgicale ulterioare.Introduction: Videocolonoscopy is considered the gold standard in the diagnosis of colonic diseases, but in cases of impossibility of total colonic examination the method of choice for certainty determining of the diagnosis is virtual colonoscopy with computered tomography. Both diagnostic methods have the advantages and disadvantages: virtual colonoscopy is non-invasive, less traumatic, but only by endoscopy the biopsy assessment and confirmation of the diagnosis is possible. Material and methods: The prospective study included 1947 patients who underwent videocolonoscopy during 2015-2018 at MSPI HSC. The first group included 1788 (92%) cases that allowed confirmation of the diagnosis by videocolonoscopy. In 159 (8.2%) cases the additional virtual colonoscopy was performed and included patients in which flexible videocolonoscopy did not allow total colonic examination. Results: In 1788 (92.8%) cases the diagnosis of colonic pathologies was established by videocolonoscopy and included various types of pathologies (benign and malignant tumors, non-specific ulcerative colitis). Due to the impossibility of total endoscopic performing in group II-159 (8.9%) the virtual colonoscopy was performed. The following pathologies were established in this group: 76 (47.8%) patients with dolichocolon, in 4 cases (2.5%) - cancer of the cecum, 2 (1.2%) cases - constriction of anastomosis after colonic resection. In one case – situs inversus of the colon. The correct diagnosis establishing allowed the appropriate surgical treatment for the identified pathology. Conclusions: At present, there are two main methods of colonic investigation - video-colonoscopy and virtual colonoscopy by computed tomography, which allow resolution of diagnostic difficulties and subsequent surgical tactics

Management surgical perforation of the colon neoplastic

Clinica 2 Chirurgie „Constantin Ţîbîrnă”, Catedra 2 Chirurgie, USMF „N.Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Scopul: Evaluarea atitudinei terapeutice în perforaţiile neoplastice a colonului.Materiale şi metode: S-au analizat 38 perforaţii de colon în funcţie de localizare a procesului tumoral, durata şi gradul de răspîndire a peritonitei, perturbările sistemice în perioada 2005-2010. Repartiţia pe grupe de vîrsta şi sex atestă predominarea sexului masculin 22 cazuri (58,7%) şi un maxim între 60-80 ani. Incidenţa perforaţiilor în funcţie de localizaret: caecul 4 cazuri (10,5%), colonul ascendent şi unghiul hepatic 6 cazuri (15,7%), colonul transvers 2 cazuri (5,2%), unghiul lieneal si colonul descendent 2 cazuri (5,2%), sigmoidul 24 cazuri (63,4%). In funcţie de mecanismul de perforaţie: peforaţii directe în abdomenul liber 6 cazuri (15,8%), perforaţii în doi timp a abcesului paratumoral 25 cazuri (65,8%), perforaţii în spaţiul retroperitoneal 4 cazuri (10,5%), perforaţia diastatică (prin supraumplere) 3 cazuri (7,9%). In 10 (26,3%) cazuri s-a constatat peritonita fecaloidă generalizată, 13 cazuri (34,2%) peritonita difuză, 11 cazuri (28,9%) peritonita localizată, 4 cazuri (10,5%) flegmon retroperitoneal.Înlăturarea radicală a segmentului tumoral s-a efectuat în 34 cazuri (89,5%), respectiv în 4 (10,5%) cazuri s-a recurs la colostomia paliativă. La 21 pacienţi intervenţia chirurgicală s-a finisat cu aplicarea anastomozei primare, în 17 cazuri colostoma. Complicaţii postoperatorii au survenit la 11 pacienţi: 2 cazuri dihiscenţă de anastomoză, 9 cazuri complicaţii septice. Letalitatea peransamblu în lotul de studiu a constituit 22,5%. La pacienţii, unde s-a aplicat anastomoza primara letalitatea a constituit 9,5%. Concluzii: In condiţiile duratei scurte de la momentul perforaţiei <de 12 ore şi raspîndirea limitată a peritonitei pacienţii pot fi trataţi prin intervenţie chirurgicală într-o singură etapă. Rămîne discutabile volumul intervenţiei chirurgicale în cazurul peritonitei avansate.Aim: Evaluation of therapeutic attitude in neoplastic perforation of the colon. Materials and methods: We analyzed 38 colon perforations depending on the location of the tumor process, duration and degree of spreading peritonitis, systemic disturbances in the period 2005-2010. Distribution by age and sex groups show male predominance of 22 cases (58.7%) and a peak between 60-80 years. The incidence of perforation according localizaret: caecul 4 cases (10.5%), ascending colon and hepatic angle 6 cases (15.7%), transverse colon in 2 cases (5.2%), and descending colon lieneal angle 2 cases ( 5.2%), sigmoid 24 cases (63.4%). Depending on the mechanism of perforation: direct abdomen peforaţii free 6 cases (15.8%), perforation of the abscess in two time paratumoral 25 cases (65.8%), retroperitoneal perforation in 4 cases (10.5%) diastatică perforation (with overfill) 3 cases (7.9%). In 10 (26.3%) cases were found faeces generalized peritonitis, 13 cases (34.2%) diffuse peritonitis, 11 cases (28.9%) localized peritonitis, 4 cases (10.5%) retroperitoneal phlegmon. Radical tumor removal was performed in segment 34 cases (89.5%) and in 4 (10.5%) cases recourse to palliative colostomy. In 21 patients surgery was completed with the application of primary anastomosis in 17 cases colostomy. Postoperative complications occurred in 11 patients: 2 cases of anastomosis dihiscenţă, 9 cases septic complications. Per ansamblu lethality in the study group was 22.5%. Patients, primary anastomosis was applied where lethality was 9.5%. Conclusions: In conditions when the short duration of perforation <12 hours and dissemination of limited peritonitis patients may be treated by surgery in one stage. Volume remains questionable surgery in advanced cases of peritonitis

The importance of virtual colonoscopy in the diagnostics of cec colon tumor

Secția Endoscopie și Chirurgie Mini-invazivă, Secția Radiologie, SR ACSR, Laboratorul de hepatochirurgie și Clinica de chirurgie nr.2 „Constantin Țîbîrnă”, Catedra de chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu”, Secția Proctologie, SCM „Sfînta Treime”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Diagnosticul precoce a tumorei colonului cec prin examinarea endoscopică uneori prezintă dificultăți legate cu intubarea totală a intestinului gros. În acest caz, colonoscopia virtuală este metoda de elecție, care permite cu siguranță detectarea patologiei colonului cec. Colonoscopia virtuală confirmă cu certitudine nu numai prezența tumorei, dar și gradul stenozei colonului și prezența limfadenopatiei regionale. Material și metode. În perioada anilor 2012-2015 au fost efectuate 1847 videocolonoscopii. La 8 pacienți diagnosticul tumorei cecului a fost stabilit prin endoscopie cu confirmare histologică. Din numărul total de videocolonoscopii efectuate în 46 (2,5 %) de cazuri nu a fost posibilă examinarea totală a colonului, la acești pacienți colonul a fost investigat prin colonoscopia virtuală cu Tomografului GE Optima 660 Select Pro. Rezultate. Din 46 pacienți la 37 a fost exclusă patologia neoplazică, dar la 9 (19,6 %) pacienți (5 – femei, 4 – bărbați) a fost confirmat cancerul de colon la nivelul cecului. La 2 pacienți (4,3%) neoplasmul cecului a fost identificat cu întârziere de 3-6 luni din motivele necomplianței pacienților și adresarea repetată tardivă. Stabilirea corectă a diagnosticului preoperator prin colonoscopia virtuală a permis efectuarea tratamentului chirurgical corespunzător. Concluzii. Diagnosticul tumorilor colonului cec prin endoscopie uneori este greu de stabilit din diferite cauze: dolicocolon, fixarea aderențială severă a colonului. În aceste cazuri colonoscopia virtuală permite cu exactitate stabilirea diagnosticului și decizia tacticii ulterioare chirurgicale.Introduction. Early diagnosis of the cec colonic tumor by endoscopic examination sometimes presents difficulties lead to the total intubation of the intestine. In this case, virtual colonoscopy is considered the method of choice, which allows the detection of the cec colonic pathology. Virtual colonoscopy certainly confirms not only tumor presence, but also the degree of the colonic stenosis and the presence of regional lymphadenopathy. Materials and methods. During the years 2012-2015 were performed 1847 videocolonoscopies. In 8 patients the cancer diagnosis was established by endoscopy with histological confirmation. Prospective study included 46 (2,5 %) patients, in which the definitive diagnosis was established with the help of virtual colonoscopy.Patients in which videocolonoscophy did not allow the total examination of the small intestine until the cec level, were investigated with the help of Optimum Select 660 Tomography GE Pro. Results. From the total number of carried videocolonoscophy in 46 (2,5%) cases the total colonic examination was not possible. In this group of patients was resorted to virtual colonoscopy effectuating. In 37 patients the neoplasic pathology was excluded, but in 9 (19.6%) patients (5 female, 4-male) has been confirmed the colon cancer at the cec level. In 2 (4,3%) patients the cec neoplasms has been identified with the delay of six months because of the noncompliant patients. Correct preoperative diagnosis establishing with the help of virtual colonoscopy has allowed adequate surgical treatment carrying. Conclusions. Diagnostics of the cec colon tumors with the help of endoscopic examination is sometimes hardly established because of the different causes: dolicocolon, adhesion of the cec colon to the tumor. In these cases the virtual colonoscopy helps to accurately diagnosis and decision of subsequent surgical tactics

Endovascular hemostasis in massive rectal bleeding

Scopul lucrării. Evaluarea posibilităților de hemostază în hemoragiile rectale netratabile prin embolizare percutanată a arterelor rectale. Materiale și metode. Sunt prezentate 3 cazuri clinice din Clinica de Chirurgie nr.2 „Constantin Tabirna” și reviul literaturii de specialitate. Au fost înrolați trei pacienți (2 bărbați și 1 femeie) cu vârsta de 54, 66 și 68 de ani, care au prezentat hemoragii rectale masive repetate din cauza cancerului rectal inoperabil. Pacienții au primit tratament hemostatic local și general pentru corijarea hemoragie. S-a efectuat embolizarea percutanată a arterelor rectale cu particule Microspheres, pentru sângerare rectală acută necontrolată din cauza cancerului rectal avansat inoperabil cu obținerea hemostazei. Evaluarea ulterioară a pacienților a inclus examenul clinic, rectoscopie și analiza histopatologică a mucoasei rectale. Rezultate. Perioada postoperatorie imediată se prezentă cu stoparea deplină a hemoragie rectale, fără a fi necesară tamponarea rectală. Pacienții cu cancer rectal inoperabil au prezintat diminuarea durerii perineale. Nu au fost observate complicații imediate. Concluzii. Rezultatele pe termen scurt în hemoragia rectală masivă sunt foarte încurajatoare și ar trebui să stimuleze studii prospective suplimentare.Aim of study. Evaluation of hemostasis possibilities in intractable rectal hemorrhages by percutaneous embolization of rectal arteries. Materials and methods. Three clinical cases from Surgery Clinic no. 2 "Constantin Tabirna" and the specialized literature review are presented. Three patients (2 men and 1 woman) aged 54, 66, and 68 years who presented with recurrent massive rectal bleeding due to inoperable rectal cancer were enrolled. Patients received local (rectal tamponade) and general hemostatic treatment to correct rectal bleeding. Percutaneous embolization of rectal arteries with Microspheres was performed for uncontrolled acute rectal bleeding due to inoperable advanced rectal cancer with successful hemostasis. Further evaluation of the patients included clinical examination, rectoscopy, and histopathological analysis of the rectal mucosa. Results. The immediate postoperative period presents with the complete stopping of rectal bleeding without requiring rectal tamponade. Patients with inoperable rectal cancer showed a reduction in perineal pain. No immediate complications were observed. Conclusions. The short-term results of massive rectal hemorrhage are very encouraging and should stimulate further prospective studies

Virtual colonoscopy in surgical practice

Secția Endoscopie și Chirurgie Miniminvazivă, Secția radiologie, Spitalul Republican CSRA, Secția proctologie, Spitalul Clinic Municipal “Sfînta Treime”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Colonoscopia virtuală este o procedură eficientă, non-invazivă, cu precisie înaltă de diagnostic, folosită pentru detectarea patologiei colonului (polipi, cancerul colorectal și alte boli colonice). În cazurile dificile de examinare totală a colonului prin videocolonoscopie flexibilă, metoda de elecție pentru stabilirea diagnosticului de certitudine preoperator – este colonoscopia virtuală prin tomografie computerizată. Material și metode: Studiul prospectiv a cuprins 37 de pacienți cu afecțiuni chirurgicale ale colonului, examinați și tratați în perioada 2012-2014 în SR ACSR. Colonoscopia virtuală a fost efectuată cu ajutorul Tomografului GE Optima 660 Select Pro și a inclus pacienți la care videocolonoscopia flexibilă nu a permis examinarea totală, pînă la nivelul cecului sau au fost prezente semnele clinice sugestive pentru neoplasmul colonic. Rezultate: Din 37 de pacienți (20 – femei, 17 – barbați) în majoritatea cazurilor s-a depistat dolihocolon – n=19 (51,3%); în 6 (16,2%) cazuri – cancer de colon la nivelul cecului, neoplasmul colonului transvers și neoplasmul flexurei lienale – n=5 (13,6%) și, respectiv, n=3 (8,1%). La un singur (2,7 %) pacient s-a identificat hernia liniei Spieghel. În 2 (5,4%) cazuri au fost evidențiate stricturi ale anastomozei post-rezecție de colon. Într-un singur (2,7%) caz – situs inversus al colonului. Stabilirea corectă a diagnosticului preoperator a permis efectuarea tratamentului chirurgical corespunzător patologiei identificate. Concluzii: Colonoscopia virtuală este o metoda eficace pentru rezolvarea dificultăților diagnostice și stabilirea tacticii chirurgicale adecvate în cazul patologiilor colonului. Aceasta poate fi recomandată ca o alternativă sigură în cazurile ce nu permit efectuarea videocolonoscopiei flexibile totale.Introduction: Virtual colonoscopy is an effective, non-invasive procedure with high diagnostic accuracy used for detecting colonic pathology (polyps, colorectal cancer and other diseases of the colon). In difficult cases of whole colon examination with video-colonoscopes, the method of choice for preoperative precise diagnosis is considered virtual computed tomography colonoscopy. Materials and methods: The prospective study included 37 patients with surgical diseases of colon, examined and treated in 2012-2014 in RH CSRA. Virtual colonoscopy was performed using the Computed Tomography GE Optima 660 Select Pro and included cases, in which complete video-colonoscopy examination to the level of caecum was not possible, or were present clinical signs suggestive of colonic neoplasms. Results: In the group of 37 patients (20 – female and 17 – male) in most cases was found dolichocolon n=19 (51.3%); in 6 (16.2%) cases – the colon cancer in the caecum segment, transverse colon neoplasms and splenic flexure neoplasm – n=5 (13.6%) and, respectively, n=3 (8.1%). In one (2.7%) patient was identified hernia of Spieghelian line. In 2 (5.4%) cases were found strictures of the colon anastomosis after resection. In one (2.7%) case – situs inversus of colon. The correct preoperative diagnosis allowed the appropriate surgical treatment of identified pathology. Conclusions: Virtual colonoscopy is an effective method to resolve the diagnostic difficulties and surgical tactics for colon pathologies. It can be recommended as a safe alternative in cases that do not permit complete flexible video-colonoscopy