Особенности инфекции SARS-CoV-2 при онко гематологических заболеваниях у детей

The particularities of SARS-CoV-2 infection on onco-hematological diseases in children. Introduction: Cancer in childrenis a rare disease among the pediatric population, representing approximately 0.5%- 1% of the total number of cancers. In the Republic of Moldova, anually, approximately 90 children are diagnosed with malignant tumors. The survival rate of children with cancer has improved considerably over time, but it remains a significant cause of morbidity and mortality among children. In oncological pathology, viral and bacterial infections acquired in the community can lead to a delay in chemotherapy treatment, which increases the risk of disease recurrence and resistance, thus increasing mortality. Children with hematologic malignancies generally have a more favorable prognosis for COVID-19 infection than adults with the same pathologies, but their risks of hospitalization, and death are much higher compared to the general pediatric populationThe purpose of the study: Determination of the infection rate of children with hemoblastosis with SARS Cov 2 infection, evolution and survival rate. Materials and methods: Thisis a retrospective study carried out in the Oncological Institute, hematology section for children, carried out during the SARS-CoV-2 pandemic March 2020-March 2022. Results: Among all patients hospitalized and treated in theOncological Institute, the children’s hematology section (125 patients) - 33 (26.4%) patients suffered SARS COV 2 infection, of which 3 had endured covid 2 times. The majority of patients - 26 patients (78.78%) had acute lymphoblastic leukemia, 1 (3.03%) Hodgkin’s lymphoma and 2 (6.06%) with Burkitt’s lymphomas, and non-Hodgkin’s lymphoma. Among the clinical symptoms, most children presented with 11 patients (30.5%), and fever> 38-10 patients (27.7%), 12 children (33.3%) did not present any symptoms, only the positive COVID-19 test. Among children diagnosed with COVID-19 infection, 10 (27%) cases of COVID were registered in children before or simultaneously with the basic hematological diagnosis, 25% (9 patients) were in the period of intermediate maintenance and we had one case ( 2.7%) in reinduction therapy and refractory therapy respectively. Analyzing the paraclinical data, a slight prevalence of the absolute number of lymphocytes compared to that of neutrophils was observed in patients who presented radiological signs of viral pneumonia. According to the imaging data, we had 7 confirmed cases of bilateral viral pneumonia, Rx1, 1 case of severe bilateral viral pneumonia-Rx4, which resulted in death, and one case of bilateral viral pneumonia due to leukemoid infiltration which also led to death, the child being decompensated approximately 2 months before the diagnosis of COVID-19. Conclusions: For most pediatric patients with hematologic malignancies, infection with COVID-19 does not result in severe progression. But this infection leads to the discontinuation of specific therapy, but the long-term consequences are notyet sufficiently studied.Introducere: Cancerul la copii este o afecțiune rară în rândul populației pediatrice și reprezintă aproximativ 0,5-1% din totalul bolilor oncologice. În Republica Moldova, aproximativ 90 de copii sunt diagnosticați anual cu tumori maligne. Supraviețuirea copiilor cu cancer s-a îmbunătățit semnificativ în timp, dar acesta rămâne o cauză importantă a îmbolnăvirii și mortalității în rândul copiilor. În cazul patologiei oncologice, infecțiile virale și bacteriene dobândite în societate pot duce la întârzierea tratamentului chimioterapeutic, crescând astfel riscul de recidivă și rezistența bolii, sporind astfel mortalitatea. Copiii cu afecțiuni hematologice maligne au, în general, un prognostic mai favorabil în ceea ce privește infecția cu COVID-19 decât adulții cu aceleași patologii, dar riscul lor de spitalizare și deces este mult mai mare în comparație cu populația pediatrică generală. Scopul studiului: Determinarea ratei de infectare cu SARS-CoV-2 la copii cu hemoblastoze, dinamicii și supraviețuirii. Materiale și metode: Acesta este un studiu retrospectiv efectuat în cadrul Departamentului de Hematologie Pediatrică al Institutului Oncologic în perioada pandemiei SARS-CoV-2, din martie 2020 până în martie 2022. Rezultate proprii: Din totalul pacienților spitalizați și tratați în institutul oncologic la Departamentul de Hematologie Pediatrică (125 de pacienți), 33 (26,4%) au avut o infecție cu SARS-CoV-2, dintre aceștia 3 au avut COVID-19 de două ori. Majoritatea pacienților, adică 26 (78,78%), au avut leucemie limfoblastică acută, 1 (3,03%) a avut limfom Hodgkin, iar 2 (6,06%) au avut limfom Burkitt și limfoame non-Hodgkin. Între simptomele clinice, 11 pacienți (30,5%) au avut febră > 38 grade Celsius, iar 10 pacienți (27,7%) au avut febră, în timp ce 12 copii (33,3%) nu au prezentat niciun simptom, având doar testul pozitiv pentru COVID-19. Dintre copiii cu diagnosticul de infecție COVID-19, 10 (27%) cazuri au fost înregistrate la copii înainte sau în același timp cu diagnosticul hematologic principal, 25% (9 pacienți) erau în perioada de tratament de susținere intermediară, iar un caz (2,7%) a avut loc în timpul terapiei de reinducție și terapiei refractare, respectiv. La pacienții cu semne radiologice de pneumonie virală, s-a observat o predominanță nesemnificativă a numărului absolut de limfocite față de neutrofile. Din punct de vedere imagistic, au fost confirmate 7 cazuri de pneumonie virală bilaterală, 1 caz de pneumonie virală bilaterală severă, RX 4, care a dus la deces, și un caz de pneumonie virală bilaterală datorată infiltrării leucemoide, care, de asemenea, a condus la deces. Decompensarea la un copil a avut loc aproximativ cu 2 luni înainte de diagnosticul COVID-19. Concluzii: La majoritatea pacienților pediatrici cu afecțiuni hematologice maligne, infecția cu COVID-19 nu duce la o progresie severă. Cu toate acestea, această infecție duce la întreruperea terapiei specifice, iar consecințele pe termen lung nu sunt încă suficient de studiate.Введение: Рак у детей является редким заболеванием среди педиатрической популяции и составляет при-мерно 0,5-1% от общего числа онкологических заболеваний. В Республике Молдова ежегодно около 90 детей диагностируют злокачественные опухоли. Выживаемость детей с раком со временем значительно улучшилась, но он стается важной причиной заболеваемости и смертности среди детей. При онкологической патологии вирусные и бактериальные инфекции, приобретенные в обществе, могут привести к задержке химиотерапевтического лечения, что повышает риск рецидива и резистентности заболевания, тем самым повышая смертность. Дети с гематологическими злокачественными новообразованиями обычно имеют более благоприятный прогноз на инфекцию COVID-19, чем взрослые с теми же патологиями, но их риски госпитализации и смерти намного выше по сравнению с общей педиатрической популяцией.Цель исследования: Определение инфицированности детей гемобластозами SARS Cov 2, динамики и выживаемости. Материалы и методы: Это ретроспективное исследование, проведенное в отделении детской гематологии Института онкологии в период пандемии SARS-CoV-2 с марта 2020 по март 2022 года.Собственные результаты: Cреди всех пациентов, госпитализированных и пролеченных в онкологическом институте детского гематологического отделения (125 пациентов) - 33 (26,4%) пациентов перенес лиинфекциюSARS COV 2, из них 3 перенесли COVID-19. 2 раза. У большинства больных - у 26 больных (78,78%) был острый лимфобластный лейкоз, у 1 (3,03%) - лимфома Ходжкина и у 2 (6,06%) - лимфомы Беркитта и неходжкинские лимфомы. Среди клинических симптомов у большинства детей было 11 пациентов (30,5%), а лихорадка > 38-10 пациентов (27,7%), у 12 детей (33,3%) не было никаких симптомов, только положительный тестна COVID-19. Среди детей с диагнозоми нфекции COVID-19 10 (27%) случаев COVID зарегистрировано у детей до или одновременно с основным гематологическим диагнозом, 25%(9 пациентов) находились в периоде промежуточного поддерживающего лечения и у нас был один случай (2,7). %) при реиндукционной терапии и рефрактерной терапии соответственно. У больных с рентгенологическими при знаками вирусной пневмонии наблюдало сь незначительное преобладание абсолютного числа лимфоцитов надтаковымнейтрофилов. Поданнымвизуализации у насбыло 7 подтвержденных случаев двусторонней вирусной пневмонии Rx 1, 1 случай тяжелой двусторонней вирусной пневмонии Rx 4, приведшей к летальному исходу, и один случай двусторонней вирусной пневмонии вследствие лейкемоидной инфильтрации, которая также привела к смерти. у ребенка декомпенсация произошла примерно за 2 месяца до постановки диагноза COVID-19.Выводы: У большинства педиатрических пациентов с гематологическими злокачественными новообразованиями заражение COVID-19 не приводит к тяжелому прогрессированию. Но эта инфекция приводит к отмене специфической терапии, а отдаленные после дствияещене достаточно изучены

LEUCEMIA MIELOMONOBLASTICĂ ACUTĂ LA COPII, PARTICULARITĂȚILE INFILTRĂRII EXTRAMEDULARE ÎN BAZA UNUI CAZ CLINIC

Leucemia mieloidă acută (LMA) la copii reprezintă aproximativ 5% din totalul cancerelor maligne pediatrice și între 15% și 25% din totalul leucemiei acute la copii. Prezența manifestărilor extramedulare ale populațiilor de blasti clonali în diferite organe și țesuturi în leucemia mieloidă acută (LMA) este clasificată separat în Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept sarcom mieloid în clasificarea tumorilor mieloide din 2016. Frecvența atingerii remisiunii complete după chimioterapia de inducție a fost mai scăzută la pacienții cu infiltrare extramedulară. Supraviețuirea generală și supraviețuirea fără evenimente nu au diferit între pacienții cu și fără infiltrare extramedulară. Scopul studiului: Prezentarea unui caz clinic de tip M4 al LMA cu prezența infiltratului extramedular în țesuturile sistemului nervos central la un copil. Materiale și metode: Datele clinice, paraclinice și de imagistică ale pacientului au fost studiate în paralel cu literatura de specialitate referitoare la cazuri similare. Rezultatele proprii: Un băiat de 5 ani s-a prezentat la medic cu edem bilateral al pleoapelor, edem bilateral în zona temporală și exoftalmie bilaterală mai accentuată în stânga. În analiza sângelui: - Hemoglobina - 89 g/l, Leucocite - 7,2 x 10^9/l; neutrofil nefragmentat - 1%; segmentate - 18%; limfocite - 44%; monocite - 20%; celule blastice - 16%; Trombocite - 70 x 10^9/l; VSH - 44 mm/h. În examenul fizic: ganglionii limfatici periferici sunt palpabili. Nu există semne de afectare a sistemului nervos central. Se presupune diagnosticul de leucemie mieloidă acută. S-a efectuat o puncție medulară, unde măduva osoasă a fost moderat celulară, cu 15,2% celule blastice, având o morfologie mai apropiată de leucemia mielomonoblastică acută (FAB-M4). Tomografia computerizată a arătat prezența mai multor leziuni patologice hiperdense, intraorbitale și extraorbitale bilaterale, asociate cu exoftalmie. De asemenea, leziunea se extinde din sinusul etmoidal în faringe, prin orificiul nazo-lacrimal, determinând îngustarea lumenului și o acțiune masivă asupra amigdalelor palatine. Imunofenotipizarea a arătat CD45-/+ SS scăzut 8% din populație, CD36+ 6%, CD64+ monocite 8%, Promonocite/monocite - (CD64+/CD14+) 25%. Copilul a fost tratat conform protocolului LMA BFM 2004, inclusiv terapie cu radiații la nivelul craniului. În prezent, copilul se află în remisie morfologică. Concluzii: Diagnosticul diferențial al formățiunilor intracraniane hiperdense poate include neuroblastom, meningiom, limfom, metastaze sau sarcom. Diagnosticul corect și începerea tratamentului specific au o importanță crucială pentru îmbunătățirea supraviețuirii în leucemia acută la copii

Острый миеломонобластный лейкоз у детей, особенности экстрамедуллярной инфильтрации на примере клинического случая

Introduction: Childhood acute myeloidleukemia (AML) represents approximately 5% of childhood malignancies and 15% to 25% of pediatric acute leukemia. The extramedullary manifestation of infiltrating clonal blast populations in a variety of organs and tissues in acute myeloid leukemia (AML) is defined as a distinct entity in the 2016 WHO classification of myeloid neoplasms, myeloid sarcoma The rate of complete remission after induction chemotherapy was lower in patients with extramedullary infiltration, overall survival and event-free survival were not different between patients with and without extramedullary infiltration. Purpose of the study: Presentation of a clinical case of ALM type M4 with the presence of an extramedullary infiltrate in the tissue of the central nervous system in children. Materials and methods: The clinical, paraclinical, imaging data of the patient were studied in parallel with the specialized literature on similar cases. Results: Boy, 5 years old, goes to the doctor with accusations of bilateral palpebral edema, bilateral temporal region edema and bilateral exophthalmos , more pronounced on the left. In the general analysis of the blood: - Hemoglobin - 89 g/l , Leukocytes - 7.2 x 10^9/l; unsegmented neutrophil - 1%; segmented - 18%; lymphocytes - 44%; monocytes - 20%; blast cells - 16%; Platelets - 70 x 10^9/l;VSH - 44 mm/h. During the physical examination: the peripheral lymph nodes are palpable. No signs of central nervous system damage. It is supposed the diagnosis: Acute myeloid leukemia, sarcoma, or neuroblastoma. A medullary puncture: moderately cellular marrow was determined, with blastcells 15.2%. Morphologically, it is more similar to acute myelo-monoblastic leukemia FAB-M4. Computerized Tomography-multiple, hyperdense pathological foci, with localization with inand bilateral extraorbital, associated with exophthalmos. The formation from the sphenoid sinus extends to the nasopharynx , through the pterygopalatine fossa, with narrowing of the lumen and mass effect on the palatine tonsils. Immunophenotyping: CD45-/+ SS low 8% population, CD36+ 6%CD64+ monoblasts 8%, Promonocytes /monocytes – (CD64+/CD14+) 25%.He underwent treatment according to the AML BFM 2004 program with numerous complications, andcranial radiotherapy. At the moment, the child is in morphological remission. Conclusions. The differential diagnosis of hyperdense intracranial masses may include neuroblastoma, meningioma, lymphoma, metastases, or sarcomas. Correct and early diagnosis and initiation of specific treatment are essential to increase the survival rate in cases of acute leukemia in children.Leucemia mieloidă acută (LMA) la copii reprezintă aproximativ 5% din totalul cancerelor maligne pediatrice și între 15% și 25% din totalul leucemiei acute la copii. Prezența manifestărilor extramedulare ale populațiilor de blasti clonali în diferite organe și țesuturi în leucemia mieloidă acută (LMA) este clasificată separat în Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept sarcom mieloid în clasificarea tumorilor mieloide din 2016. Frecvența atingerii remisiunii complete după chimioterapia de inducție a fost mai scăzută la pacienții cu infiltrare extramedulară. Supraviețuirea generală și supraviețuirea fără evenimente nu au diferit între pacienții cu și fără infiltrare extramedulară. Scopul studiului: Prezentarea unui caz clinic de tip M4 al LMA cu prezența infiltratului extramedular în țesuturile sistemului nervos central la un copil. Materiale și metode: Datele clinice, paraclinice și de imagistică ale pacientului au fost studiate în paralel cu literatura de specialitate referitoare la cazuri similare. Rezultatele proprii: Un băiat de 5 ani s-a prezentat la medic cu edem bilateral al pleoapelor, edem bilateral în zona temporală și exoftalmie bilaterală mai accentuată în stânga. În analiza sângelui: - Hemoglobina - 89 g/l, Leucocite - 7,2 x 10^9/l; neutrofil nefragmentat - 1%; segmentate - 18%; limfocite - 44%; monocite - 20%; celule blastice - 16%; Trombocite - 70 x 10^9/l; VSH - 44 mm/h. În examenul fizic: ganglionii limfatici periferici sunt palpabili. Nu există semne de afectare a sistemului nervos central. Se presupune diagnosticul de leucemie mieloidă acută. S-a efectuat o puncție medulară, unde măduva osoasă a fost moderat celulară, cu 15,2% celule blastice, având o morfologie mai apropiată de leucemia mielomonoblastică acută (FAB-M4). Tomografia computerizată a arătat prezența mai multor leziuni patologice hiperdense, intraorbitale și extraorbitale bilaterale, asociate cu exoftalmie. De asemenea, leziunea se extinde din sinusul etmoidal în faringe, prin orificiul nazo-lacrimal, determinând îngustarea lumenului și o acțiune masivă asupra amigdalelor palatine. Imunofenotipizarea a arătat CD45-/+ SS scăzut 8% din populație, CD36+ 6%, CD64+ monocite 8%, Promonocite/monocite - (CD64+/CD14+) 25%. Copilul a fost tratat conform protocolului LMA BFM 2004, inclusiv terapie cu radiații la nivelul craniului. În prezent, copilul se află în remisie morfologică. Concluzii: Diagnosticul diferențial al formățiunilor intracraniane hiperdense poate include neuroblastom, meningiom, limfom, metastaze sau sarcom. Diagnosticul corect și începerea tratamentului specific au o importanță crucială pentru îmbunătățirea supraviețuirii în leucemia acută la copii.Введение: На детский острый миелолейкоз (ОМЛ) приходится примерно 5% детских злокачественных новообразований и от 15% до 25% детского острого лейкоза. Экстрамедуллярное проявление инфильтрирующих популяций клональных бластов в различные органы и ткани при остром миелолейкозе (ОМЛ) определяется как отдельный объект в классификации ВОЗ 2016 года миелоидных новообразований, миелоидной саркомы. Частота достижения полной ремиссии после индукционной химиотерапии была ниже у пациентов с экстрамедуллярной инфильтрацией Бобщая выживаемость и бессобытийная выживаемость не различались между пациентами с экстрамедуллярной инфильтрацией и без нее. Цель исследования: Изложение клинического случая ОМ Лтипа М4 с наличием экстрамедуллярного инфильтрата в ткани ЦНС у ребенка. Материалы и методы. Клинические, параклинические, визуализирующие данные пациента изучались параллельно со специализированной литературой по аналогичным случаям. Собственные результаты: Мальчик, 5 лет, обратился к врачу с жалобами на двусторонний отек век, двусторонний отек височной области и двусторонний экзофтальм, более выраженный слева. В общем анализе крови: - Гемоглобин - 89 г/л, Лейкоциты - 7,2 х 10^9/л; нейтрофил несегментированный - 1%; сегментированные- 18%; лимфоциты – 44%; моноциты – 20%; бластныеклетки – 16%; Тромбоциты - 70 х 10^9/л; ВШ - 44 мм/ч. При физикальном осмотре: пальпируются периферические лимфатические узлы. Признаков поражения ЦНС нет. Предполагается диагноз острого миелолейкоза. саркомыилинейробластомы,саркомаилинейробластома Выполнена медуллярная пункция, где определялся костный мозг умеренно клеточный, бластных клеток 15,2%, Морфологически он больше похож на острый миеломонобластный лейкоз ФАБ-М4. Компьютерную томографию-наличие множественных гиперденсивных патологических очагов, внутри и двусторонний экстраорбитальный, связанный с экзофтальмом. Аналогично образование из клиновидной пазухи распространяется на носоглотку, через крылонебную ямку, с сужением просвета и массовым воздействием на небные миндалины. Иммунофенотипирование: CD45-/+ SS низкий 8% населения , CD36+ 6% CD64+ монобласты 8% , Промоноциты /моноциты – (CD64+/ CD14+) 25%. Проходил лечение попрограмме ОМЛ БФМ 2004, краниальное лучевое терапия. На данный момент у ребенка наблюдается морфологическая ремиссия.Выводы. Дифференциальный диагноз гиперплотных внутричерепных образований может включать нейробластому, менингиому, лимфому, метастазы или саркомы. Правильная и ранняя диагностика и начало специфического лечения имеют важное значение для повышения выживаемости при остром лейкозе у детей

Особенности диагностики лимфом шейной области у детей

Thisarticle discusses various aspects of pediatric lymphadenopathy, focusing on Hodgkin lymphoma (HL) and non-Hodgkin lymphoma (NHL). It outlines common etiologies, diagnostic techniques, and key characteristics of differ- ent lymphoma subtypes. HL is classified into classical HL (CHL) and nodular lymphocytic predominant HL (NLPHL), while NHL includes Burkitt lymphoma (BL), lymphoblastic lymphoma (LBL), diffuse large B-cell lymphoma (DLBCL), and anaplastic large cell lymphoma (ALCL). The text emphasizes the importance of accurate diagnosis through various tests, including imaging modalities such as positron emission tomography (PET) and computed tomography (CT). It also discusses the potential use of ctDNA as a prognostic marker and highlights genetic alterations contributing to lymphoma development. The relevance of these findings for pediatric patients and their impact on treatment strategies is emphasized throughout the text.Acest articol discută diferite aspecte ale limfadenopatiei pediatrice, concentrându-se pe limfomul Hodgkin (HL) și limfomul non-Hodgkin (NHL). Acesta prezintă etiologiile comune, tehnicile de diagnosticare și caracteristicile cheie ale diferitelor subtipuri de limfom. HL este clasificat în HL clasic (CHL) și HL predominant limfocitar nodular (NLPHL), în timp ce NHL include limfomul Burkitt (BL), limfomul limfoblastic (LBL), limfomul difuz cu celule B mari (DLB- CL) și limfomul anaplazic cu celule mari (ALCL). Textul subliniază importanța diagnosticului precis prin diverse teste, inclusiv modalități imagistice, cum ar fi tomografia cu emisie de pozitroni (PET) și tomografia computerizată (CT). De asemenea, se discută despre utilizarea potențială a ctDNA ca marker de prognostic și evidențiază modificările genetice care contribuie la dezvoltarea limfomului. Relevanța acestor constatări pentru pacienții pediatrici și impactul lor asupra strategiilor de tratament este subliniată pe tot parcursul textului.В этой статье обсуждаются различные аспекты детской лимфаденопатии, уделяя особое внимание лимфоме Ходжкина (ЛХ) и неходжкинской лимфоме (НХЛ). В нем представлены общие этиологии, методы диагностики и ключевые особенности различных подтипов лимфом. ЛХ подразделяется на классическую ЛХ (ХЛ) и узловую лимфоцитарную ЛХ (НЛФЛ), в то время как НХЛ включает лимфому Беркитта (БЛ), лимфобластную лимфому (ЛБЛ), диффузную крупноклеточную В-клеточную лимфому (ДКБКЛ) и анапластическую крупноклеточную лимфому (АККЛ)). В тексте подчеркивается важность точной диагностики с помощью различных тестов, включая такие методы визуализации, как позитронно-эмиссионная томография (ПЭТ) и компьютерная томография (КТ). В нем также обсуждается потенциальное использование ктДНК в качестве прогностического маркера и подчеркиваются генетические изменения, которые способствуют развитию лимфомы. Актуальность этих результатов для педиатрических пациентов и их влияние на стратегии лечения подчеркивается на протяжении всего текста

Лимфангиомы области головы и шеи у детей

Back ground. The treatment of lymphangiomas in children is a challenge because of slow but insidious growth, as well as because of infiltrative growth. In the region of the head and neck in children the problem of solving is a very difficult moment. On the one hand, the damage to the organs located in this region, on the other hand, the cosmetic problem and the growth of the child. Surgical treatment is the mainstay in the treatment of lymphangiomas in children, but the only method does not solve the problem in question. The goal. Evaluation of methods of treatment of lymphangiomas in children. Materials and methods. The study was carried out on the bibliographic basis and in particular the treatment of lymphangiomas in children in the head and neck region with pharmaceutical preparations. The ones reported in the bibliography were Sirolimus and Bleomycin. Several parameters were examined in both groups - age, sex, location of neoplasm, treatment and complications following treatment Results. More severe adverse effects were found in the group of children who received Serolim compared to those who were treated by sclerotherapy with Blaomycin. Conclusion Safety is a major concern in the treatment of vascular anomalies in children. The use of Sirolimus is indicated in cases of danger to the child’s life. Further research with randomized controlled trials is needed to establish the benefits of off-label use of sirolimus in these complex pathological processes.Introducere. Tratamentul limfangioamelor la copii este o provocare din cauza creșterii lente dar insidioase, cît și din cauza creșterii infiltrative. În regiunea capului și gîtului la copii problema rezolvării este un moment foarte dificil. Pe de o parte afectarea organelor localizate în această regiunea pe altă parte problema cosmetică și a creșterii copilului. Tratamentul chirurgical eate de bază în tratamentul limfangioamelor la copii, dar singura metodă nu rezolvă problema în cauză. Scopul. Evaluarea metodelor de tratament a limfangioamelor la copii. Materiale și Metode. Studiul a fost efectuat în baza bibliografice și în special tratamentul limfangioamelor la copii în regiunea capului și gîtului cu preparate farmaceutice. Cel ami relatate în bibliografie au fost Sirolimul și Bleomycinul. Au fost examinați mai mulți paramentri în ambele grupuri - vîrsta, sexul, localizarea neoformațiunii, tratamentul și complicațiile urmate de tratament Rezultate.S-a constatat efecte adverse mai severe în grupul copiilor care au primit Serolim în comparație ci cei care au fost tratați prin terapie de sclerozare cu Blaomycin. Concluzie Siguranța este o preocupare majoră în tratamentul anomaliilor vasculare la copii. Utilizarea Sirolimului se indică în cazurile de pericol de veața a copilului. Sunt necesare cercetări suplimentare cu studii controlate randomizate pentru a stabili beneficiile utilizării off-label a sirolimusului în aceste procese patologice complexe.Введение. Лечение лимфангиом у детей представляет собой сложную задачу из-за медленного, но коварного роста, а также из-за инфильтративного роста. В области головы и шеи у детей проблема решения очень сложный момент. С одной стороны, повреждение органов, расположенных в этой области, с другой стороны, косметическая проблема и рост ребенка. Хирургическое лечение является основным в лечении лимфангиом у детей, однако единственный метод не решает рассматриваемой проблемы. Цель. Оценка методов лечения лимфангиом у детей. Материалы и методы. Исследование проведено на библиографической основе и, в частности, лечения лимфангиом у детей в области головы и шеи аптечными препаратами. В библиографии упоминаются сиролимус и блеомицин. В обеих группах исследовали несколько параметров - возраст, пол, локализацию новообразования, лечение и осложнения после лечения. Результаты: В группе детей, получавших Серолим, были обнаружены более тяжелые побочные эффекты по сравнению с теми, кто лечился склеротерапией блаомицином. Заключение Безопасность является серьезной проблемой при лечении сосудистых аномалий у детей. Применение Сиролимуса показано в случаях опасности для жизни ребенка. Необходимы дальнейшие исследования с рандомизированными контролируемыми испытаниями, чтобы установить преимущества использования сиролимуса при этих сложных патологических процессах

MOESM1 of Plasma preparation to measure FDA-approved protein markers by selected reaction monitoring

Additional file 1: Figure S1. Extracted ion chromatograms of native and isotopically labelled proteotypic peptides (marked as “NAT” and “SIS”, respectively) obtained with Skyline software for the peptides of PlasmaDeepDive™ kit in Series #3: а SVLGQLGITK (Alpha 1-antitrypsin, P01009), 1592 fM; b GGYTLVSGYPK (Hemopexin, P02790), 475 fM; c GYTQQLAFR (Complement C3, P01024), 22 fM; d AVSPLPYLR (von Willebrand factor, P04275), 2 fM. Dashed lines indicate peak integration boundaries

MOESM4 of Plasma preparation to measure FDA-approved protein markers by selected reaction monitoring

Additional file 4: Figure S3. Comparison between protein concentration measured by SRM (Series #3) and by other approaches [14]

MOESM3 of Plasma preparation to measure FDA-approved protein markers by selected reaction monitoring

Additional file 3: Figure S2. Mean values of the coefficient of variation among technical runs in different series of measurement. Each point corresponds to the proteins detected in three technical runs (nine proteins in Series #1 and Series #3, and 11 proteins in Series #2)

Protocol for Increasing the Sensitivity of MS-Based Protein Detection in Human Chorionic Villi

An important step in the proteomic analysis of missing proteins is the use of a wide range of tissues, optimal extraction, and the processing of protein material in order to ensure the highest sensitivity in downstream protein detection. This work describes a purification protocol for identifying low-abundance proteins in human chorionic villi using the proposed “1DE-gel concentration” method. This involves the removal of SDS in a short electrophoresis run in a stacking gel without protein separation. Following the in-gel digestion of the obtained holistic single protein band, we used the peptide mixture for further LC–MS/MS analysis. Statistically significant results were derived from six datasets, containing three treatments, each from two tissue sources (elective or missed abortions). The 1DE-gel concentration increased the coverage of the chorionic villus proteome. Our approach allowed the identification of 15 low-abundance proteins, of which some had not been previously detected via the mass spectrometry of trophoblasts. In the post hoc data analysis, we found a dubious or uncertain protein (PSG7) encoded on human chromosome 19 according to neXtProt. A proteomic sample preparation workflow with the 1DE-gel concentration can be used as a prospective tool for uncovering the low-abundance part of the human proteome

Post-translational modifications of FDA-approved plasma biomarkers in glioblastoma samples

<div><p>Liquid chromatography-tandem mass spectrometry was used to analyze plasma proteins of volunteers (control) and patients with glioblastoma multiform (GBM). A database search was pre-set with a variable post-translational modification (PTM): phosphorylation, acetylation or ubiquitination. There were no significant differences between the control and the GBM groups regarding the number of protein identifications, sequence coverage or number of PTMs. However, in GBM plasma, we unambiguously observed a decreased fraction in post-translationally modified peptides identified with high quality. The disease-specific PTM patterns were extracted and mapped to the set of FDA-approved plasma protein markers. Decreases of 46% and 24% in the number of acetylated and ubiquitinated peptides, respectively, were observed in the GBM samples. Significance of capturing disease-associated patterns of protein modifications was envisaged.</p></div