The peripherical neuropathy in multiple sclerosis – immune and electrophisiological aspects

Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din RMMultiple Sclerosis (MS) is a major couse of neurological disability of adults. The implication of SNP in cronical demielinization in MS is an actual problem in neurological literature. The analyse of immune pathogeny and the electrophiziological exploration can deeply explane the theory of MS and its association with peripherical demielinization. Scleroza Multiplă (SM) este una din cauzele principale ale disabilităţii la adultul tânăr. Asocierea implicării în procesul demielinizării cronice atât a sistemului nervos central (SNC) cât şi a celui periferic (SNP) este o problemă actuală în literatura contemporană. Studiul impactului patogeniei imune şi utilizarea examenului electrofiziologic poate explica unele postulate în SM şi asocierea ei cu demielinizare periferică

Peripheral neuropathy in multiple sclerosis: clinical and electrophysiological aspects

Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din RMMultiple sclerosis (MS) is considered to be a disease affecting the white matter of the brain by forming a lot of demyelination areas. More and more frequent are the cases reported in MS when the signs of central nervous system lesions are combined with the signs of peripheral neuropathy. The pattern of clinical, electrophysiological and imaging manifestations of peripheral neuropathy was compared with that of chronic inflammatory demyelinating neuropathy (CIDP). Scleroza multiplă (SM) este considerată ca maladie care afectează substanţa albă sistemului nervos central prin formarea multiplelor focare de demielinizare. Tot mai frecvent sunt înregistrate cazuri când în scleroza multiplă semnele de afectare a sistemului nervos central se combină cu semnele unei neuropatii periferice. Patternul manifesărilor clinice, electrofiziologice şi imagistice a neuropatiei periferice în scleroza multiplă a fost comparat cu cel în polineuropatia inflamatorie cronică demielinizantă (PICD)

Mecanisme imunopatologice ale neuropatiei periferice în scleroza multiplă

Chiar dacă scleroza multiplă (SM) este considerată o patologie autoimună a sistemului nervos central (SNC), cercetările ştiinţifi ce aduc evidenţe privind afectarea nervilor periferici în SM. Acestea sunt confi rmate prin date clinice, electrofi ziologice şi morfologice. Diversitatea mecanismelor afectării sistemului nervos periferic cauzează varietatea manifestărilor clinice de suferinţă a sistemului nervos periferic în scleroza multiplă

Peculiarities of peripheral nervous system impairment in multiple sclerosis

Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din RMAt present Multiple Sclerosis (MS) is considered to be a chronic disease caracterized by inflammation, demyelination and gliosis of the central nervous system as well as the peripheral one. Our study was based upon a literature review with the emphasis on the cases of peripheral nervous system injury resulting from demyelination in MS. It is important to highlight the possible immunopathological mechanisms of the disease. Actualmente Scleroza Multiplă (SM) este apreciată ca maladie cronică, caracterizată prin inflamaţie, demielinizare şi glioza cât a sistemului nervos central (SNC) atât şi a sistemului nervos periferic (SNP). Studiul a fost bazat pe analiza literaturii cu evidenţierea cazurilor de implicare a sistemului nervos periferic în procesul de demielinizare în scleroza multiplă. La fel de important este de a accentua posibile mecanisme imunopatologice

Corticoterapia exacerbărilor de scleroză multiplă

Scleroza multiplă (SM) este cauza principală a dizabilităţii la adultul tânăr. Metodele contemporane de tratament includ folosirea pulsterapiei cu Methylprednizolon cu predilecţie în faza acută a recidivei. Studiul a fost bazat pe analiza efi cienţei tratamentului prin pulsterapie în diferite forme de evoluţie a SM

Clinical course and outcomes in immunocompromised patients with neuroinfections

Background: Medical conditions that weaken the immune system facilitate the development of the infections of the nervous system and modify its usual clinical pattern. The aim of our study was to analyze the clinical course and outcomes of immunocompromised patients with neuroinfections. Material and methods: A total number of 201 patients (101 (50%) – immunocompromised) with neuroinfections, collected for 11 years (from 2007 till 2018) in a tertiary neurological center were analyzed. The following conditions were considered to be an immunosuppressed state: age > 65 years, use of immunosuppressive drugs, a history of splenectomy, diabetes mellitus, alcoholism, HIV (human immunodeficiency virus) infected patients, malignancy, pregnancy, autoimmune diseases and systemic vasculitis. The SPSS program was used to perform the descriptive analysis. Results: Immunosuppressed patients were older (49±16.5 vs 39±13.6 years, p=0.000), mostly unemployed (65%, p<0.05), without any significant gender prevalence (men 57%). Encephalitis was the most prevalent syndrome in immunosuppressed (19% vs 6%, p<0.01) and meningitis – in immunocompetent patients (63% vs 49%, p<0.05) and had an abrupt onset in 28% of cases. Patients with immunosuppression had higher level of blood glucose (7.2 vs 5.83 mmol/l, p<0.001) and erythrocyte sedimentation rate (37 vs 27 mm/h, p=0.000). The mortality rate (28% vs 16%, p<0.05) and post-disease disability were noticed more frequently (40% vs 23%, p<0.01) in immunocompromised patients. Conclusions: Immunosuppression is frequent in patients with neuroinfections, delays diagnosis and leads to a high level of mortality and disability

Tulburările de conştienţă în cadrul accidentelor vasculare cerebrale.Manifestări, evoluţie, tratament şi pronostic

În Republica Moldova AVC sunt situate pe locul II în structura mortalităţii populaţiei. Tulburările de conștienţă sunt frecvent asociate în cadrul AVC, în majoritatea cazurilor determinând o evoluţie severă și un pronostic nefavorabil al maladiei. Mai multe modele de predicţie au fost elaborate pentru pronosticarea stării pacienţilor cu AVC. Recent (2011) Nirav A. și colegii au implementat un model nou și unic pentru pronosticul ictusului cerebral prin combinarea indicilor clinici, de laborator și a parametrilor radiologici, pentru a identifi ca factorii care au impact asupra recuperării. Pacienţii de vârstă înaintată, nivel înalt la debut al scalei NIHSS, focar ischemic masiv, hiperglicemie timpurie și leucocitoză la spitalizare au un prognostic mai slab de recuperare în cazul ictusurilor ischemice

Mucormicoza rino-orbito-cerebrală: caz clinic

Background. Mucormycosis is an opportunistic infection with a high lethal potential. The COVID-19 pandemic catalyzed an explosion of rhino-orbito-cerebral mucormycosis (ROCM) reported worldwide. Other cases of ROCM have not been published in the Republic of Moldova yet. Objective of the study. We present a case of ROCM complicated with the invasion of the cerebral venous system and the internal carotid artery (ICA). Material and Methods. The diagnosis was confirmed clinically, through neuroimaging: computed tomography (CT), magnetic resonance imaging (MRI) and morphopathologically. The literature review was conducted based on the particularities of the case. Results. A 68-year-old patient with diabetes mellitus was hospitalized with headache, right exophthalmia, ptosis, chemosis, facial edema - developed post-SARS-CoV-2. Neurological exam revealed ophthalmoplegia and amaurosis, positive meningeal signs. Cerebrospinal fluid exam was consistent with meningitis. Brain MRI showed pansinusitis. Angio-CT revealed thrombi in the ICA and venous sinuses and air in the right ophthalmic vein. Antibacterial, anticoagulant and surgical treatment was administered. Morphopathological examination confirmed mucormycosis. Although treatment with amphotericin B was initiated, the patient died on the 41st day of the disease. Conclusions. Simultaneous arterial and venous cerebral thrombosis in post-COVID-19 patients with diabetes mellitus may suggest ROCM. Mucormycosis could promote an anaerobic infection leading to an air embolism of the neighboring cerebral sinuses and veins.Introducere. Mucormicoza este o infecție oportunistă cu evoluție frecvent fatală. Pandemia COVID-19 a catalizat o explozie a numărului de cazuri de mucormicoză rino-orbito-cerebrală (MROC) raportate la nivel mondial. În Republica Moldova nu au fost publicate cazuri anterioare celui expus. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz de MROC complicată cu invazia sistemului venos cerebral și a arterei carotide interne (ACI). Material și metode. Diagnosticul a fost confirmat clinic, neuroimagistic: prin tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) și morfopatologic. A fost efectuată revista literaturii în baza particularităților cazului. Rezultate. Pacienta de 68 ani, cu diabet zaharat, a fost internată cu cefalee, exoftalmie, ptoză, chemoză și edem facial pe dreapta - dezvoltate post-SARS-CoV-2. Examenul neurologic a relevat oftalmoplegie și amauroză, semne meningiene pozitive. Examenul lichidului cefalorahidian a evidențiat sindrom meningian. IRM cerebrală a indicat pansinusita. Prin angio-CT au fost vizualizați trombi la nivelul ACI, sinusurilor venoase drepte și conținut aeric în vena oftalmică. A fost administrat tratament antibacterian, anticoagulant și chirurgical. Examenul morfopatologic a confirmat mucormicoza. Deși a fost inițiat tratament cu amfotericina B, pacienta a decedat la a 41-a zi de boală. Concluzii. Tromboza cerebrală arterială și venoasă simultană la pacienții post-COVID-19 cu diabet zaharat, poate sugera MROC. Mucormicoza ar putea favoriza infecția anaerobă conducând la embolia gazoasă a sinusurilor și venelor cerebrale învecinate

RHINO-ORBITO-CEREBRAL MUCORMYCOSIS: CLINICAL CASE REPORT

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Mucormicoza este o infecție oportunistă cu evoluție frecvent fatală. Pandemia COVID-19 a catalizat o explozie a numărului de cazuri de mucormicoză rino-orbito-cerebrală (MROC) raportate la nivel mondial. În Republica Moldova nu au fost publicate cazuri anterioare celui expus. Scopul lucrării. Prezentarea unui caz de MROC complicată cu invazia sistemului venos cerebral și a arterei carotide interne (ACI). Material și metode. Diagnosticul a fost confirmat clinic, neuroimagistic: prin tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) și morfopatologic. A fost efectuată revista literaturii în baza particularităților cazului. Rezultate. Pacienta de 68 ani, cu diabet zaharat, a fost internată cu cefalee, exoftalmie, ptoză, chemoză și edem facial pe dreapta - dezvoltate post-SARS-CoV-2. Examenul neurologic a relevat oftalmoplegie și amauroză, semne meningiene pozitive. Examenul lichidului cefalorahidian a evidențiat sindrom meningian. IRM cerebrală a indicat pansinusita. Prin angio-CT au fost vizualizați trombi la nivelul ACI, sinusurilor venoase drepte și conținut aeric în vena oftalmică. A fost administrat tratament antibacterian, anticoagulant și chirurgical. Examenul morfopatologic a confirmat mucormicoza. Deși a fost inițiat tratament cu amfotericina B, pacienta a decedat la a 41-a zi de boală. Concluzii. Tromboza cerebrală arterială și venoasă simultană la pacienții post-COVID-19 cu diabet zaharat, poate sugera MROC. Mucormicoza ar putea favoriza infecția anaerobă conducând la embolia gazoasă a sinusurilor și venelor cerebrale învecinate.Background. Mucormycosis is an opportunistic infection with a high lethal potential. The COVID-19 pandemic catalyzed an explosion of rhino-orbito-cerebral mucormycosis (ROCM) reported worldwide. Other cases of ROCM have not been published in the Republic of Moldova yet. Objective of the study. We present a case of ROCM complicated with the invasion of the cerebral venous system and the internal carotid artery (ICA). Material and Methods. The diagnosis was confirmed clinically, through neuroimaging: computed tomography (CT), magnetic resonance imaging (MRI) and morphopathologically. The literature review was conducted based on the particularities of the case. Results. A 68-year-old patient with diabetes mellitus was hospitalized with headache, right exophthalmia, ptosis, chemosis, facial edema - developed post-SARS-CoV-2. Neurological exam revealed ophthalmoplegia and amaurosis, positive meningeal signs. Cerebrospinal fluid exam was consistent with meningitis. Brain MRI showed pansinusitis. Angio-CT revealed thrombi in the ICA and venous sinuses and air in the right ophthalmic vein. Antibacterial, anticoagulant and surgical treatment was administered. Morphopathological examination confirmed mucormycosis. Although treatment with amphotericin B was initiated, the patient died on the 41st day of the disease. Conclusions. Simultaneous arterial and venous cerebral thrombosis in post-COVID-19 patients with diabetes mellitus may suggest ROCM. Mucormycosis could promote an anaerobic infection leading to an air embolism of the neighboring cerebral sinuses and veins

The impact of the pandemic on the in – hospital stroke quality indicators based on the RES-Q Register

Background: Coronavirus pandemic (COVID-19) has influenced not only global morbidity statistics, but also healthcare ones in relation to other diseases, including stroke. The aim of the study was to analyse the in-hospital quality indicators in patients with acute stroke during the pandemic based on the data of the RES-Q (Registry of Stroke Care Quality). Material and methods: A retrospective analysis of all consecutive acute stroke patients from the Institute of Neurology and Neurosurgery of the Republic of Moldova was performed. The data collection included 1 month (March) comparative analysis in 2019 and 2020 of online registration, processed by the Statistic Department of the RES-Q platform. Results: The study included 133 patients: 70 – from 2019 and 63 – from 2020, the mean age 68 ± 2 years, the mean NIHSS – 9 p. In 2020 there were more hospitalized women (57% vs 45%), more patients with haemorrhagic stroke (31% vs 25%), those needed treatment in the Intensive Care Unit (ICU) (41% vs 33%) and put on ventilator (29% vs 13%), and increased number of deceased (26% vs 20%). The number of brain CT imaging (99% vs 98%) and thrombolysis performed (3% vs 4%) did not show major differences. Conclusions: The quality of the in-hospital stroke care was not dramatically affected by the pandemic. The delay in seeking medical care increased the number of patients requiring ICU placement and resulted in a higher number of deaths