Măsurarea calităţii sau validarea performanţei în asistenţa medicală primară

IMSP Clinica Universitara de Asistenta Medicala Primara a USMF „Nicolae Testemitanu”, Scoala de Management în Sanatate PublicaThe presented materials reflect the problem of quality of primary health care services in different countries and Republic of Moldova. Development and application of quality indicators are very important issues for the whole health system and we need to appreciate before which stakeholder perspectives are they intended to reflect (1), what aspects of health care are being measured (2) and what evidence will be available (3)

Oportunităţi de dezvoltare a sistemul de asistenţă medicală din Republica Moldova pe baza experienţei Olandei

IMSP Clinica Universitara de Asistenta Medicala Primara a USMF „Nicolae Testemitanu”In this article is presented the Dutch system of primary health care. The Netherlands has an accessible health care system. Since 2004, health care expenditure has risen annually by 6%. The central figure of the whole system is the family physician –“gate keeper”. The system has an effectiveness prevention, effectiveness cure, effectiveness long term care and social support. It is a safety and efficient system with a high level of quality and high rating of patients’ satisfaction. În acest articol este prezentat succint sistemul de asistent a medicala primara din Olanda. Olandezii au un sistem de sa na tate destul de accesibil. Din 2004 cheltuielile totale pentru sa na tate au crescut cu câte 6% anual. Figura centrala este medicul de familie, care detine rolul de „portar” si triere. Sistemul consta din patru elemente care lucreaza foarte eficient, asa ca preventia, tratamentul, îngrijiri de durata si suportul social. Este un sistem sigur si eficient cu un nivel înalt al calitatii serviciilor medicale prestate si grad înalt de satisfactie a pacientilor

The opportunities in using Electronic Health Record in Primary Health Care

Şcoala de Management în Sănătatea Publică a USMF „Nicolae Testemiţanu” MSP Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară a USMF „Nicolae Testemiţanu”In the article are presented advantages of utilization of Electronic Health Record in national health system. The work contains the role of the utilization of e-health records, patients’ monitoring process, assurance of quality and efficiency, advantages, disadvantages and problems of the application of HER in health care. În articol sunt prezentate avantajele de utilizare a Fişelor Electronice Medicale în sistemul naţional de sănătate. Lucrarea abordează aspecte de monitorizare, asigurarea calităţii şi eficienţei, avantajele, dezavantajele şi problemele de implementare a Fişelor Electronice Medicale în domeniul ocrotirii sănătăţii

Evaluarea capacităţii de răspuns în caz de urgenţe medicale în gimnaziile și liceele din Republica Moldova

Școala de Management în Sănătate Publică a USMF Nicolae TestemițanuIntroducere În fiecare an, în SUA, circa 3.7 milioane de copii suferă un traumatism grav în timp ce se află la școală, aceasta rezultând într-o valoare estimată de aproximativ 3.2 miliarde de dolari SUA cheltuieli medicale [1]. Tot în SUA, principala cauză de deces în rândul tinerilor de vârstă școlară sunt traumatismele, dintre care 10-25% de leziuni apar în timpul petrecut în cadrul școlii [2]. Studii despre situația la acest capitol în Republica Moldova nu există, astfel, a fost considerată oportună realizarea unei astfel de cercetări. Scopul cercetării a fost evaluarea capacității de răspuns, în caz de urgențe medicale, a instituțiilor de învățământ gimnazial și liceal, pentru dezvoltarea unui plan de intervenții în caz de riscuri. Material și metode A fost realizat un studiu descriptiv selectiv, în care unitatea de cercetare au constituit-o 850 de profesori și 170 de cadre medicale ce activează în gimnazii și licee din Republica Moldova. Metoda de acumulare a datelor a fost aplicarea unui chestionar compus din 19 întrebări, pentru fiecare categorie de respondenți separat. Rezultate obținute Din numărul total de profesori chestionați, 65% au relatat că s-au confruntat cu urgențe medicale pediatrice în timpul orelor de muncă, din care cele mai frecvent raportate au fost: traumatismele – 45%, dispneea – 17%, convulsiile – 15% și alte urgențe medicale – 23%. Circa o treime din respondenți au afirmat lipsa unui Plan-răspuns de management al urgențelor medicale în instituția în care activează, 41% au mărturisit că nu cunosc nimic despre existența acestuia și doar 27% din respondenți au confirmat existența unui asemenea plan. În circa jumătate de cazuri a fost confirmată existența unei persoane responsabile pentru urgențele medicale în instituția de învățământ, în 19% cazuri nu se cunoaște despre așa ceva, iar în 24% cazuri a fost relatată lipsa nominalizării ei în instituție. Doar 57% din cadrele profesoral-didactice chestionate au confirmat că au beneficiat de instruire în acordarea primului ajutor medical. Chestionarea asistentelor medicale a constatat că 95% din ele s-au întâlnit cu urgențe medicale pediatrice în activitatea zilnică. 90% au confirmat existența în instituție a unei truse de prim ajutor, dar bronhodilatator inhalator se regăsește doar în 28% din seturi, guler cervical – în 18%; de atelă pentru imobilizarea fracturilor dispun doar 22,0% din instituțiile de învățământ chestionate. Concluzii Deși urgențele medicale în timpul orelor de studii se întâlnesc destul de frecvent, cadrele profesoral-didactic din gimnaziile și liceele din Republica Moldova prezintă un deficit de instruire în acordarea primului ajutor medical, ce se explică prin insuficiența instruirii formale. Un alt impediment serios depistat în acordarea primului ajutor medical este lipsa unui Plan-răspuns de management al urgențelor medicale, dar și a echipamentelor de urgență

Assessment of family physicians and residents of Criuleni rayon opinion on attitudes and performing of preventive controls

Şcoala de Management în Sănătate Publică, USMF “Nicolae Testemiţanu”Maintaining and improving one’s health not only represents an important individual value, but also a contribution to social welfare and the economic development of society, to improving competitiveness and productivity. Thus, investment in health is a contribution to human development and social welfare. This article is an assessment of the quality of prophylactic medical tests with the purpose of consolidating public health and preventing diseases. Special emphasis is put on the analysis of the population’s attitude towards health, education and promotion of a healthy lifestyle though healthy nutrition, anti-smoking efforts and physical movement. Ameliorarea şi menţinerea sănătăţii reprezintă nu doar valori la nivel individual, ci şi contribuie la bunăstarea socială, la dezvoltarea economică, a competitivităţii şi productivităţii. În acest context, investiţia în sănătate este o contribuţie la dezvoltarea umană, la bunăstarea populaţiei. Subiectul acestui articol constituie evaluarea examenelor medicale profilactice întru realizarea scopului de promovare a sănătăţii şi de prevenire a maladiilor. O atenţie deosebită este acordată atitudinii populaţiei faţă de sănătatea proprie, educaţiei pentru modul sănătos de viaţă prin corectarea alimentaţiei, abandonarea fumatului, promovarea mişcării sau a efortului fizic

Screening of Autistic Spectrum Disorder in the practice of family physician in Republic of Moldova

Școala de Management în Sănătate Publică a USMF Nicolae TestemițanuThe article includes the research results that come to ensure the strengthening of ASD screening capabilities in family doctor practice at national level and indirectly to prevent delayed diagnosis and its negative impact on child development. At the same time, the parents` knowledge attitudes and practices of children with ASD were appreciated, finding that the information and guidance of parents to diagnosis and treatment resources are unsatisfactory, which leads to delayed diagnosis of and treatment resources are unsatisfactory, which leads to delayed diagnosis of ASD and reduces the child`s chance (with ASD) for effective interventions. Emphasizing the impediments to screening in family doctor practice, dictates the need to develop a National Clinical Protocol for ASD conduct, implementation a mechanism of registration and reporting cases, wider disclosure of society of the existence of the problem and the possibilities of a diagnosis and treatment

Факторы, влияющие на применение показателей эффективности деятельности в первичной медико-санитарной помощи

Şcoala de Management în Sănătate Publică, IP Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae TestemiţanuImplementarea indicatorilor de performanţă în asistenţa medicală primară a suportat modificări şi întâmpină bariere majore. Scopul cercetării este analiza factorilor ce determină implementarea acestor indicatori. Studiul a inclus 343 de medici de familie şi 48 de manageri din asistenţa medicală primară. Datele colectate au fost analizate conform cerinţelor cercetărilor cantitative şi calitative. S-a determinat că doar 71% din respondenţi posedă un sistem informaţional, la 22% dintre ei lipseşte fişa electronică, iar 38% au raportat lipsa unui personal instruit. Pentru lucrul cu indicatorii se dedică 42,3% din timp. Pentru 55% din medicii de familie nu este clară modalitatea de calculare a ţintelor, 65,3% au nevoie de instruire, 48,2% au nevoie de informaţie suplimentară, 22,6% consideră că metoda de calcul nu este transparentă, 27,5% susţin că plata nu corespunde cu volumul de lucru, 68,2% menţionează că indicatorii sustrag atenţia de la lucrul de bază, 43,5% sunt de părere că aceştia sunt imposibil de realizat, 47,2% socotesc că indicatorii nu denotă situaţia reală, 36,1% îi consideră o povară administrativă, 39,2% cred că aceşti indicatori nu oferă o motivaţie reală. Circa 75,9% consideră că indicatorii trebuie revăzuţi. Managerii vorbesc despre bariere de sistem (lipsa instruirii, adoptarea tardivă a regulamentului, modificarea indicatorilor) şi bariere individuale ale medicilor (refuză să îndeplinească indicatorii) sau individuale ale pacienţilor (nu respectă indicaţiile, refuză vaccinările şi examinările profilactice). Aşadar, factorii ce influenţează implementarea indicatorilor de performanţă sunt legaţi de sistem (tehnici, personal, management, comunicare), medici (motivaţie financiară, personală şi profesională) şi pacienţi (complianţă, atitudine, motivaţie).Implementation of performance indicators in primary care has encounters major barriers. The purpose of the research is to analyze the factors that determine the implementation. Study included 343 family doctors and 48 managers. The collected data was analyzed according to the requirements of quantitative and qualitative research. Only 71% of the respondents had an information system, 22% of those lacked the electronic records and 38% lacked the trained staff. 42,3% of the time is devoted to working with the indicators. For 55% of family doctors, it is not clear how to calculate targets, 65,3% need additional training, 48.2% – need additional information, 22,6% consider calculation method not transparent, 27,5% mentioned that payout does not match workload, 68,2% – indicators draw attention, 43.5% – indicators are impossible to achieve, 47,2% – indicators do not denote the real situation, 36,1% – created an administrative burden, 39,2% – are not motivated. Up to 75,9% of family doctors consider the indicators to be revised. Managers talked about system barriers (lack of training, late adoption of regulation, change of indicators), doctors’ attitude (refusing to meet the indicators) and patients’ factors (refuse vaccinations and examinations). Factors influencing the implementation of performance indicators are system – related (techniques, personnel, management, communication), related to doctors’ implication (financial, personal and professional motivation) and patients (compliance, attitude, motivation).Внедрение показателей эффективности деятельности в первичной медико-санитарной помощи сталкивается с серьезными препятствиями. Цель исследования – проанализировать факторы, которые определяют внедрение этих показателей. Комбинированное (качественное, количественное) исследование включило 343 семейных врачей, которые заполнили структурированный вопросник, и 48 менеджеров, которые приняли участие в фокус-группах. Собранные данные анализировались в соответствии с требованиями количественных и качественных исследований. Было установлено, что только 71% респондентов имеют информационную систему, у 22% из них – с отсутствующей электронной формой, 38% – отсутствие подготовленных кадров. 42,3% рабочего времени посвящено работе с индикаторами. Для 55% семейных врачей не ясно, как рассчитать цели для показателей, 65,3% нуждаются в дополнительном обучении, 48,2% нуждаются в информации, 22,6% считают, что это непрозрачный метод расчета, 27,5% считают, что выплата не соответствует рабочей нагрузке. 68,2% респондентов отметили, что показатели отвлекают внимание, 43,5% говорят, что их невозможно выполнить, 47,2% – что не показывают реальную ситуацию, 36,1% указывают, что эти показатели являются административным бременем, 39,2% – что они не мотивируют. Около 75,9% считают, что показатели должны быть изменены. Менеджеры говорят о системных барьерах (отсутствие подготовки, позднее принятие регламента индикаторов, частые изменения регулирования) и факторах, связанных с врачами (отказываются исполнять показатели) и с пациентами (не соблюдают назначения, прививки и экзамены). Таким образом, факторы, влияющие на реализацию показателей, связаны с системой (технические, кадровые, управленческие, коммуникативные), с врачами (финансовая, персональная и профессиональная мотивация) и с пациентами (соблюдение назначений, мотивация)

Hepatita cronică virală B la adult: protocol clinic naţional

Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 29.03.2011, proces-verbal nr. 1 Aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 1343 din 27.12.2012 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional „Hepatita cronică virală B la adult”PREFAŢĂ Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii (MS) al Republicii Moldova, constituit din specialişti ai Clinicii medicale nr. 4, disciplina Gastroenterologie, Departamentul Medicină Internă; ai Laboratorului de Gastroenterologie şi ai Catedrei Boli Infecţioase, Tropicale şi Parazitologie Medicală a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind hepatita cronică virală B la persoanele adulte şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Urgențe hipertensive la adult: protocol clinic naţional PCN-5

Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, constituit din colaboratorii IMSP Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgenţă, IMSP Institutul de Cardiologie, ai catedrelor Urgenţe Medicale şi Medicină de Familie ale USMF „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională. Protocolul clinic naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind urgenţele hipertensive la adult şi poate servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional