PERSISTENT POST COVID SYMPTOMS IN PATIENTS WITH NEUROLOGICAL MANIFESTATIONS: RESULTS OF THE ENERGY REGISTRY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Infecția COVID 19 predispune la consecințe majore în timp. Sindromul post COVID descrie persistența simptomelor la săptămâni sau luni după infectare, cu un impact social și economic major. Materiale și metode. Studiu a fost realizat pe 169 de pacienți, colectați conform protocolului ENERGY între anii 2020- 2022, care reprezintă cohorta din R. Moldova. Pentru etapa de infecție acută a fost completat chestionarul structurat electronic iar pentru perioada de supraveghere post COVID pacienții au fost intervievați telefonic la fiecare 6 luni. Rezultate. Lotul general de cercetare a cuprins 50,3 %, bărbați și femei 49,7 %, vârsta medie 65.8±13.87 ani. Au răspuns la interviuri 71 pacienți, în mediu au fost 2.4± 0.51 vizite de urmărire. Numărul de pacienți cu cel puțin 1 simptom persistent în timpul vizitei de urmărire - 42,0 %, cele mai frecvente fiind: fatigabilitatea 17.2%, somnolenta = 8.3 %, insomnia = 5.9 %, cefalee = 14.2 %, durere = 7.1 %(12), tulburări de concentrare și memorie = 11.2 %, depresie = 11.8%, anxietate = 11,2 % dispnee = 3.6 %, amorțeală = 8.9%, palpitații = 10.1% și durerea toracică = 3.0 %. Scala Rankin modificată a arătat 3.29 ±1.4 puncte. Doi pacienți (1.2%) au dezvoltat AVC repetat iar 1 pacient (0.6%) mielopatie în perioada de supraveghere. Au menționat calitatea vieții foarte scăzută - 7.1%. Concluzii. Pacienții care au suferit infecție COVID cu manifestări neurologice au prezentat în 42% cazuri simptome persistente cel mai frecvent fatigabilitate, cefalee, tulburări de concentrare, depresie și anxietate.Introduction. COVID 19 infection predisposes to major consequences over time named Long COVID or Post-COVID syndrome with a major social and economic impact. Objectives. Analysis of post-COVID symptoms in patients who have experienced neurological manifestations during COVID infection. Materials and methods. The study was performed on 169 patients, collected according to the ENERGY protocol between the years 2020-2022, which represents the cohort from the Republic of Moldova. For the acute infection stage, the electronically structured questionnaire was completed and for the post-COVID monitoring period, the patients were interviewed by telephone every 6 months. Results. The general research group comprised 50.3% men and women 49.7%, the mean age of 65.8 ± 13.87 years. 71 patients responded to the interviews, with an average of 2.4 ± 0.51 follow-up visits. Number of patients with at least 1 persistent symptom during the follow-up visit - 42.0%, the most common being: fatigue = 17.2%, drowsiness = 8.3%, insomnia = 5.9%, headache = 14.2%, pain = 7.1%, concentration and memory deficit = 11.2%, depression = 11.8%, anxiety = 11.2% dyspnea = 3.6%, numbness = 8.9%, palpitations = 10.1% and chest pain = 3.0%. The modified Rankin scale was 3.29 ± 1.4 points. Two patients (1.2%) developed stroke repeatedly and one patient (0.6%) developed myelopathy during the observation period. They mentioned the very low quality of life - 7.1%. Conclusions. Patients who had COVID infection with neurological manifestations, showed in 42 % of cases persistent symptoms, such as fatigue, headache, concentration disturbances, depression, and anxiety

Pain experience in Parkinson’s disease patients: preliminary results of a cohort study

Background: Pain is frequent in Parkinson’s disease (PD) and has a great impact on life quality. The aim of the study was to establish the presence of the pain in a cohort of PD patients. Material and methods: Study sample consisted of 102 consecutive PD patients, (mean age 61.51 ± 8.87 y.o.; disease duration 65.78 ± 41.34 mo.; 55 women and 47 men) evaluated for pain presence and divided into groups with and without pain: “PD pain +” and “PD pain -“ Results: The groups were similar according to ages (61.02 ± 9.61 vs. 62.51 ± 7.69 y.o.) and levodopa dose (729.85 ± 483.29 vs. 708.31 ± 357.50). Pain was present in 64 patients (62.7%) of all study group; more frequent in women (56.3% vs. 43.8%, p> 0.05), with motor fluctuations (72.4% vs. 27.6%, p> 0.05), with dyskinesia (64.0 % vs. 36.0%, p> 0.05) and restless leg syndrome patients (72.7% vs. 27.3%, p> 0.05). Akinetic-Rigid (0.83 ± 0.80 vs. 0.64 ± 0.56, p> 0.05), and quality of life scores (59.70 ± 25.46 vs. 53.84 ±35.76, p> 0.05) were insignificantly higher in “BP pain + “patients. They had longer disease duration (74.19 ± 39.99 y.o. vs 53.29 ± 41.06 y.o. p=0.017), higher depression (16.36 ± 11.97 vs. 8.09 ± 6.42, p=0.000), psychological (10.28 ±6.20 vs. 4.77 ± 2.82, p=0.000) and non-motor symptoms (66.27 ±39.25 vs. 46.68 ± 32.56, p=0.015) scores. Conclusions: Pain is common in PD, especially in long disease associated with motor complications, depression and other non-motor symptoms

Сердечно-сосудистые воздействия. Клинические значения. Синтез.

Cardiovascular connections. Clinical implications. Synthesis.Migrena (M) este o tulburare frecventă care afectează milioane de oameni pe glob. A fost raportată pe larg o asociere între migrenă cu sau fără aură și riscul de boli cardiovasculare (BCV). Există mai multe teorii propuse care pot explica relația fiziopatologică dintre M și BCV. Această revistă va prezenta cunoștințele actuale privind asocierea M și BCV.Сердечно-сосудистые воздействия. Клинические значения. Синтез

Cefalee persistentă post COVID-19: rezultatele unui sondaj național

Background. Covid 19 infection is a multisystemic disease, with severe nervous system involvement. Studies have shown that approximately 34% to 75% of patients experience acute Covid 19 headache, and in 1/3 cases it can persist for an indefinite time. Objective of the study. Evaluation of post-Covid 19 headache’s persistence in patients with acute headache history during the acute period of Covid 19 infection. Material and Methods. This study is a survey. People, previously involved in the national survey of Headache in the context of the COVID 19 pandemic, were asked to complete online a structured questionnaire. These patients had been tested serologically Covid 19 positive for the first time- more than 9 months ago. Results. From 140 people previously involved in the study „Headache in the context of COVID-19 pandemic - the results of a national survey”, 89 patients completed the questionnaire about the persistence of post-Covid 19 headache, from which 30 people (33.7%) mentioned the persistence of headache after recovery, of which 96.7% (29p) - women with mean age 41.96 ± 10.84. Mostly, we observed a moderate-severe intensity of the headache, which was localized in 33.3% (10p) in frontal region, with a predominantly oppressive character in 56.7% cases. In 60% cases, patients have experienced 1-2 times/ week headache using in 5.3 ± 4.74 days/month (min 0.0; max 15.0) drug treatment. Conclusion. The headache is a disabling symptom of Covid 19 infection that persists even after recovery; it is clinically manifested by severe, moderate-severe pain affecting young women, a clinical feature highlighted in other previous studies.Introducere. Infecția Covid-19 este o boală multisistemică, cu afectarea inclusiv a sistemului nervos. În urma studiilor efectuate, se estimează că aproximativ 34%-75% pacienți prezintă cefalee în perioada acută Covid-19, cu persistența acesteia în 1/3 cazuri. Scopul lucrării. Evaluarea persistenței cefaleei post-Covid 19 la pacienții care au prezentat cefalee în perioada acută a infecție. Material și metode. Studiul prezentat este descriptiv tip sondaj. Persoanele implicate anterior în cadrul sondajului național în studiul cefaleei în contextul pandemiei COVID-19, au fost solicitate să completeze online un chestionar structurat. Pacienții încadrați, au fost confirmați primar serologic Covid 19 pozitiv cu o perioadă mai mare de 9 luni în urmă. Rezultate. Din 140 persoane implicate anterior în studiul ,,Cefaleea în contextul pandemiei COVID-19 – rezultatele sondajului național”, 89 pacienți au completat chestionarul privind persistența cefaleei post-Covid, 30 persoane (33,7%) menționând persistența cefaleei după însănătoșire, dintre care 96.7% (29p) - femei cu vârsta medie 41.96 ± 10.84 ani. Preponderent, cefaleea localizată în 33.3% (10p) la nivelul frunții, cu caracter predominant apăsător în 56.7% cazuri, de intensitate moderat-severă. În majoritatea cazurilor (60%), pacienții au relatat frecvența cefaleei de 1-2 ori/săptămână cu administrarea tratamentului medicamentos în mediu 5.3 ± 4.74 zile/lună (min 0.0; max 15.0). Concluzii. Cefaleea prezintă un simptom invalidizant al infecției Covid 19 care persistă și după însănătoșire, clinic manifestându-se prin durere cu caracter apăsător, moderat-severă, cu afectarea femeilor de vârstă tânăra, caracteristică clinică evidențiată și în alte studii efectuate anterior.Studiu realizat cu suportul proiectului 20.80009.8007.01 „ Utilizarea principiilor medicinii 4P (preventive, predictive, personalizate și participative) în analiza factorilor de risc pentru debutul, perpetuarea și progresarea durerii cronice„ din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducător de proiect: Moldovanu Ion, dr. hab. șt. med., autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltar

Persistent post-COVID 19 headache: results of a national survey

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaStudy conducted with the support of the project 20.80009.8007.01 “The use of the principles of 4P medicine (preventive, predictive, personalized and participatory) in the analysis of risk factors for the onset, perpetuation and progress of chronic pain” within the State Program (2020-2023), project leader: Moldovanu Ion, PhD, contracting authority: National Agency for Research and Development.Studiu realizat cu suportul proiectului 20.80009.8007.01 „ Utilizarea principiilor medicinii 4P (preventive, predictive, personalizate și participative) în analiza factorilor de risc pentru debutul, perpetuarea și progresarea durerii cronice„ din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducător de proiect: Moldovanu Ion, dr. hab. șt. med., autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.Introducere. Infecția Covid-19 este o boală multisistemică, cu afectarea inclusiv a sistemului nervos. În urma studiilor efectuate, se estimează că aproximativ 34%-75% pacienți prezintă cefalee în perioada acută Covid-19, cu persistența acesteia în 1/3 cazuri. Scopul lucrării. Evaluarea persistenței cefaleei post-Covid 19 la pacienții care au prezentat cefalee în perioada acută a infecție. Material și metode. Studiul prezentat este descriptiv tip sondaj. Persoanele implicate anterior în cadrul sondajului național în studiul cefaleei în contextul pandemiei COVID-19, au fost solicitate să completeze online un chestionar structurat. Pacienții încadrați, au fost confirmați primar serologic Covid 19 pozitiv cu o perioadă mai mare de 9 luni în urmă. Rezultate. Din 140 persoane implicate anterior în studiul ,,Cefaleea în contextul pandemiei COVID-19 – rezultatele sondajului național”, 89 pacienți au completat chestionarul privind persistența cefaleei post-Covid, 30 persoane (33,7%) menționând persistența cefaleei după însănătoșire, dintre care 96.7% (29p) - femei cu vârsta medie 41.96 ± 10.84 ani. Preponderent, cefaleea localizată în 33.3% (10p) la nivelul frunții, cu caracter predominant apăsător în 56.7% cazuri, de intensitate moderat-severă. În majoritatea cazurilor (60%), pacienții au relatat frecvența cefaleei de 1-2 ori/săptămână cu administrarea tratamentului medicamentos în mediu 5.3 ± 4.74 zile/lună (min 0.0; max 15.0). Concluzii. Cefaleea prezintă un simptom invalidizant al infecției Covid 19 care persistă și după însănătoșire, clinic manifestându-se prin durere cu caracter apăsător, moderat-severă, cu afectarea femeilor de vârstă tânăra, caracteristică clinică evidențiată și în alte studii efectuate anterior.Background. Covid 19 infection is a multisystemic disease, with severe nervous system involvement. Studies have shown that approximately 34% to 75% of patients experience acute Covid 19 headache, and in 1/3 cases it can persist for an indefinite time. Objective of the study. Evaluation of post-Covid 19 headache’s persistence in patients with acute headache history during the acute period of Covid 19 infection. Material and Methods. This study is a survey. People, previously involved in the national survey of Headache in the context of the COVID 19 pandemic, were asked to complete online a structured questionnaire. These patients had been tested serologically Covid 19 positive for the first time- more than 9 months ago. Results. From 140 people previously involved in the study „Headache in the context of COVID-19 pandemic - the results of a national survey”, 89 patients completed the questionnaire about the persistence of post-Covid 19 headache, from which 30 people (33.7%) mentioned the persistence of headache after recovery, of which 96.7% (29p) - women with mean age 41.96 ± 10.84. Mostly, we observed a moderate-severe intensity of the headache, which was localized in 33.3% (10p) in frontal region, with a predominantly oppressive character in 56.7% cases. In 60% cases, patients have experienced 1-2 times/ week headache using in 5.3 ± 4.74 days/month (min 0.0; max 15.0) drug treatment. Conclusion. The headache is a disabling symptom of Covid 19 infection that persists even after recovery; it is clinically manifested by severe, moderate-severe pain affecting young women, a clinical feature highlighted in other previous studies

Simptome persistente post COVID la pacienții cu manifestări neurologice: rezultatele registrului ENERGY în Republica Moldova

Introduction. COVID 19 infection predisposes to major consequences over time named Long COVID or Post-COVID syndrome with a major social and economic impact. Objectives. Analysis of post-COVID symptoms in patients who have experienced neurological manifestations during COVID infection. Materials and methods. The study was performed on 169 patients, collected according to the ENERGY protocol between the years 2020-2022, which represents the cohort from the Republic of Moldova. For the acute infection stage, the electronically structured questionnaire was completed and for the post-COVID monitoring period, the patients were interviewed by telephone every 6 months. Results. The general research group comprised 50.3% men and women 49.7%, the mean age of 65.8 ± 13.87 years. 71 patients responded to the interviews, with an average of 2.4 ± 0.51 follow-up visits. Number of patients with at least 1 persistent symptom during the follow-up visit - 42.0%, the most common being: fatigue = 17.2%, drowsiness = 8.3%, insomnia = 5.9%, headache = 14.2%, pain = 7.1%, concentration and memory deficit = 11.2%, depression = 11.8%, anxiety = 11.2% dyspnea = 3.6%, numbness = 8.9%, palpitations = 10.1% and chest pain = 3.0%. The modified Rankin scale was 3.29 ± 1.4 points. Two patients (1.2%) developed stroke repeatedly and one patient (0.6%) developed myelopathy during the observation period. They mentioned the very low quality of life - 7.1%. Conclusions. Patients who had COVID infection with neurological manifestations, showed in 42 % of cases persistent symptoms, such as fatigue, headache, concentration disturbances, depression, and anxiety.Introducere. Infecția COVID 19 predispune la consecințe majore în timp. Sindromul post COVID descrie persistența simptomelor la săptămâni sau luni după infectare, cu un impact social și economic major. Materiale și metode. Studiu a fost realizat pe 169 de pacienți, colectați conform protocolului ENERGY între anii 2020- 2022, care reprezintă cohorta din R. Moldova. Pentru etapa de infecție acută a fost completat chestionarul structurat electronic iar pentru perioada de supraveghere post COVID pacienții au fost intervievați telefonic la fiecare 6 luni. Rezultate. Lotul general de cercetare a cuprins 50,3 %, bărbați și femei 49,7 %, vârsta medie 65.8±13.87 ani. Au răspuns la interviuri 71 pacienți, în mediu au fost 2.4± 0.51 vizite de urmărire. Numărul de pacienți cu cel puțin 1 simptom persistent în timpul vizitei de urmărire - 42,0 %, cele mai frecvente fiind: fatigabilitatea 17.2%, somnolenta = 8.3 %, insomnia = 5.9 %, cefalee = 14.2 %, durere = 7.1 %(12), tulburări de concentrare și memorie = 11.2 %, depresie = 11.8%, anxietate = 11,2 % dispnee = 3.6 %, amorțeală = 8.9%, palpitații = 10.1% și durerea toracică = 3.0 %. Scala Rankin modificată a arătat 3.29 ±1.4 puncte. Doi pacienți (1.2%) au dezvoltat AVC repetat iar 1 pacient (0.6%) mielopatie în perioada de supraveghere. Au menționat calitatea vieții foarte scăzută - 7.1%. Concluzii. Pacienții care au suferit infecție COVID cu manifestări neurologice au prezentat în 42% cazuri simptome persistente cel mai frecvent fatigabilitate, cefalee, tulburări de concentrare, depresie și anxietate

Clinical characteristics of primary headaches in Moldovan adolescents

Background: Accurate diagnosis of primary headache types is very important for correct prophylaxis and treatment, but this is sometimes complicated in the adolescence due to similar clinical features of migraine (MG) and tension-type headache (TTH). The aim of this study was to evaluate the specific clinical characteristics of MG and TTH in adolescents in the Republic of Moldova. Material and methods: We studied 1486 adolescents (10 – 19 y.o.) diagnosed with primary headache. Results: Regardless of the type, the frequency of headaches was higher in girls (p < 0.001) without difference according to age (p = 0.395) and residence (p = 0.003) criteria. The duration of headache was higher among girls, in late adolescence and from urban area (p < 0.001). The pain intensity was significantly higher in MG (p < 0.001), in late adolescence and in urban area (p < 0.001). The pain pressure feature was characteristic for over 60% of adolescents with both types of primary headache (MG – 60.5%, TTH – 68.5%). Bilateral pain was a specific characteristic for both types of headaches, but its prevalence was significantly higher in TTH (30.3% vs 55.9%, p < 0.001). Among the symptoms that may be associated with headache, a common feature for both types of primary headache was phonophobia (MG – 85.4%, TTH – 72.8%, p < 0.001). Conclusions: During adolescence, especially in 10–14 y.o. adolescents, MG and TTH have similar characteristics, causing difficulties in differentiating these two types of primary headaches

Гипервентиляция как патогенный фактор при хронической боли

Hyperventilation as a pathogenic factor in chronic painHiperventilaţia este o formă a sindromului disfuncţional respirator suspectată a fi implicată &icirc;n patogeneza durerii cronice. Scopul cercetării: analiza datelor de literatură disponibile pentru elucidarea rolului hiperventilaţiei &icirc;n patogeneza durerii cronice. Material şi metodă: a fost efectuată o analiză detaliată a resurselor electronice după cuvintele cheie şi rezultatele obţinute au fost prezentate sub formă de sinteză bibliografi că. Rezultate şi discuţii: &Icirc;n literatura de specialitate sunt c&icirc;teva cercetări care sugerează rolul posibil al sindromului disfuncţional respirator &icirc;n patogeneza durerii cronice. Studii de neuroimagistică au determinat activarea de către hiperventilaţie a structurilor cerebrale implicate şi &icirc;n modularea durerii, iar unele studii naţionale au evidenţiat rolulul sindromului disfuncţional respirator &icirc;n menţinerea şi perpetuarea durerii cronice pe modelul migrenei. Concluzii: Cercetările prezente sugerează rolul posibil al sindromului disfuncţional respirator &icirc;n patogeneza durerii cronice. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru confi rmarea acestui fapt.Гипервентиляция как патогенный фактор при хронической бол

Migrena: protocol clinic național PCN-284

Laborator Neurologie Funcțională al IMSP Institutului de Neurologie și NeurochirurgieAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii catedrei neurologie, Facultatea Medicina Generală USMF „Nicolae Testemiţanu” și ai Institutului de Neurologie și Neurochirurgie. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind migrena şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale, în funcţie de posibilităţile reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Дисфункциональный респираторный синдром у субъектов с синкопальной мигренью

Dysfunctional Respiratory Syndrome in subjects with syncopal migraineSindromul disfuncţional respirator este considerat a fi implicat &icirc;n mecanismele patogenetice ale migrenei şi sincopei vasovagale cu rol &icirc;n dezvoltarea, menţinerea şi agravarea simptomelor caracteristice. Scopul cercetării a fost depistarea şi analiza sindromului disfuncţional respirator la subiecţii cu migrenă sincopală comparativ cu cei cu migrenă şi sincopă. Material şi metodă. A fost efectuat un studiu transversal prospectiv ce a inclus patru grupe de subiecţi: Gr I &ndash; migrenă sincopală (65p), Gr II &ndash; migrenă (38p), grupul III &ndash; sincopă (32p) şi grupul IV &ndash; sănătoşi (20p). Subiecţii au fost stratifi caţi şi analizaţi conform valorilor medii acumulate pe scala Nijmegen. Au fost analizate aspectele clinice de prezentare a acceselor de cefalee şi episoadelor sincopale. Datele au fost analizate cu programul SPSS v.17. Rezultate. S-a determinat că 49.2% din grupul I , 21.1% din grupul II şi 71.9% din pacienţii grupului III prezintă valori patologice pe scala Nijmegen (gr. II vs. gr. III, p &lt;0,001). La analiza stratifi cată subgrupa migrenă sincopală şi valori crescute pe scala Nijmegen (MgSNP) au prezentat istoric de migrenă crescut (17.69 ani vs. 13.61), accese frecvente (9.46 z/l vs. 3.03z/l, p&lt;0.001), intensitate severă (83% vs. 63.7%), caracter de constr&acirc;ngere (21.9% vs. 12.1%), istoric sincopal (20.5 ani vs.18.75 ani), sincope frecvente (11.94/an vs. 4.67/an, p&lt;0.001), simptomatică premonitorie scurtă ( 96.9% vs.75.8%, p&lt;0.05). Discuţii şi concluzii. Valorile crescute pe scala Nijmegen acumulate de subiecţii cu migrenă sincopală sugerează prezenţa sindromului disfuncţional respirator care a influenţat manifestarea acceselor de cefalee şi episoadele sincopale determin&acirc;nd agravarea lor..&nbsp; &nbsp;&nbsp;Дисфункциональный респираторный синдром у субъектов с синкопальной мигрень