Major hepatic resections – the progress of a new HBP surgical-centre

Spitalul Clinic “Dr. Ion Cantacuzino”, București, România, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: In mod istoric, rezecțiile hepatice au fost insoțite de morbitate si morbitate majore, reprezentând un tip prohibitiv de chirurgie până în ultimii ani. Odata cu evoluția tehnologiei și imbunătățirea tehnicilor imagistice, cât și a dezvoltării unui management perioperator specific ficatului, rezectiile hepatice au ajuns sa fie efectuate în centre de volum mare cu o rată a mortalitații de < 5%. Material si metode: În ultimii 5 ani, Spitalul Clinic “Dr. Ion Cantacuzino” s-a dezvoltat ca un nou centru de chirurgie hepato-biliopancreatică, o varietate largă de rezecții hepatice fiind practicate de rutină. Rezultate: Experiența acestei clinici în ceea ce privește rezecțiile hepatice majore a progresat până la 15 cazuri, la ora actuală, cu un singur deces postoperator. Concluzii: Din perspectiva unui centru în creștere a devenit aparent faptul ca se pot realiza rezecții hepatice majore în siguranță și cu rezultate postoperatorii bune, atât timp cât se aplica o selecție riguroasă a pacienților și sunt urmarite protocoale standardizate.Background: Historically major hepatic resections have been associated with high morbidity and mortality, being a prohibitive type surgery until recent years. With the advancement of technology and better imaging techniques, as well as liver-specific perioperative care, hepatic resections are performed in high-volume centres with a mortality of less than 5 %. Method and materials: The “Dr. Ion Cantacuzino” Hospital in Bucharest has developed as a new hepato-biliary-pancreatic surgical centre in the past 5 years, with a wide variety of hepatic resections performed on a regular basis. Results: The experience of this clinic, as far as major hepatic resections is concerned, has progressed, to date, to 15 such cases, with just one postoperative death. Conclusion: From the perspective of a growing centre it has become apparent that major hepatic resections can be safely performed and with good postoperative outcomes, with a thorough selection of patients and if standardised protocols are followed

Surgical outcomes and over one-year follow-up results of laparoscopic nissen fundoplication for gastroesophageal reflux disease and hiatal hernia: single-center experience

Chirurgia laparoscopică antireflux a devenit metoda de tratament standard pentru boala de reflux gastroesofagian asociata sau nu cu hernie hiatală. BRGE are un efect negativ asupra calității vieții pacienților din cauza naturii cronice a bolii și ratei mari de recidivă. Am realizat un studiu retrospectiv pentru evaluarea rezultatelor pe termen scurt și lung a pacienților la care s-a practicat chirurgie antireflux laparoscopică în ultimii 10 ani. Începând cu ianuarie 2012 și până în martie 2023, s-a practicat chirurgie antireflux pe cale laparoscopică (fundoplicatura Nissen) la un număr de 75 de pacienți în cadrul secției Chirurgie II a Spitalului Clinic Dr I. Cantacuzino, București. Toți pacienții au primit tratament medicamentos preoperator cu IPP, fără ameliorarea simptomatologiei. Pacienții au fost urmăriți imediat postoperator și la 1 an de la efectuarea procedurii, pentru evaluarea dispariției simptomelor de reflux gastro-esofagian. De asemenea, s-a practicat evaluare obiectivă a dispariției bolii de reflux prin tranzit eso-gastric cu SDC imediat postoperator. Majoritatea pacienților au prezentat remisie completă sau parțială a simptomelor bolii de reflux postoperator, însă la toți pacienții s-a constatat o îmbunătățire a calității vieții. Fundoplicatura Nissen este o opțiune terapeutică eficientă, sigură și fezabilă pentru controlarea simptomelor de reflux gastro-esofagian și îmbunătățirea calității vieții. De asemenea, standardizarea tehnicii în condițiile unei echipe cu expertiză laparoscopică se asociază cu rezultate optime pe termen lung.Laparoscopic antireflux surgery has become the gold-standard of treatment for gastro-esophageal reflux disease with or without hiatal hernia. GERD has a negative effect on the patients’ quality of life because of its chronic nature and the frequent recurrence tendency. We performed a retrospective study evaluating the short and long-term results of pacients who have undergone laparoscopic antireflux surgery in the past 10 years. From january 2012 to march 2023, laparoscopic antireflux surgery (mainly Nissen fundoplication) has been performed on 75 pacients in the 2nd Surgical Unit of Dr I Cantacuzino Clinical Hospital, Bucharest. All of the pacients had undergone preoperative medical treatment consisting of PPI therapy, without remission of symptoms. The pacients were followed immediately and at one year postoperatively for evaluation of remission of GERD symptoms. Also, objective asssessment of dissappearance of gastric reflux was performed by barium swallow. The majority of pacients presented with complete or partial remission of reflux disease postoperatively, while all of them reported an improvement in quality of life. Nissen fundoplication is a feasible, safe, and effective treatment option for controlling GERD symptoms as well as improving the quality of life. Moreover, standardisation of surgical technique in conjecture with a surgical team with laparoscopic expertise is associated with optimum long-term results

Experiences of Children and Young People Caring for a Parent with a Mental Health Problem

Key messages The total of 175,000 young carers identified in the 2001 UK Census is likely to be a substantial underestimate. Over one third of young carers provide care for someone with a serious mental health problem who is their parent or holds a parental role. Mothers are more likely to suffer mental health problems than fathers, and care for mothers is most often given by a female child. The unpredictable nature of some mental health problems can create difficulties for young carers whose behaviours are not always correctly attributed. The high level of stigma attached to mental health problems may lead young carers to exclude themselves from social involvement. The needs of young carers could often be better met by validating their input, concerns and skills. The education system can play a major role by recognising the impact of the caring role on children and young people’s experience of education, and making appropriate onward referrals