Management of nonspecific diseases of the respiratory system in the Centers of Family Medicine

Institute of Phtysiopulmonology „Chiril Draganiuc”, Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere Bolile nespecifice ale aparatului respirator (BNAR) ocupă un loc de frunte în structura incidenţei, prevalenţei şi mortalităţii populaţiei adulte. Conform datelor cercetărilor ştiinţifice răspăndirea BNAR este foarte variabilă şi oscilează între 7,2 şi 32,8% în diferite regiuni ale lumii. Rata înaltă a pacienţilor cu BNAR şi cheltuielile financiare în cadrul acestei patologii condiţionate de pierderea capacităţii temporare de muncă, invaliditatea, mortalitatea prematură mărturisesc despre necesitatea optimizării managementului asistenţei medicale BNAR în condiţiile actuale în cadrul reformelor sistemului sănătăţii publice. Cu acest scop este prevăzută apropierea asistenţei medicale spre populaţie şi concentrarea maximală a tuturor activităţilor curative şi profilactice de către medicul de familie. În aceste condiţii apare necesitatea aprecierii volumului activităţilor curative şi profilactice înfăptuite de serviciile de ftiziopneumologie şi asistenţă medicală primară la toate etapele în cadrul sistemului sănătăţii publice. Pentru determinarea volumului şi caracterului măsurilor medico-profilactice ale bolnavilor cu patologii bronhopulmonare, în legătură cu reorganizarea asistenţei medicale s-a efectuat aprecierea volumului şi caracterul activităţii acordării asistenţei medicale pacienţilor cu BNAR, înfăptuite de medicul de familie şi ftiziopneumolog la diferite etape de asistenţă medicală. Material şi metode Au fost analizate adresările anuale după asistenţă medicală în baza fişei de ambulatoriu a pacientului, tichetului statistic de evidenţă a diagnosticului definitiv, datelor statistice, registrului de evidenţă a pacienţilor medicului de familie, registrul de evidenţă a certificatelor de concediu medical şi alte documente statistice. Răspândirea BNAR în poulaţia matură a fost evaluată anual în baza datelor adresărilor pacienţilor la Centrele Medicilor de Familie în câte 2 sectoare municipale şi rurale cu o populaţie de 115 241 în perioada anilor 2007-2009. Datele adresărilor anuale ne-au permis să luăm în consideraţie, de asemenea, cazurile de apariţie ale acutizării maladiilor existente. În cadrul stabilirii BNAR au fost aplicate denumirile bolilor aparatului respirator în conformitate cu Clasificarea Internaţională a maladiilor revizia a X OMS. Aprecierea funcţiei medicului de familie şi volumul asistenţei medicale pneumologice a fost efectuată din considerentele indicatorilor răspândirii şi particularităţilor evoluţiei unor forme nosologice BNAR, numărul de vizite în perioada acută a bolii, recovalescenţă şi evidenţa dispensarială calculată la 1 000 populaţie matură. Rezultate obţinute Prevalenţa BNAR acute şi cronice a populaţiei mature, conform materialelor adresărilor pacienţilor în perioada evaluată în teritoriile de curaţie, s-a mărit de la 26,7‰ până la 28,8‰. Din cauza BNAR mai fregvent se adresează femeile, indicele răspândirii la acest contingent de populaţie a fost mai înalt, în comparaţie cu bărbaţii şi a alcătuit, corespunzător, 31,5‰ şi 25,8‰. Cercetările efectuate au demonstrat, că grupul de pacienţi cu BNAR după rata mortalităţii s-a repartizat în modul următor: bronşită cronică, bronhopneumopatie cronică obstructivă, bronşită acută, astm bronşic, pneumonie, boală bronşiectatică. Formele nosologice evaluate alcătuiesc 90-95% din maladiile bronhopulmonare nespecifice. Răspândirea formelor acute BNAR pe parcursul a trei ani a fost la un nivel, alcătuind 11,0‰. În localităţile rurale acest indice – 10,5‰ a fost mai mic în comparaţie cu cel urban (11,3‰). Maladiile principale, care au fost incluse în lotul BNAR acute, au fost bronşita acută şi pneumoniile, aceste maladii s-au înregistrat în 106 vizite la 1 000 populaţie matură. Un loc important în structura BNAR aparţine maladiilor cronice pulmonare, astfel răspândirea lor în perioada evaluată a crescut de la 15,8‰ până la 17,9‰. În condiţiile urbane morbiditatea a fost la acelaşi nivel pe parcursul a trei ani de evidenţă, alcătuind 14,6‰. În condiţiile rurale a fost, cu certitudine, depistată o creştere a răspândirii BNAR prin adresare de la 9,6 ‰ până la 18,2‰. Răspîndirea BNAR cronice se măreşte cu vârsta, preponderent la vârsta pacienţilor de 60 de ani acest indice (52,0‰) depăşeşte mai mult de 4 ori incidenţa lor în vârsta până la 30 de ani (11,7‰). Între BNAR cronice mai fregvent se întâlnesc bronşita cronică, bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul bronşic, boala bronşiectatică. Pe parcursul anului, la medicul de familie cu sector de 1 000 populaţie matură au fost 182 de vizite ale pacienţilor cu BNAR cronice. Managementul asistenţei medicale pneumologice, la nivelul secţiilor consultative, este orientat în două direcţii: diagnosticarea calitativă BNAR prin adresarea pacienţilor cu semne sugestive la patologia pulmonară şi depistarea activă, oportună a pacienţilor prin examenele profilactice ale contingentului din grupurile de risc prioritar. A fost stabilit că, pentru depistarea oportună BNAR de către medicul de familie, care înfăptueşte evidenţa şi examinarea persoanelor din contingentul grupurilor de risc sporit de înbolnăvire cu BNAR la un sector de 1 000 populaţie este necesar de 256 de vizite în an. În conformitate cu sistemul contemporan de acordare a asistenţei medicale pacienţilor cu patologie bronhopulmonară de către medicul de familie la un sector, care constă din 1 000 populaţie matură, pe parcursul anului au fost înregistrate 544 de vizite în cadrul Centrelor Medicilor de Familie, ceea ce alcătuieşte în mediu 3 vizite în zi. Datele obţinute au fost orientate la planificarea direcţionată a volumului necesar de asistenţă medicală pacienţilor cu BNAR. Concluzii Bolile nespecifice ale aparatului respirator, în prezent, constituie o problemă medico-socială importantă, care în principiu are tendinţe de creştere în următorii ani. În rezolvarea acestei probleme un loc important îl ocupă managementul BNAR prin fortificarea procesului de diagnosticare şi profilaxie în cadrul Centrelor Medicilor de Familie, optimizarea calităţii şi accesibilitatea serviciilor medicale prestate. Aprecierea volumului activităţilor profilactice şi curative ale asistenţei medicale la nivelul Centrelor Medicilor de Familie şi secţiilor consultative (Instituţiilor medico-sanitare publice) de profil general va asigura depistarea oportună a BNAR, tratamentul calitativ şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei

Анализ первичной инвалидности вследствие болезней органов дыхания в Республике Мoлдова

Institute of Phtysiopulmonology „Chiril Draganiuc”, Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova, 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Naţională „Maladii bronhoobstructive la copii”, consacrată profesorului universitar, doctor habilitat Victor Gheţeul, 27 aprilie, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Bolile nespecifice ale aparatului respirator (BNAR) ocupă un loc de frunte în structura incidenţei, prevalenţei şi mortalităţii populaţiei adulte. Conform datelor cercetărilor ştiinţifice, răspăndirea BNAR este foarte variabilă şi oscilează între 7,2 şi 32,8% în diferite regiuni ale lumii. Invaliditatea primară, cauzată de bolile aparatului respirator, reflectând toate aspectele asistenţei pneumologice acordate, prezintă o problemă medico-socială serioasă. Pentru determinarea dizabilităţii s-a efectuat studierea indicilor dizabilităţii primare, cauzate de BNAR la persoanele în vârsta aptă de muncă în Republica Moldova în 2008-2011. Material şi metode. Datele raporturilor anuale oficiale de statistică pentru perioada indicată. Rezultate obţinute. În perioada cercetată se constată o tendinţă pozitivă de micşorare a numărului persoanelor cu dizabilităţi primar încadraţi (PDPÎ) din cauza BNAR de la 1,22 la 0,93 la 100 000 de populaţie adultă. În paralel, se atestă o micşorare a PDPÎ din cauza BNAR de la 2,4% la 2,05% în structura generală a maladiilor ( toate entităţile nosologice ) în invaliditatea primară. Concomitent se observă un nivel mai înalt al indicilor invalidităţii primare în rândurile populaţiei rurale (2008 – 66,1%, 2009 – 57,2%, 2010 – 62,3%, 2011 – 63,5%) comparativ cu populaţia urbană (2008 – 33,9%, 2009 – 42,8%, 2010 – 37,7%, 2011 – 36,5%). La analiza dinamicii PDPÎ pe categorii de vârstă se determină predominarea ponderii persoanelor de 40 de ani şi mai mult (2008 -87,8%, 2009 – 89,9%, 2010 – 88%, 2011 – 84,6% ). Repartizarea PDPÎ pe grade de invaliditate a constatat o schimbare a structurii: la păstrarea ponderii invalizilor de gradul I (0,4%), are loc scăderea numărului invalizilor de gradul II de la 61,7% în 2009 până la 58,4% în 2011 şi, respectiv, sporirea numărului invalizilor de gradul III de la 37,6% la 41,2%. Concluzii Tendinţa pozitivă de scădere a numărului PDPÎ din cauza BNAR cu o scădere concomitentă a ponderii invalizilor de gradul II şi sporirea numărului invalizilor de gradul III confirmă ameliorarea calităţii asistenţei medicale acordate acestei categorii de bolnavi şi lucrului de expertizare

Caracteristica clinico-funcţională şi ecografică a parametrilor hemodinamicii centrale şi celei pulmonare la pacienţii cu astm bronşic

IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc, IMSP Centrul Republican de Diagnosticare MedicalăIntroducere Astmul bronșic (AB) este o maladie cronică dispusă progresării, care poate influenţa negativ diferite laturi ale vieţii, rămânând o „boală a civilizaţiei”. Cercetările epidemiologice contemporane constată o prevalenţa globală de 4-18%, cu creștere moderată, și o incidenţă sporită în ţările industrial dezvoltate, în special, din Europa și America de Nord [1, 7]. În Republica Moldova, conform datelor Centrului Naţional de Management și Sănătate Publică, răspândirea astmului bronșic la adulţi constituie 21,9 la 10 000 populaţie adultă. În multe ţări, răspândirea AB fiind în creștere, aceasta aduce prejudicii enorme legate nu numai de mijloacele financiare necesare tratamentului, dar și de pierderea capacităţii de muncă, care duce la reducerea calităţii vieţii, ca urmare a dereglărilor de sănătate cu consecinţe funcţionale [5, 6, 7]. Cercetarea stării funcţionale a aparatului cardiovascular la pacienţi cu AB prezintă un interes practic, pentru evitarea complicaţiilor și profilaxia apariţiei insuficienţei cardiace congestive. Scopul studiului: estimarea parametrilor hemodinamicii centrale și celei pulmonare la pacienţii cu astm bronșic cu diverse grade de severitate. Materiale și metode Au fost cercetaţi 164 de pacienţi cu astm bronșic (vârsta medie – 45,9±1,21 ani), cu diverse grade de severitate, dintre care 93 femei cu vârste de la 18 până la 57 ani (vârsta medie – 44,81±1,04 ani) și 71 bărbaţi cu vârsta de la 18 ani până la 62 (vârsta medie – 47,35±1,44 ani). În studiu pacienţii au fost incluși după următoarele criterii: vârsta – femei 18-57 ani, bărbaţi 18-62 ani; diagnosticul de AB și gradul gravităţii au fost evaluate în corespundere cu criteriile GINA; indicele Tiffeneau < 70%. Indicii calitativi și cantitativi ai ECG au fost analizaţi conform codului Minnesotа [1]. Starea funcţională a cordului și indicii hemodinamicii centrale au fost studiaţi prin metoda ecocardiografiei cu Doppler la aparatul Phillips HD11XE, în poziţia pacientului culcat pe partea stânga după metoda tradiţională Teiccholtz [2, 3, 4]. Au fost înregistraţi: diametrul telesistolic (DTS) al ventriculului stâng (VS), diametrul telediastolic (DTDvs), volumul telesistolic (VTS), volumul telediastolic (VTD), volumul de ejecţie (VE), debitul cardiac (DC), indexul de ejecţie (IndE), indexul cardiac (IndC), rezistenţa periferică vasculară totală (RPVT), fracţia de ejecţie (FE), viteza de scurtare a fibrelor circumferințeare ale miocardului VS (Vcf ), gradul reducerii dimensiunii anteroposterioare a VS în sistolă (%ΔS), grosimea peretelui posterior al VS (GPPvs), grosimea septului interventricular (GSIV), diametrul aortei (Dao), diametrul atriului stâng (Das). Pentru ventriculul drept (VD) au fost determinaţi: diametrul telediastolic (DTDvd), grosimea peretelui anterior (GPAvd), viteza maximală de ejecţie în tractul ascendent al arterei pulmonare (VEAPmax), presiunile sistolică, diastolică și medie în artera pulmonară (PAPs, PAPd și PAPm). Artera pulmonară (AP) a fost vizualizată din accesul parasternal stâng în secţiunea transversală la nivelul aortei. Volumul eșantion era situat în artera pulmonară, imediat distal de valva pulmonară sau în conul de ejecţie al VD, în apropierea valvei pulmonare (în felul acesta evidenţiindu-se eșantionarea de curgere turbulentă postvalvulară). Au fost estimate timpul de accelerare (TAFP) și de decelerare (TDFP) a fluxului pulmonar, timpul relaxării izovolumetrice a ventriculului drept (TRI), viteza medie și cea maximală a fluxului pulmonar, gradientul sistolic al presiunii între VD și AP. La determinarea indicilor cantitativi s-a utilizat formula modificată a lui Bernuli [3]: P = 4V2 , unde P – gradientul presiunii; V – viteza fluxului, m/sec. Presiunea sistolică în AP (PAPs) a fost calculată după formula dedusă din nomograma lui L. Burstin [3]: PAPs = TRI + FCC - 107,5, unde TRI – timpul relaxării izometrice a VD, m/ sec; FCC – frecvenţa contracţiilor cardiace, băt/min. Rezultate și discuţii Analiza modificărilor electrocardiogramei-standard (ECG) la 162 de pacienţi cu formele ușoară, moderată și gravă a evoluţiei astmului bronșic a relevat următoarele schimbări: 1. Aspect de P-pulmonar (DII, DIII, AVF) – 20 pacienţi (12,3%); 2. Axa QRS deviată la dreapta, în medie la +110 – 4 pacienți (2,5%); 3. Amplitudinea R/S în V61 – 2 pacienţi (1,2%); 5. Aspect SIQIII sau SISIISIII – 1 pacient (0,6%); 6. Bloc de ramură dreaptă incomplet sau complet – 27 pacienţi (16,7%); 7. Microvoltaj al complexelor QRS – 4 (2,5%); 8. Amplitudinea R>S și amplituda R>S în V1 cu micșorarea R/S spre stânga de la V1 (creșterea undei S spre stânga) – 76 pacienţi (47,5%); 9. Semne de hipertrofie ventriculară stângă – 33 (20,4%); 10. Semne de hipertrofie biventriculară – 32 pacienţi (19,5%). Cele mai răspândite modificări ale ECG (tabelul 1) au fost: prezenţa semnelor de hipertrofie ventriculară dreaptă (tip-S de hipertrofie dreaptă), amplitudinea R/S în V6 <1 și semne calitative de hipertrofie ventriculară stângă (la pacienţii cu hipertensiune arterială asociată). Cercetarea modificărilor electrocardiografice în funcție de gradul severităţii maladiei a arătat că răspândirea aspectului de P-pulmonar mai mult de două ori era mai mare la pacienţii cu forme grave de astm bronșic, în comparaţie cu formele ușoară sau moderată (25,9% vs. 9,1 și 10,1%, p <0,05). Tendinţe similare s-au observat și la analiza amplitudinii R>S și amplitudinii R>S în V1 cu micșorarea R/S spre stânga de la V1 (semne calitative de hipertrofie ventriculară dreaptă conform codului din Minnesota): practic jumătate din pacienţii fiecărui lot (44,5%, 50% și 46,2% respectiv) au avut semne de hipertrofie ventriculară dreaptă la ECG, ulterior nu s-a confirmat prin metoda ecocardiografică. Alte modificări ale electrocardiogramei-standard nu au atins pragul statistic semnificativ, au fost observate unele tendinţe mici. Rezultatele obținute ne permit se considerăm că la bolnavii cu forme ușoară sau moderată a astmului bronșic în diagnosticarea hipertrofiei ventriculare drepte ECG este puţin informativă sau practic este inutilă, cel mai frecvent au fost depistate semne de suprasolicitare atrială dreaptă, tip-S de hipertrofie dreaptă și bloc de ramură dreaptă incomplet sau complet. Analiza parametrilor hemodinamicii centrale și celei pulmonare (utilizând ecocardiografia cu Doppler) a demonstrat (tabelul 2): concomitent cu dimensiunile normale ale ventriculului stâng (46,97±0,36/37,22±0,40 mm) la pacienţii cu formele ușoară, moderată și gravă a evoluţiei astmului bronșic se observă tendinţa spre dilatarea atriului stâng (AS) (40,4±0,51 mm) și dimensiuni practic normale ale ventriculului drept (VD) (diametrul telediastolic a constituit 25,91±0,32 mm și varia între 17,5 și 33,0 mm). La 33 (20,4%) pacienţi din grupul cercetat diametrul AS depășea 40 mm, iar la 30 (18,4%) s-a determinat diametrul telediastolic a VD> 26 mm. Dilatarea ușoară a ventriculului drept s-a înregistrat în lotul pacienţilor cu forma gravă a astmului bronșic în comparaţie cu formele ușoară și moderată (27,06±0,67 mm vs. 25,49±0,34 mm și 25,85 ±0,62 mm respectiv, p <0,05). Paralel cu tendinţele menționate s-au observat parametri normali ai grosimii miocardului VD (4,92±0,07 mm cu variaţii între 4,0 și 8,0 mm), cu hipertrofie ușoară a miocardului VS (grosimea peretelui posterior a VS – 10,15±0,20 mm, grosimea septului intraventricular – 12,05±0,40 mm). Practic nu s-a observat o diferenţă în grosimea miocardului VD între pacienţi în funcție de severitatea astmului bronșic (4,75±0,10 mm, 5,0±0,12 mm și 5,12±0,18 mm respectiv, p <0,05). Dimensiunile arterei pulmonare în cele trei loturi de bază nu depășeau limitele normei, iar valorile medii au constituit 20,30±0,26 mm. Funcţia de contractilitate a miocardului VS era păstrată în toate trei loturi de pacienţi (FE – 65,47±0,55%, Vcf – 1,76±0,34 sec-1). Regurgitarea tricuspidă de gr. I s-a relevat la 16,5% din pacienţi, gr. II – 50,7%, gr. 2-3 – la 17,4%, gr. 1-2 – la 15,4% pacienţi. Datele medii ale presiunii sistolice în artera pulmonară în lotul cercetat depășeau valorile normale (36,24±0,86 mm Hg), variind pe larg între 30,0 și 60,0 mmHg. Presiunea medie în artera pulmonară și timpul accelerării fluxului pulmonar au fost egale cu, respectiv, 26,7±0,98 mmHg și 119,39±1,41 msec. Cele mai înalte valori ale presiunii sistolice în artera pulmonară au fost înregistrate la pacienţii cu forma severă a astmului bronșic (41,04±3,39 mmHg vs 33,71±1,00 mmHg și 36,71±1,09 mmHg respectiv, p <0,05), ce confirmă încă o dată ipoteza că momentul de bază în stabilirea și formarea devierilor în hemodinamica pulmonară este ridicarea stabilă a presiunii sistolice și celei medii în artera pulmonară. Concluzii Hipertrofia și/sau dilatarea ventriculului drept, care reprezintă esenţa termenului “cord pulmonar cronic”, sunt semne tardive și ireversibile de afectare a cordului și reprezintă apogeul dereglărilor precedente ale hemodinamicii pulmonare și intracardiace. Nici hipertrofia ventriculară dreaptă, nici dilatarea ventriculului drept nu constituie cauza apariţiei dereglărilor hemodinamicii centrale și celei pulmonare, dar alăturându-se, acestea complică devierile hemodinamice la etapele tardive ale astmului bronșic. Momentul de bază în stabilirea și formarea devierilor în hemodinamica pulmonară este ridicarea stabilă a presiunii sistolice și celei medii în artera pulmonară

Оценка воспалительных изменений в слизистой бронхов при обострении хронической обструктивной болезни легких средней степени тяжести

Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Chişinău, Conferinţa Ştiinţifico-Practică „Medicina modernă, actualităţi şi perspective”, consacrată aniversării de 40 de ani ai Spitalului Clinic al Ministerului Sănătăţii, 27-28 mai, 2010, Chişinău, Republica MoldovaWe investigated 25 patients (all male) with moderate chronic obstructive pulmonary disease exacerbation. The duration of the disease was 5-30 years. In these patients, severe disruptions in breathing mechanics with expiratory disorders were determined. The bronchoscopic study and endoscopic semiotics detected catarrhal endobronchitis in 20 patients and purulent endobronchitis in 5 patients. Endoscopic survey conducted in all 25 patients showed the presence of diffuse bilateral localization endobronchitis.Обследовано 25 пациентов (все мужчины) с умеренным обострением хронической обструктивной болезни легких. Длительность заболевания составила 5-30 лет. У всех больных были определены нарушения механики дыхания с расстройствами выдоха тяжелой степени. Бронхоскопическое обследование и эндоскопическая семиотика выявили катаральный эндобронхит у 20 и гнойный эндобронхит у 5 больных. Эндоскопическое обследование, проведенное у всех пациентов, показало наличие диффузного двустороннего эндобронхита

The efficacy of angiotensin–I receptor blocker Valsartan in patients with cronic obstructive lung disease

Department of Chronic Obstructive Pulmonary Disease, Chiril Draganiuc Institute of Phthysiopulmonology, Department of Functional Diagnostic, Republican Diagnostic Medical Center, Chisinau, the Republic of MoldovaBackground: The purpose of this study was the clinical, functional and instrumental evaluation of efficacy and safety of angiotensin-I receptor blocker Valsartan in patients with chronic obstructive pulmonary disease. Material and methods: There were investigated 25 patients (mean age 50.5 ± 4.34 years) with moderate to severe forms of obstructive lung disease – initial and after 5 weeks of treatment with angiotensin – I receptor blocker Valsartan (Nortivan, ,,Gedeon Richter’’, Hungary), mean dose 54.5 ± 15.4 mg once-daily, using standard ECG, EchoCG with Doppler, bodyplethysmography, ultrasound Doppler (for endothelial function estimation), pulmonary diffusion capacity for CO, cycloergometry - initial and after short – term treatment with Nortivan. Results: There were not detected any negative changes on bronchial permeability after the treatment. Significant improvement of endothelial function, pulmonary diffusion capacity, parallel with considerable decreasing of pulmonary artery systolic and mean pressure and total bronchial resistance – were observed after 5 weeks of treatment. Conclusions: Nortivan is well-tolerated and highly effective in patients with moderate to severe forms of obstructive lung disease

Туберкулез и другие заболевания легких у лиц пожилого и старческого возраста: данные научных публикаций и собственных наблюдений

Rezumat În condițiile epidemiologice încordate privind tuberculoza pulmonară și schimbările demografi ce, ftiziopneumologia gerontologică și geriatrică reprezintă un compartiment important al medicinei contemporane. Scopul studiului realizat a fost prezentarea viziunii contemporane asupra problemei tuberculozei și a unor afecțiuni respiratorii, inclusiv ale altor sisteme și organe, în rândul persoanelor ≥65 de ani. Au fost analizate datele din literatură și datele proprii, obținute prin observarea pacienților cu tuberculoză, cu alte afecțiuni pulmonare și ale altor sisteme și organe. Sunt prezentate particularitățile de vârstă ale fiziologiei și patologiei organelor aparatului respirator și ale altor sisteme și organe, importanța clinică a comorbidității și multimorbidității, polipragmaziei și complianței bolnavilor vârstnici sau bătrâni cu tuberculoză. Revizuirea analitică pluriaspectuală a literaturii privind cercetările științifice în domeniul gerontologiei respiratorii și geriatriei, precum și observațiile proprii, au determinat că problema tuberculozei și a altor patologii concomitente, inclusiv respiratorii nespecifice, căpătând noi caracteristici, nu numai că își menține actualitatea în societatea contemporană, ci și capătă o importanţă deosebită pentru sistemul ocrotirii sănătății. Abordarea asistenței medicale a pacienților din grupa persoanelor vârstnice sau bătrâne trebuie să fi e complexă, ținând cont de cunoștințele contemporane în domeniul ftiziopneumologiei.Summary During the poor epidemiological situation concerning pulmonary tuberculosis and changes to demographic and gerontological and geriatric phthisiopulmonology represents a special and important field of the modern respiratory medicine. The purpose of the study was to present a contemporary view on the problem of tuberculosis and other respiratory diseases, including other systems and organs among people aged 65 and older. There were analyzed the data from the literature and the data obtained among people aged 65 and older with tuberculosis and other concomitant diseases, including other lung diseases. There are presented the age peculiarities of the physiology and pathology of the organs of the respiratory system and of other systems and organs, the clinical importance of comorbidity and multimorbidity, polypragmatism and the compliance of the elderly and olderly patients with tuberculosis. Pluriaspective analytical review of the literature on scientific research in the field of respiratory gerontology and geriatrics and our observations revealed that the problem of tuberculosis and other concomitant pathologies, including nonspecific respiratory pathologies, acquiring new characteristics, not only remains relevant in contemporary society, but also presents as being very important for the health care system. The approach to medical care for old patients must be complex, taking into account contemporary knowledge in the field of phthisiopneumology.Резюме В условиях эпидемиологической напряженности по туберкулезу легких и изменений демографической ситуации геронтологическая и гериатрическая фтизиопульмонология представляет собой особый и важный раздел современной медицины. Цель статьи – представить современный взгляд на проблему туберкулеза и других респираторных заболеваний, у людей в возрасте 65 лет и старше. Были проанализированы данные литературы и данные собственных наблюдений за больными туберкулезом легких, неспецифическими заболеваниями легких и другими сопутствующими заболеваниями в возрасте ≥65 лет. Представлены возрастные особенности физиологии и патологии органов дыхательной системы и других систем и органов, клиническое значение сопутствующей патологии и мультиморбидности, полипрагмазии и приверженности лечению пожилых пациентов больных туберкулезом. Аналитический обзор литературы по респираторной геронтологии и гериатрии и наши наблюдения показали, что проблема туберкулеза и других сопутствующих патологий, включая неспецифические респираторные заболевания, приобретая новые характеристики, не только остается актуальной в современном обществе, но и является очень важной для системы здравоохранения. Подход к оказанию медицинской помощи пациентам пожилого возраста должен быть комплексным, с учетом современных знаний в области фтизиатрии и геронтологии

Structura și caracteristicile epidemiologice ale infiltratelor pulmonare în Republica Moldova

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chiril Draganiuc Phthysiopneumology InstituteThe high frequency, heterogeneity of structure, similarity of the clinical x-ray picture of pulmonary infiltrates (LI) is one of the priority proble ms of respiratory medicine. According to the literature, tuberculosis has a special place among pulmonary diseases characterized by infiltrate. The burden of tuberculosis is associated not only with the charge on public health, but also with great losses in economics of many nations, as tuberculosis is apt to strike people with capacity to work [1-4]. Aim Monitoring and assessment of the burden of LI among the population of the Republic of Moldova. Меthods Analysis of statistical indicators and clinical data in patients with LI in 2017. Results Among the etiological and pathomorphological diversity of LI, pneumonic occupy leading positions. In 2017, the incidence rate of pneumonia was 898,0 per 100.000 of the population. In the structure of nonspecific bronchopulmonary diseases, pneumonia accounted for 38,2%. A large contribution to the overall burden of respiratory diseases was made by a contingent of patients with infiltrative pulmonary tuberculosis (IPT), both among new cases (78,6%) and among relapses (89,4%). The incidence rate per 100.000 population was 56,8. Infiltrates with destruction of the lungs and bacterial excretion, as well as lobar caseous pneumonia were of particular significance. In addition, the increasing threat of the development of antimicrobial resistance and associated HIV infections, viral hepatitis in the presence of infiltrative processes in the lungs increased the likelihood of adverse treatment outcomes. The mortality rate from pneumonia was 22,8, and from IPT – 2,2 per 100.000 population. Сonclusion Epidemiological tensions and difficulties in diagnosing LI determine the need to optimize the prevention of diseases, systematic screening, the successful introduction of new diagnostic tools, treatment and rehabilitation of patients. Regarding to, United Nations Common Position on Ending HIV, TB and Viral Hepatitis through Intersectoral Collaboration, in the framework of the United Nations Sustainable Development Goals Issue-based Coalition on Health and Well-being for All at All Ages in Europe and Central Asia, supported by in the Republic of Moldova