Evaluation of clinical and biological features in patients with liver cirrhosis in the liver transplant program

Introduction. Liver transplantation is an important treatment for patients with acute liver failure and endstage liver disease. We aimed to evaluate this waiting list to reduce the risk of mortality through prognostic scores. Aim of study. Comparative analysis of demographic and clinical characteristics of patients within the liver transplant waiting list. Methods and materials. A cohort, descriptive, retrospective clinical study was conducted in 2013-2021 within the transplant program in the Republic of Moldova, aged> 18 years. The following parameters were assessed: demographic data, etiology of liver disease, waiting time, MELD score and survival data. Results. During this period, 186 patients were included in the waiting list for liver transplantation. Only 51 patients (27.4%) were transplanted (32 men, 19 women, with a mean age of 46 years), while 63 (33.9%) died (38 men, 25 women, with a mean age of 48 years) during the waiting period. With the etiology of HBV + HDV 25 patients (38.5%). The MELD score was significantly higher in the group of 17.24 deaths compared to 13.64 active people. The waiting time for those who died was 7 months, compared to those who were active for 20 months. Conclusion. Careful monitoring and re-evaluation of candidates at regular intervals can improve the success of the transplant program and the overall outcome of the patient

Risk factors for 90-day mortality in patients on the liver transplant waiting list

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaStudy conducted with the support of the project No20.80009.8007.11 “Surgical pathology and trauma in pregnant women and postpartum: optimization of the management strategy in diagnosis and treatment” within the State Program (2020-2023), Project Director: Mișin Igor, PhD, research professor, and project No20.80009.8007.07 “Polytrauma Management”, Project Director: Kusturov Vladimir, PhD, coordinating scientific researcher, contracting authority: National Agency for Research and Development.Studiu realizat cu suportul proiectului №20.80009.8007.11 ”Patologia chirurgicală și trauma la gravide și postpartum: optimizarea stategiei managementului în diagnostic și tratament” din cadrul Programului de Stat (2020-2023), Director de proiect: Mișin Igor, dr. hab. șt. med., profesor cercetător, și proiectului №20.80009.8007.07 “Managementul politraumei”, Director de proiect: Kusturov Vladimir, dr. hab. șt. med., cercetător științific coordonator, autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.Introducere. Managementul pacienților pe lista de așteptare pentru transplant hepatic este de primă importanță pentru a îmbunătăți rata de supraviețuire post-transplant. Scopul lucrării. Evaluarea factorilor de risc pentru mortalitatea la 90 de zile, din lista de așteptare, pentru programul de transplant hepatic din Republica Moldova. Material și metode. În studiu retrospectiv (2013-2018) si prospectiv(2018-2022) au fost incluși 265 de pacienți listați pentru transplant hepatic (154 bărbați (58,11%) și 111 femei (41,88%)). Folosind analiză de regresie logistică binară am analizat factorii de risc pentru mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru transplant hepatic. Rezultate. Din 265 de pacienți de pe lista de așteptare (vârsta 47,75 ± 9,99 ani) - 37 (13,96%) au decedat în primele 90 de zile de la listare. Factorii de risc pentru mortalitatea la 90 de zile de la listare au fost: nivelul creatininei (Odds Ratio (OR) = 1,027; IC 95% = 1,016-1,038; p < 0,001); bilirubinei (OR = 1,015; IC 95% = 1,009-1,021; p < 0,001); etiologia virală (virus hepatic delta - VHD) (OR = 0,080; IC 95% = 0,140,457; p = 0,004) și prezența hepatocarcinomului (HCC) (OR = 0,173; IC 95% = 0,046-0,655; p = 0,01). Particularitatea programului de transplant hepatic constă în influența VHD asupra mortalității pacienților de pe lista de așteptare. Concluzii. Mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru programul de transplant hepatic din Republica Moldova a fost influențată semnificativ de creatinină, bilirubină, VHD și HCC.Background. Management of patients on the liver transplant waiting list is of paramount importance in improving post-transplant survival. Objective of the study. Assessment of risk factors for 90 days mortality from the waiting list of the liver transplant program from in the Republic of Moldova. Material and Methods. The retrospective (20132018) and the prospective (2018-2022) included 265 patients listed for liver transplantation (154 men (58.11%) and 111 women (41.88%)). Using binary logistic regression analysis, we analyzed risk factors for 90-day mortality in patients on the liver transplant waiting list. Results. From the 265 patients on the waiting list (age 47.75 ± 9.99 years) - 37 (13.96%) died within the first 90 days of listing. Risk factors for 90 days mortality after listing were: creatinine level (Odds Ratio (OR) = 1.027; 95% CI = 1.016-1.038; p < 0.001); bilirubin (OR = 1.015; 95% CI = 1.009-1.021; p < 0.001); viral etiology (hepatic type Delta virus - HDV) (OR = 0.080; 95% CI = 0.14-0.457; p = 0.004) and the presence of hepatocellular carcinoma (HCC) (OR = 0.173; 95% CI = 0.046-0.655; p = 0.01). The peculiarity of the liver transplant program is the influence of HDV on the mortality of patients from the waiting list. Conclusion. 90-day mortality in patients on the waiting list for the liver transplant program in the Republic of Moldova was significantly influenced by creatinine, bilirubin, HDV and HCC

Факторы риска и время ожидания в очереди на трансплантацию печени: из базы данных Республики Молдова

Rezumat. Transplantul hepatic este un tratament important pentru insuficiență hepatică acută si boala hepatică in stadiu terminal. In 2002, modelul pentru boala hepatica in stadiu terminal (MELD) a fost incorporat pentru a acorda prioritate pacientilor care asteapta transplant hepatic. Deși există date despre modul în care scorul MELD afectează timpul de așteptare, există o lipsă de literatură cu privire la alte componente. Ne-am propus să evaluăm factorii care afectează timpul de așteptare pentru TH. Folosind baza de date din Republica Moldova au fost incluși pacienții cu vîrsta cuprinsă între 18-65 de ani listați pentru transplanți hepatic în perioada 2013-2022. Variabilele testate în model au inclus caracteristicile pacientului, analize biochimice, scorul MELD și grupa de sînge ABO. Scorul MELD este utilizat în prioritizarea alocării ficatului și era de așteptat să prezică timpul pe lista de așteptare. Ventilația mecanică și alți markeri ai severității bolii sunt asociați cu scoruri MELD mai mare, prin urmare, timpul de așteptare mai scurt. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a aborda motivele variației timpului de așteptare în încercarea de a reduce timpul pînă la TH, de a standardiza procesul de listare și de a îmbunătăți rezultatele pacienților.Summary. Liver transplantation is an important treatment for acute liver failure and end-stage liver disease. In 2002, the model for endstage liver disease (MELD) was incorporated to prioritize patients awaiting liver transplantation. While there are data on how the MELD score affects wait time, there is a dearth of literature regarding other components. We aimed to evaluate the factors affecting the waiting time for TH. Using the database from the Republic of Moldova, patients aged 18-65 listed for liver transplants in the period 2013-2022 were included. Variables tested in the model included patient characteristics, biochemical analyses, MELD score, and ABO blood group. The MELD score is used in prioritizing liver allocation and was expected to predict time on the waiting list. Mechanical ventilation and other markers of disease severity are associated with higher MELD scores, thus shorter waiting time. Further research is needed to address the reasons for variation in waiting time in an attempt to reduce time to TH, standardize the listing process and improve patient outcomes.Резюме. Трансплантация печени является важным методом лечения острой печеночной недостаточности и терминальной стадии заболевания печени. В 2002 году была включена модель терминальной стадии заболевания печени (MELD) для определения приоритетности пациентов, ожидающих трансплантации печени. Хотя есть данные о том, как оценка MELD влияет на время ожидания, литературы по другим компонентам не хватает. Мы стремились оценить факторы, влияющие на время ожидания TH. Используя базу данных из Республики Молдова, были включены пациенты в возрасте 18-65 лет, находящиеся в очереди на трансплантацию печени в период 2013-2022 гг. Переменные, протестированные в модели, включали характеристики пациента, биохимический анализ, оценку MELD и группу крови ABO. Оценка MELD используется для определения приоритетности распределения печени и, как ожидается, предсказывает время нахождения в листе ожидания. Искусственная вентиляция легких и другие маркеры тяжести заболевания связаны с более высокими баллами по шкале MELD и, таким образом, с более коротким временем ожидания. Необходимы дальнейшие исследования, чтобы выяснить причины различий во времени ожидания, чтобы попытаться сократить время до TH, стандартизировать процесс регистрации и улучшить результаты лечения пациентов

Evaluarea particularităților clinico-biologice la pacienții cu ciroză hepatică în programul de transplant de ficat

Gastroenterology Discipline, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Liver transplantation is an important treatment for patients with acute liver failure and end-stage liver disease. We aimed to evaluate this waiting list to reduce the risk of mortality through prognostic scores. Objective of the study. Comparative analysis of demographic and clinical characteristics of patients within the liver transplant waiting list. Material and Methods. A cohort, descriptive, retrospective clinical study was conducted in 2013-2020 within the transplant program in the Republic of Moldova, aged> 18 years. The following parameters were assessed: demographic data, etiology of liver disease, waiting time, MELD score and survival data. Results. During this period, 186 patients were included in the waiting list for liver transplantation. Only 51 patients (27.4%) were transplanted (32 men, 19 women, with a mean age of 46 years), while 63 (33.9%) died (38 men, 25 women, with a mean age of 48 years). ) during the waiting period. With the etiology of HBV + HDV 25 patients (38.5%). The MELD score was significantly higher in the group of 17.24 deaths compared to 13.64 active people. The waiting time for those who died was 7 months, compared to those who were active for 20 months. Conclusion. Careful monitoring and re-evaluation of candidates at regular intervals can improve the success of the transplant program and the overall outcome of the patient.Introducere. Transplantul de ficat este un tratament important pentru pacienții cu insuficiență hepatică acută și boala hepatică în stadiul terminal. Ne-am propus să evaluăm această listă de așteptare pentru a reduce riscul mortalității prin intermediul scorurilor prognostice. Scopul lucrării. Analiza comparativă a caracteristicelor demografice și clinice ale pacienților pe lista de așteptare pentru transplant hepatic. Material și Metode. A fost realizat un studiu clinic de cohortă, descriptiv, retrospectiv în perioada 2013- 2020 în cadrul programului de transplant din Republica Moldova, pacienți cu vârsta>18 ani. Au fost evaluați următorii parametri: datele demografice, etiologia bolii hepatice, timpul de așteptare, scorul MELD și datele privind supraviețuirea. Rezultate. În această perioadă, 186 de pacienți au fost încluși în lista de așteptare pentru transplant hepatic. Doar 51 (27,4%) pacienți au fost transplantați (32 de bărbați, 19 femei, cu vârsta medie de 46 ani), în timp ce 63(33,9%) au decedat (bărbati – 38, femei – 25, cu vârsta medie de 48 ani) în perioada de așteptare. Cu etiologia HBV+HDV – 25 de pacienti (38,5%). Scorul MELD a fost semnificativ mai mare în grupul decedaților –17,24 față de 13,64 activi. Timpul de așteptare pentru cei decedați a fost de 7 luni, față de cei activi – 20 luni. Concluzii. Monitorizarea atentă și reevaluarea candidaților la intervale regulate pot îmbunătăți succesul programului de transplant și rezultatul general al pacientului

Evaluation of MELD score in liver transplant allocation

Background. The increase in the number of patients with liver cirrhosis has necessitated the revision of the widely used Model for End-stage Liver Disease (MELD), which predicts short-term mortality and determines priority on the waiting list for liver transplantation. Later, sodium levels were shown to be an independent predictor of mortality in cirrhosis and were then incorporated into the MELD score, further enhancing its ability to predict mortality Thus, revision of the MELD score is needed to increase equity, reduce deaths and optimise outcomes on the liver transplant waiting list. Materials and methods. We evaluated 265 patients with chronic liver disease, age≥18 years, included on the liver transplant waiting list between February 2013 and January 2022. MELD, MESO Index, MELD-Na, UKELD, iMELD, refitMELD, refitMELD-Na, upMELD, MELD 3.0 scores were used. Prognostic abilities for predicting 90-day mortality were investigated by applying receiver-operator-characteristic-curb analysis. Results: 39 patients (34%) died of whom (male 28, female 21, mean age 48 years) on the liver transplant waiting list within 90 days of listing. However MELD score 3.0, had the best acceptable prognostic performance with areas below Roc-curbe(AUROC = 0.836). All scores achieved an average quality score of 75.1%. In 51.66% of patients, however, there was an increase in the prognostic score than the MELD score. Conclusions. Thus, the MELD 3.0 score effectively predicts short-term mortality among patients with liver cirrhosis and specifically addresses gender disparities on the liver transplant waiting list while maintaining post-transplant survival

Factori de risc pentru mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru transplant hepatic

Background. Management of patients on the liver transplant waiting list is of paramount importance in improving post-transplant survival. Objective of the study. Assessment of risk factors for 90 days mortality from the waiting list of the liver transplant program from in the Republic of Moldova. Material and Methods. The retrospective (2013- 2018) and the prospective (2018-2022) included 265 patients listed for liver transplantation (154 men (58.11%) and 111 women (41.88%)). Using binary logistic regression analysis, we analyzed risk factors for 90-day mortality in patients on the liver transplant waiting list. Results. From the 265 patients on the waiting list (age 47.75 ± 9.99 years) - 37 (13.96%) died within the first 90 days of listing. Risk factors for 90 days mortality after listing were: creatinine level (Odds Ratio (OR) = 1.027; 95% CI = 1.016-1.038; p < 0.001); bilirubin (OR = 1.015; 95% CI = 1.009-1.021; p < 0.001); viral etiology (hepatic type Delta virus - HDV) (OR = 0.080; 95% CI = 0.14-0.457; p = 0.004) and the presence of hepatocellular carcinoma (HCC) (OR = 0.173; 95% CI = 0.046-0.655; p = 0.01). The peculiarity of the liver transplant program is the influence of HDV on the mortality of patients from the waiting list. Conclusion. 90-day mortality in patients on the waiting list for the liver transplant program in the Republic of Moldova was significantly influenced by creatinine, bilirubin, HDV and HCC.Introducere. Managementul pacienților pe lista de așteptare pentru transplant hepatic este de primă importanță pentru a îmbunătăți rata de supraviețuire post-transplant. Scopul lucrării. Evaluarea factorilor de risc pentru mortalitatea la 90 de zile, din lista de așteptare, pentru programul de transplant hepatic din Republica Moldova. Material și metode. În studiu retrospectiv (2013-2018) si prospectiv(2018-2022) au fost incluși 265 de pacienți listați pentru transplant hepatic (154 bărbați (58,11%) și 111 femei (41,88%)). Folosind analiză de regresie logistică binară am analizat factorii de risc pentru mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru transplant hepatic. Rezultate. Din 265 de pacienți de pe lista de așteptare (vârsta 47,75 ± 9,99 ani) - 37 (13,96%) au decedat în primele 90 de zile de la listare. Factorii de risc pentru mortalitatea la 90 de zile de la listare au fost: nivelul creatininei (Odds Ratio (OR) = 1,027; IC 95% = 1,016-1,038; p < 0,001); bilirubinei (OR = 1,015; IC 95% = 1,009-1,021; p < 0,001); etiologia virală (virus hepatic delta - VHD) (OR = 0,080; IC 95% = 0,14- 0,457; p = 0,004) și prezența hepatocarcinomului (HCC) (OR = 0,173; IC 95% = 0,046-0,655; p = 0,01). Particularitatea programului de transplant hepatic constă în influența VHD asupra mortalității pacienților de pe lista de așteptare. Concluzii. Mortalitatea la 90 de zile la pacienții din lista de așteptare pentru programul de transplant hepatic din Republica Moldova a fost influențată semnificativ de creatinină, bilirubină, VHD și HCC.Studiu realizat cu suportul 20.80009.8007.37 „Bolile cronice hepatice şi pancreatice: aspecte nutriţionale şi chirurgicale” din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducător de proiect, Lupasco Iulianna dr. hab. șt. med., prof. univ., autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare

New scores, new opportunities for evaluation of patients with liver cirrhosis on the liver transplant waiting list

Scopul lucrării. Aplicarea de noi scoruri prognostice la pacienții cu ciroză hepatică, pentru de a reduce decesele și de a optimiza rezultatele din lista de așteptare pentru transplant hepatic. Materiale și metode. În cadrul studiului transversal de cohortă am evaluat 265 de pacienți cu afecțiuni hepatice cronice, cu vîrsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, incluși pe lista de așteptare pen-tru transplant hepatic în perioada februarie 2013-ianuarie 2022. În baza parametrilor de labora-tor,am calculat scorurile prognostice MELD, MELD-Na, MESO Index, UKELD, iMELD, refit-MELD, refitMELDNa, upMELD, MELD 3.0. Astfel, pentru a evalua eficacitatea scorurilor ca modele prognostice a mortalității în primele 90 de zile de la listare, am folosit analiza ROC, calcu-lând aria de sub curbă, sensibilitatea și specificitatea scorurilor. Rezultate. 39 de pacienți (34%) au decedat (bărbați 28, femei 21, cu vîrsta medie 48 ani) pe lista de așteptare a transplantului de ficat în termen de 90 de zile de la includere în listă. Însă scorul MELD 3.0, a avut cele mai bune performanțe prognostice acceptabile cu zonele aflate sub Roc-curbe(AUROC = 0,836). Toate scorurile au atins un scor mediu de calitate de 75,1%. La 51,66 % din pacienți s-a înregistrat totuși o creștere a punctajului scorului prognostic, decît ilustrează sco-rul MELD. Concluzii. Astfel, scorul MELD 3.0 ar putea fi un scor pentru viitor care ar prezice în mod eficient mortalitatea pe termen scurt în rândul pacienților cu ciroză hepatică și abordează în mod specific disparitățile existente între bărbați și femei pe lista de așteptare pentru transplant hepatic.Aim of study. Application of new prognostic scores in patients with liver cirrhosis to reduce deaths and optimize outcomes on the liver transplant waiting list. Materials and methods. In the cross-sectional cohort study we evaluated 265 patients with chro-nic liver diseases, aged between 18 and 65 years, included on the waiting list for liver transplanta-tion between February 2013 and January 2022. Based on the parameters of the laboratory, we cal-culated prognostic scores MELD, MELD-Na, MESO Index, UKELD, iMELD, refitMELD, refitMELD-Na, upMELD, MELD 3.0. Thus, to evaluate the effectiveness of the scores as prognostic models of mortality in the first 90 days after listing, we used the ROC analysis, calculating the area under the curve, the sensitivity and specificity of the scores. Results. 39 patients (34%) died (28 men, 21 women, mean age 48 years) on the liver transplant waiting list within 90 days of listing. But the MELD 3.0 score had the best acceptable prognostic performance with areas under the Roc-curve (AUROC = 0.836). All scores achieved an average quality score of 75.1%. In 51.66% of patients, however, there was an increase in the score of the prognostic score than illustrated by the MELD score. Conclusions. Thus, the MELD 3.0 score could be a score for the future that would effectively pre-dict short-term mortality among patients with liver cirrhosis and specifically address the existing disparities between men and women on the liver transplant waiting list

Методы диагностики и хирургического лечения при синдроме Мирицци

Rezumat. Introducere. Sindromul Mirizzi (SM) reprezintă una dintre cele mai nefavorabile complicaţii a litiazei biliare, morfologic tradusă prin compresia ductului hepatic comun sau coledoc de către calcul, cu formare de strictură la acest nivel sau o fistulă dintre colecist și căile biliare. Scopul lucrării. Optimizarea particularităților de diagnostic și tratament chirurgical în dependență de tipul sindromului Mirizzi. Materiale și Metode. Lotul total de cercetare a inclus 75 pacienți, tratați pe parcursul anilor 2000-2023 în clinica chirurgie Nr. 2, USMF „N. Testemițanu”. În 27 cazuri (36%) diagnosticul a fost stabilit preoperator, utilizând următoarele investigații: USG-75(100%) folosit în toate cazurile, ERCP-69(92%) cazuri, MRCP-18(24%) cazuri, CT cu contrast-12(16%) cazuri. Complexitatea majoră a costituit 48(64%) cazuri, unde constatarea SM a fost intraoperatorie. Rezultate. Tratamentul chirurgical a fost adaptat tipului de SM și a inclus efectuarea colecistectomiei și rezolvarea fistulei. Tip I-17(22,6%) pacienți, la care se apreciază o confluență dintre colecist și calea biliară principală (CBP), un început de formare a fistulei, în toate aceste cazuri s-a practicat doar colecistectomie. Tip II-28(37,3%) pacienți, defectul parietal al CBP a fost sub 1/3 din diametrul lor, s-a efectuat plastia defectului pe drenajul Kehr. Tip III-18(24%), defectul CBP a constituit 2/3 din diametru, dintre care în 12 cazuri (16%) s-a efectuat plastia CBP cu lambou vascularizat din vezicula biliară și drenarea CBP tip Robson, în alte 6 cazuri (8%) s-a efectuat hepaticojejuno-anastomoză pe ansa „Y” a la Roux. Tip IV-10(13,3%), defectul parietal a fost de peste 67% din diametrul CBP, s-a efectuat exclusiv hepaticojejuno-anastomoză pe ansa „Y” a la Roux. Tip V-2(2,6%) s-a efectuat drenarea CBP tip Kehr și suturarea fistulei enterice. Concluzii. Prevalarea tipului II de SM. Varietatea anatomică a SM necesită aplicarea metodelor imagistice sofisticate, care permite creșterea ratei stabilirii diagnosticului preoperator. SM tip IV necesită obligatoriu intervenții chirurgicale cu elemente de reconstrucții biliodigestive.Summary. Introduction. Mirizzi syndrome (MS) represents one of the most unfavorable complications of gallstones, morphologically translated by the compression of the common hepatic duct or choledochus by the gallstone, with the formation of a stricture at this level or a fistula between the gallbladder and the bile ducts. The aim of the research. Optimizing the specifics of diagnosis and surgical treatment depending on the type of Mirizzi syndrome. Materials and methods. The total research batch included 75 patients, treated during the years 2000-2023 in the surgery department No. 2, USMF "N. Testemițanu". In 27 cases (36%) the diagnosis was established preoperatively, using the following investigations: USG-75(100%) used in all cases, ERCP-69(92%) cases, MRCP-18(24%) cases, CT with contrast -12 (16%) cases. The major complication constituted 48 (64%) cases, where the finding of MS was intraoperative. Results. Surgical treatment was adapted to the type of MS and included cholecystectomy and fistula resolution. Type I-17 (22.6%) patients, in which is appreciated a confluence between the gallbladder and the main bile duct (MBD), a beginning of fistula formation, in all these cases only cholecystectomy was performed. Type II- 28(37.3%) patients, the parietal defect of MBD was below 1/3 of their diameter, plasty of the defect was performed on Kehr drainage. Type III-18 (24%), the MBD defect constituted 2/3 of the diameter, of which in 12 cases (16%) MBD plasty with a vascularized gallbladder flap and Robson-type drainage was performed, in another 6 cases (8 %), anastomosis with bile duct and a loop of jejunum was performed on the Roux "Y" loop. Type IV-10 (13.3%), the parietal defect was over 67% of the CBP diameter, anastomosis with bile duct and a loop of jejunum was performed exclusively on the Roux "Y" loop. Type V- 2 (2.6%) Kehr-type CBP drainage and enteric fistula suturing were performed. Conclusions. Prevalence of type II MS. The anatomical variety of MS requires the application of sophisticated imaging methods, which allows increasing the rate of preoperative diagnosis. MS type IV necessarily requires surgical interventions with elements of biliodigestive reconstructions.Резюме. Введение. Синдром Мириззи (СМ) представляет собой одно из наиболее неблагоприятных осложнений желчнокаменной болезни, морфологически выражающееся сдавлением общего печеночного протока или холедоха конкрементами с образованием на этом уровне стриктуры или свища между холецистой и желчными протоками. Цель исследования. Оптимизация особенностей диагностики и хирургического лечения в зависимости от типа синдрома Мириззи. Материалы и методы. В общую партию исследования вошли 75 пациентов, проходивших лечение в 2000-2023 годах в хирургической клинике №1. 2, УСМФ «Н. Тестемицану». В 27 случаях (36%) диагноз был установлен до операции с помощью следующих исследований: во всех случаях использовано УЗИ-75 (100%), во всех случаях ЭРХПГ-69 (92%), МРТ-18 (24%), КТ с контрастность - в 12 (16%) случаях. Основное осложнение составило 48 (64%) случаев, при этом обнаружение СМ было интраоперационным. Результаты. Хирургическое лечение было адаптировано к типу МС и включало холецистэктомию и разрешение свища. Больным I типа - 17 (22,6%), у которых отмечается впадение желчного пузыря в общий желчный проток (ОЖП), начало формирования свища, во всех этих случаях выполнена только холецистэктомия. II тип - 28 (37,3%) больных, пристеночный дефект ОЖП составлял менее 1/3 их диаметра, пластика дефекта произведена по дренажу Кера. Тип III-18 (24%), дефект ОЖП составлял 2/3 диаметра, из них в 12 случаях (16%) выполнена пластика ОЖП васкуляризированным лоскутом желчного пузыря и дренированием ОЖП по Робсону, еще в 6 случаях ( В 8 %) выполнен гепатикоеюноанастомоз по Y-петле Ру. Тип IV-10 (13,3%), париетальный дефект более 67% диаметра ОЖП, гепатикоеюноанастомоз наложен исключительно на петлю Ру «Y». Выполнено дренирование ОЖП по Керу типа V-2 (2,6%) и ушивание кишечных свищей. Выводы. Распространенность синдром Мириззи II типа. Анатомическое разнообразие синдром Мириззи требует применения сложных методов диагностики, что позволяет повысить коэффициент предоперационной диагностики. Синдром Мириззи IV тип обязательно требует хирургических вмешательств с элементами билиодигестивных реконструкций

Механическая желтуха - актуальные тенденции в диагностике и хирургическом лечении

Rezumat. Introducere. Icterul mecanic este o afecțiune caracterizată prin obstrucția biliară și perturbarea fluxului biliar, având o etiologie complexă și un impact semnificativ asupra stării de sănătate a pacientului. Scopul cercetării constă în analiza detaliată a etiologiei icterului mecanic în corelație cu aspecte de diagnostic și tratament al acestei patologii. Materiale și metode: Am realizat o sinteză și analiză critică a literaturii științifice relevante, identificată prin interogarea platformelor PubMed, Google Scholar, Medscape și ResearchGate. Rezultate. Aspectele etiologice se împart în două categorii principale: extrahepatice și intrahepatice. Principala cauză extrahepatică o reprezintă coledocolitiaza, prezența calculilor biliari în canalul biliar principal. Identificarea lor se realizează prin investigații imagistice precum ecografia transabdominală (accesibilă, non-invazivă, cu cost redus), colangiopancreatografie prin CT (precizie sporită), colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică (alternativă non-iradiantă) și ecoendoscopia (utilă pentru calculi mici). Alte cauze extrahepatice includ atrezia biliară, chisturile coledociene, stricturile biliare benigne, hemobilia și infestarea cu paraziți. Etiologia intrahepatică a icterului mecanic este la rândul său diversă. Reacțiile adverse medicamentoase pot induce atât leziuni hepatice, cât și obstrucții biliare. Hepatita alcoolică acută, bolile infiltrative, afecțiunile maligne, hepatita autoimună, colestaza hepatică recurentă benignă și colestaza sarcinii se numără printre afecțiunile intrahepatice ce pot cauza icter mecanic. Nutriția parenterală totală, lipsită de stimularea digestivă obișnuită, poate duce de asemenea la disfuncții hepatice. Concluzii: Icterul mecanic este o afecțiune complexă cu etiologie diversă. Stabilirea precisă a cauzei este esențială pentru alegerea tratamentului optim. Investigațiile imagistice moderne și abordarea multidisciplinară sunt cruciale pentru managementul eficient al acestei patologii.Introduction. Mechanical jaundice is a condition characterized by biliary obstruction and impaired bile flow. It has a complex etiology and a significant impact on the patient's health status. The aim of the research is to conduct a detailed analysis of the etiology of mechanical jaundice in correlation with diagnostic and treatment aspects of this pathology. Materials and methods. A synthesis and critical analysis of the relevant scientific literature was performed, identified by querying the PubMed, Google Scholar, Medscape, and ResearchGate platforms. Results. The leading extrahepatic cause is choledocholithiasis, the presence of gallstones in the common bile duct. Diagnosis of choledocholithiasis relies on various imaging techniques, including transabdominal ultrasound (accessible, non-invasive, and low-cost), computed tomography cholangiopancreatography (high accuracy), magnetic resonance cholangiopancreatography (non-radiant alternative), and endoscopic ultrasound (useful for detecting small stones). Other extrahepatic causes include biliary atresia, choledochal cysts, benign biliary strictures, haemobilia, and parasitic infection. Intrahepatic causes of mechanical jaundice encompass drug side effects that can induce liver damage or biliary obstruction. Additionally, acute alcoholic hepatitis, infiltrative diseases, malignant conditions, autoimmune hepatitis, benign recurrent cholestasis, and cholestasis of pregnancy can also contribute. Notably, total parenteral nutrition lacking the usual digestive stimulation can also lead to liver dysfunction. Conclusions: Mechanical jaundice is a complex condition with diverse etiology. Precise determination of the cause is essential for choosing the optimal treatment. Modern imaging investigations and a multidisciplinary approach are crucial for effective management of this pathology.Введение. Механическая желтуха - сложное состояние, обусловленное обструкцией желчевыводящих путей и нарушением оттока желчи. Имея многофакторную этиологию, она оказывает существенное влияние на здоровье пациента. Цель исследования - провести подробный анализ этиологии механической желтухи в корреляции с аспектами диагностики и лечения этой патологии. Материалы и методы. Был проведен синтез и критический анализ релевантной научной литературы, отобранной с помощью платформ PubMed, Google Scholar, Medscape и ResearchGate. Результаты. Этиологические аспекты можно разделить на две основные категории: внепеченочные и внутрипеченочные. Внепеченочные причины являются наиболее распространенными. Ведущей причиной считается холедохолитиаз - наличие желчных камней в общем желчном протоке. Для их диагностики применяются различные методы визуализации. Ультразвуковое исследование доступно, неинвазивно и экономически выгодно. Компьютерная томография с холангиопанкреатографией обеспечивает высокую точность. Магнитно-резонансная холангиопанкреатография служит неиррадиационной альтернативой. Эхоэндоскопия особенно полезна для обнаружения мелких камней. К другим внепеченочным причинам относятся атрезия желчных путей, киста холедоха, доброкачественные стриктуры желчных путей, гемобилия и паразитарная инвазия. Внутрипеченочные причины механической желтухи также разнообразны. Медикаментозные побочные эффекты могут вызывать как поражения печени, так и билиарную обструкцию. Острый алкогольный гепатит, инфильтративные заболевания, злокачественные новообразования, аутоиммунный гепатит, доброкачественный рецидивирующий холестаз и холестаз беременных - все эти внутрипеченочные патологии способны привести к механической желтухе. Кроме того, парентеральное питание, не обеспечивающее привычной стимуляции пищеварения, может спровоцировать печеночную дисфункцию. Выводы. Механическая желтуха - сложное заболевание с многофакторной этиологией. Точное определение причины является основополагающим фактором для выбора оптимального лечения. Современные методы визуализации и мультидисциплинарный подход играют ключевую роль в эффективном лечении этой патологии

Evaluarea complicațiilor precoce survenite în urma transplantului de ficat

Background. Liver transplantation is currently the first priority treatment for patients with advanced chronic liver failure. Early complications are those within the first 6 months after surgery Objective of the study. To evaluate early technical complications (arterial, biliary), medical (cardiovascular, respiratory, neurological, renal and infections) and liver graft complications in transplant patients. Material and Methods. A descriptive, retrospective cohort clinical study was performed in the period 2013-2020 within the transplant program in the Republic of Moldova, 57 liver transplant interventions were performed. The study selected 53 transplant patients, in whom 55 liver transplants were performed (2 retransplanted patients), 16 - from a living donor, 39 - from a brain-dead donor, aged> 18 years. Results. Early technical complications were determined in 19% (10/53) patients, hepatic artery thrombosis, in 6/53 patients (11%). Early medical complications were detected in 43 patients (81%), neurological complications 33/53 (62%) and respiratory complications 31/53 (58.5%), caused by immunosuppressive treatment. After liver transplantation, liver transplantation was impaired in 2/53 patients (4%), both of whom died. Conclusion. The risk of developing early post-surgical complications is associated with the patient's perioperative conditions, the quality of the donated liver, the quality of the surgical procedure performed on both the donor and the recipient. Introducere. Transplantul de ficat este în prezent tratamentul de elecție pentru pacienții cu insuficiență hepatică cronică avansată. Complicaţiile precoce reprezintă complicaţiile intervenite la pacienţii transplantaţi în decursul primelor 6 luni în urma intervenţiei. Scopul lucrării. Evaluarea complicaţiilor precoce tehnice (arteriale, biliare), medicale (cardiovasculare, respiratorii, neurologice, renale şi infecţiile) şi a complicaţiilor grefei hepatice la pacienţi transplantaţi. Material și Metode. A fost realizat un studiu clinic de cohortă, descriptiv, retrospectiv în perioada 2013-2020, în cadrul programului de transplant din Republica Moldova, efectuându-se 57 de intervenţii de transplant hepatic. În studiu, au fost incluși 53 de pacienți transplantaţi, la care s-au efectuat 55 de transplanturi hepatice (2 pacienţi retransplantaţi), 16 – de la donator viu, 39 – de la donator în moarte cerebrală. Rezultate. Complicaţiile precoce tehnice s-au determinat la 19% (10/53) pacienţi, tromboza arterei hepatice, la 6/53 pacienţi (11%). Complicațiile precoce medicale s-au depistat la 43 de pacienţi (81%), complicaţiile neurologice 33/53 (62%) şi respiratorii 31/53 (58,5%), cauzate de tratamentul imunosupresiv. După transplant hepatic afectarea grefei hepatice la 2/53 pacienţi (4%), ambele cazuri soldate cu deces. Concluzii. Riscul dezvoltării complicaţiilor postoperatorii precoce este asociat cu condiţiile perioperatorii ale pacientului, calitatea ficatului donat, calitatea procedurii chirurgicale efectuată atât la donator, cât şi recipient