Acute mesenterial ischemia: analisys of 93 consecutive cases

Catedra chirurgie 1 „N.Anestiadi” şi Laboratorul de Chirurgie Hepato-Pancreato-Biliară, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Institutul de Medicină Urgentă, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Ischemia mezenterică acută (IMA) rămâne una dintre problemele cele mai complexe şi controversate în chirurgia abdominală. Rata mortalităţii acestui grup de pacienţi constituie 60-93%. Scopul lucrării: Ameliorarea rezultatelor tratamentului IMA în baza optimizării tacticii de diagnosticare şi a tratamentului chirurgical. Material şi metode: A fost efectuată o analiză retrospectivă și prospectivă a rezultatelor obținute în urma investigațiilor și tratamentului a 93 bolnavi consecutivi cu IMA în perioada 2007-2015. În lotul prospectiv, tratament bazat pe Damage Control Surgery (DCS), au fost 51 pacienți consecutivi cu IMA (aa. 2009-2015). Lotul de control – 42 pacienți cu patologia dată (aa. 2007-2009). Vârsta pacienților cu IMA a variat: 26 – 95 ani, media constituind 70 ani. Pe lângă investigaţiile de rutină, diagnoza de IMA a fost stabilită prin aprecierea D-dimerilor, lactatului seric, albuminei ischemic modificate, 3D-CT angiografie şi laparoscopie. În lotul prospectiv au fost 43 cazuri de IMA arterială şi 8 cazuri de IMA venoasă. Intervenţia primară a inclus rezecţia porţiunii de intestin compromis: intestin subțire (n=30), intestin subțire + hemicolon drept (n=12), intestin subțire + necroză subtotală a colonului (n=1), necroză totală (n=8). Rezultate: Mortalitatea postoperatorie (lotul prospectiv) a fost 31/51, ce constituie 60,78%. Concluzii: S-a stabilit, că abordarea tacticii DCS în caz de IMA permite o reducere semnificativă a ratei mortalității postoperatorii, comparativ cu tactica standard.Introduction: Acute mesenterial ischemia (AMI) is one of the most complex and controversial problems of abdominal surgery. Mortality rate in this group of patients constitutes 60%-93%. Aim: To improve results of treatment of AMI by optimizing diagnosis and surgical management of this disease. Material and methods: We performed a retrospective and prospective analysis of the results of investigation and treatment of 93 cases of AMI for the period 2007-2015. In the prospective group treated by Damage Control Surgery (DCS) were included 51 consecutive patients with AMI (2009-2015 years); in the control group – 42 patients with this pathology (2007-2009). The age of the patients with AMI varied from 26 to 95 years, average constituting 70 years. Additionally to routine investigations, the diagnosis of AMI was made using determination of D-dimmers, serum lactate, ischemic modified albumin, 3D-CT angiography and laparoscopy. In the prospective group there were 43 cases of arterial AMI and 8 cases of venous AMI. Primary intervention included resection of the compromised intestine: small intestine (n=30), small intestine + right hemi-colon (n=12), small intestine + subtotal necrosis of the colon (n=1), total necrosis (n=8). Results: Mortality after surgery in the prospective group – 31/51, that constituted 60.78%. Conclusions: It was determined that management using DCS in cases of AMI reduce substantially post-surgery mortality rate when compared with standard approach

Спонтанная эмфизема средостения (синдром Хаммана)

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul de Medicină Urgentă, Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”, Laboratorul Chirurgie Hepato-Pancreato-BiliarăSpontaneous pneumomediastinum (Hamman’s syndrome) was first reported in 1617 when Louise Bourgeois, midwife of the French royal family, observed a case of subcutaneous emphysema on the neck of a woman in the postpartum period. Hamman’s syndrome in most cases does not cause any substantial life threatening complications with a benign process. The pressure between pulmonary interstitium and alveoli play an important role in the pathophysiology of spontaneous pneumomediastinum. The increase in pressure difference causes the alveoli to rupture and the air in the pulmonary interstitium accumulate by spreading to the hilus and mediastinum. Despite encountered in low numbers, more so in the setting of labor,differential diagnosis should be considered in patients with acute chest pain. Computed thoracic tomography is among the „gold standard” of imaging techniques in patients that have a low amount of pneumomediastinum. Main approach in the treatment of spontaneous pneumomediastinum is bed rest, oxygen therapy and analgesia.Первое упоминание о спонтанной эмфиземе средостения (синдром Хаммана) относится к 1617 году, когда акушерка королевской семьи Франции Louise Bourgeois описала подкожную эмфизему на шеи у женщины в послеродовом периоде. Синдром Хаммана, в большинстве случаев, не приводит к развитию каких-либо существенных осложнений, связанных с риском для жизни, и протекает доброкачественно. Важную роль в патофизиологии спонтанной эмфиземы средостения играет давление между интерстициальной тканью легкого и альвеолами. Увеличение градиента давления приводит к разрыву альвеол и накоплению воздуха в интерстициальном пространстве с распространением через ворота легкого в средостение. Не смотря на то, что данное заболевание является редким феноменом, особенно во время родов, дифференциальная диагностика с ним должна учитываться у пациентов с острой болью в груди. Компьютерная томография грудной клетки считается одним из “золотых стандартов” визуализации даже незначительных объемов воздуха в средостении. Основной тактикой лечения спонтанной эмфиземы средостения является постельный режим, оксигенотерапия и обезболивание

Vascular access for program hemodialysis if complications exhaustion and vascular reservs

IMSP CNŞPMU, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere: Asigurarea pacienților cu AV optimal în cazul complicațiilor fistulei arterio-venoase şi epuizării rezervelor vasculare (ERV) rămâne controversat. Scopul – evaluarea eficacității grefelor sintetice PTFE în calitate de AV la pacienții dializați. Material şi metodă: În studiu au fost incluși 22 pacienți dializați cu epuizarea rezervelor vasculare şi 4 pacienți cu complicații tardive ale AV. Vârsta medie - 47.27±1.36 ani. Raportul bărbați/femei – 6/12. Durata medie a tratamentului prin HD a constituit 7.45±0.85 ani (1-16 ani). Duplex ecografia a fost efectuată la toți pacienții pentru aprecierea stării sistemului vascular periferic. La 18 pacienți în urmă ERV a fost formată FAV sintetică, fiind efectuate 21 intervenții. La 4 pacienții cu dilatări anevrismale ale FAV cu scopul prezervării AV sau efectuat reconstrucții prin interpoziție cu segment PTFE. În formarea FAV sintetică a fost utilizată grefa sintetică - Gore-Tex® (stretch PTFE vascular graft, USA) cu diametrul intern de 6mm. Localizarea FAV la braţ - 15 cazuri şi antebraț – 3 cazuri. Rezultate: Durata medie de funcționare a FAV sintetice a constituit: 16.54±4.17 (2-51) luni. Complicații ale FAV sintetic s-au dezvoltat în 11 cazuri. Structura complicațiilor: tromboză - 5 (45.4%), pseudoanevrism - 4 ( 36.3%), infectare – 1(9,1%) sindrom de „furt” sanguin – 1 (9.1%). Trombectomia reuşită a fost efectuată în 3 cazuri la 2,11,30 luni după implantarea grefei. Concluzii: Grefele sintetice reprezintă o oportunitate justificată în formarea sau prezervarea AV în cazul complicațiilor FAV şi ERV şi prezintă o alternativă instalării cateterelor venoase centrale.Introduction: Vascular access (VA) presents a vulnerable point in hemodialysis (HD). Ensuring the patients with optimal VA for complications of arteriovenous fistulae (AVF) and exhausted vascular reserve (EVR) remains controversial.Study aim - To evaluate the efficacy of synthetic PTFE grafts as VA for dialysis patients.Materials and methods: In the study were included 22 patients with EVR and 4 patients with late complications of VA. The mean age was – 47.27 ± 1.36 years. Male to female ratio was – 6 / 12. The mean duration of treatment with programmed HD was 7.45 ± 0.85 years (1-16 years). Preoperative dupplex ultrasound was performed in all the patients in order to assess the peripheral vascular system. In 18 patients with EVR synthetic AVF was created, being performed 21 interventions. In 4 cases with aneurysms expansion of AVF in order to preservation of existing VA reconstructive interventions were made by interposition of PTFE segment.In order to construct a AVF synthetic graft was used – Gore-Tex ® (PTFE vascular graft stretch, USA) with internal diameter of 6mm. Location AVF was the arm in 15 cases and forearm in 3 cases.Results: The mean graft’s functional period was: 16.54 ± 4.17 (2-51) months. Complications of synthetic AFV developed in 11 cases. Structure of complications was: thrombosis – 5 (45.4%), pseudoanevrism – 4 (36.3%), infection – 1 (9.1%), “steal” syndrome – 1 (9.1%). Successful thrombectomy was performed in 3 cases at 2;11; and 30 months after graft implantation.Conclusions: A synthetic graft is justified opportunity for the formation or preservation of VA in case EVR of complicated AVF and presents an alternative to installation central venous catheters

Self-expandable metals stents – a novel treatment option for gastrointestinal strictures

Catedra Chirurgie Nr. 1 „N. Anestiadi” şi Laboratorul Chirurgie Hepato-Pancreato-Biliară, USMF „N. Testemițanu”, Centrul Național Ştiințifico-Practic de Medicină Urgentă, Chişinău, Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere: Stenturile metalice auto-expandabile sunt tot mai frecvent utilizate în tratamentul stricturilor de diversă etiologie ale tractului digestiv, fie ca metodă definitivă sau soluție temporară. Scopul studiului: Evaluarea eficacității şi rezultatelor utilizării stenturilor metalice auto-expandabile în tratamentul stricturilor gastro- intestinale. Material şi metodă: Șapte pacienți consecutivi: F (n=4), M (n=3) cu vârsta medie 55.43±1.83 ani au fost incluşi în studiu. Etiologia şi localizarea stricturilor a fost: esofag (n=5) benign; colon sigmoid (n=1) malign şi piloroduodenal (n=1) malign. Au fost utilizate următoarele tipuri de stenturi: HV-ella stent (n=3), FerX-ELLA Esophageal Stent - Boubella (n=2), Piloroduadenal Ella (n=1) şi Colorectal Ella (n=1) ELLA-CS, Hradec-Kralove, Czech Republic. Rezultate: În toate cazurile plasarea stenturilor a fost cu succes. Stentarea a fost permanentă în două cazuri de strictură malignă, iar în 5 cazuri stenturile au fost înlăturate la 16.60±4.83 (2-28) zile. Rata complicațiilor a fost 28.57% (migrarea stentului-1 obstrucția valvei anti-reflux-1). În ambele cazuri complicațiile au fost rezolvate non-operator. Concluzii: Stenturile metalice auto-expandabile reprezintă alternativă viabilă de tratament al stricturilor maligne şi benigne ale tractului digestiv. Deşi rata complicaților a fost semnificativă, acestea pot fi rezolvate endoscopic. Sunt necesare studii suplimentare pe loturi mai mari de pacienți pentru formularea concluziilor finale.Background: Self-expandable metals stents have increasingly been used as a temporary or permanent device as a bridge to surgery or chemoradiotherapy in patients with gastrointestinal malignant and benign disease. Study aim: To evaluate the efficacy and outcomes of self-expandable metals stents used for the management of gastrointestinal strictures. Material and Methods: Seven consecutive patients: F (n=4), M (n=3) with the mean age 55.43±1.83 years were included in the study. Stricture etiology and location was: esophageal (n=5) benign; colorectal (n=1) malignant and piloroduodenal (n=1) malignant. Type of stents used: HV-ella stent (n=3), FerX-ELLA Esophageal Stent - Boubella (n=2), Piloroduadenal Ella (n=1) and Colorectal Ella (n=1) ELLA-CS, Hradec-Kralove, Czech Republic.Results: In all cases the stents were successfully deployed. Stenting was permanent for two cases of malignant strictures, while in 5 patients the stents were removed after 16.60±4.83 (2-28) days. The stent induced complication rate was 28.57% (stent migration n=1 and antireflux valve obstruction n=1). In both cases the complications were managed non-operatively. Conclusions: Self-expandable metals stents are a viable treatment option in both malignant and benign strictures of the gastrointestinal tract. Although significant, the complications are amendable to endoscopic management. Further studies on larger groups of patients are mandatory in order to drag final conclusions

Diagnosis and treatment of obstructed hemivagina and ipsilateral renal anomaly: OHVIRA syndrome

Secția de ginecologie chirurgicală, Institutul Mamei și Copilului, Catedra Chirurgie 1 „N. Anestiadi”, Institutul de Medicină Urgentă, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Hemivaginul obstruat, agenezia ipsilaterală renală şi uterul dublu (OHVIRA – din engleză: Obstructed hemivagina, ipsilateral renal agenesis and uterus didelphys) este o anomalie Mulleriană şi renală foarte rară. În literatură acest sindrom apare ca descriere de caz sau serii mici de cazuri. Material şi metode: Au fost revizuite retrospectiv 49 cazuri consecutive de hematocolpos, selectându-se cele cu sindromul OHVIRA. Rezultate: În total 13 paciente cu vârsta medie de 15,9±0,8 ani (95% CI:14,16-17,53) au fost internate în secția ginecologie chirurgicală cu dureri ciclice progresive abdominale (vaginale) și dismenoree (100%), retenție de urină (n=3, 23,1%) și constipații (n=1, 7,7%). Examenul ginecologic a relevat hemivagin obstruat cu o formațiune elastic vaginală și abdominală. Examenul preoperator a inclus USG, TC și RMN ce au constatat prezența anomaliilor congenitale OHVIRA (dextra vs. sinistra – 69,2% vs. 30,8%) și hematocolpos (hematometrocolpos) cu dimensiunile maximale 116,1±12,7 mm (95% CI:88,40-146,6), minimale – 72,5±6,6 mm (95% CI:58,77-86,31). În conformitate cu caracteristicele sindromului OHVIRA: a fost depistată obstrucție completă (n=5, 38,5%) sau incompletă (n=8, 61,5%) a vaginului. Excizia chirurgicală a septului cu drenarea hemivaginului obstruat (hematocolpos) a deminuat simptomele. În cazul variantei neclasice a sindromului OHVIRA (uter bicornuat) s-a efectuat metroplastia Strassman. Pe parcursul supravegherii s-au rezolvat problemele dismenoreii și nu s-a relevat recurența hematocolposului și hematometrei. Concluzii: Anomaliile congenitale urogenitale trebuie să fie incluse în diagnosticul diferențial la pacientele cu dureri abdominale progresante și dismenoree. USG și RMN sunt metodele esențiale în diagnosticul, clasificarea și conduita tratamentului la pacientele cu sindromul OHVIRA.Introduction: Obstructed hemivagina, ipsilateral renal agenesis and uterus didelphys (OHVIRA) syndrome is a rare syndrome characterized by Mьllerian and renal anomalies. In the literature, the syndrome often appears as a single case report or as a small series. Material and methods: We retrospectively reviewed medical records of 49 consecutive cases with hematocolpos and all pts with OHVIRA syndrome were selected from database. Results: A total of thirteen patients, mean age 15.9±0.8 years (95% CI:14.16-17.53) were admitted to our department complaining progressive cyclic abdominal (vaginal) pain and dysmenorrhea (100%), urinary retention (n=3, 23.1%) and constipation (n=1, 7.7%). Pelvic examination revealed obstructed hemivagina with elastic vaginal and pelvic mass. Preoperative evaluation included USG, CT scan and MRI which revealed abnormalities consistent with OHVIRA (right vs. left side – 69.2% vs. 30.8%) and hematocolpos (hematometrocolpos) with maximal size – 116.1±12.7 mm (95% CI:88.40-146.6), minimal – 72.5±6.6 mm (95% CI:58.77-86.31). According to characteristics of OHVIRA syndrome: complete (n=5, 38.5%) or incomplete (n=8, 61.5%) obstruction of the hemivagina was detected. Surgical excision of the septum and drainage of the obstructed vagina (hematocolpos) relief the symptoms. In no classical variant (bicornuate uterus) of OHVIRA syndrome additionally Strassman procedure was performed. During follow up the complete resolution of dysmenorrhea and no recurrence of hematometra or hematocolpos were registered. Conclusions: Congenital urogenital abnormalities should be included in the differential diagnosis of patients with progressive abdominal pain or dysmenorrhoea. USG and MRI play an essential role in the diagnosis of the OHVIRA syndrome, classification and treatment plan

Sentinel lymph node mapping for obstructive colon malignancy

Catedra Chirurgie n.1 „N. Anestiadi” şi Laboratorul de Chirurgie Hepato-Pancreato-Biliară, USMF „N. Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere: Prezența metastazelor în nodulii limfatici reprezintă cel mai important factor pronostic de supraviețuire a pacienților cu cancer de colon potențial curabil. La momentul actual metoda de marcare a nodulilor limfatici santinelă pentru neoplaziile ocluzive colorectale nu este definitivată. Deşi nu modifică procedeul chirurgical, mappingul în cancerul de colon poate ameliora stadializarea conform criteriului pN şi poate reduce timpul necesar examenului morfopatologic prin limitarea acestuia doar la nodulii limfatici „pozitivi”. Material şi metodă: În studiu au fost incluşi 22 pacienți cu ocluzii neoplazice de colon, raportul B:F a fost 1.44:1 (13/9) cu vârsta medie 60.91±3.51 (28-84) ani. Scorul ocluziei a fost 8.41±0.49 (5-12). Marcarea nodulilor limfatici santinelă a fost efectuată utilizând colorant albastrul de metilenă 1% 10 ml (10mg/mL) ProMetic Pharma Inc. şi Patenbalu V 2.5% 2 ml Guerbet GmbH. injectate in vivo intratumoral. Nodulii depistați au fost examinați histologic HE. Rezultate: Rata de succes a marcării nodulilor limfatici santinelă a constituit 95.45% (21/22). În 4 cazuri sau colorat câte 1 nodul, câte 2 noduli sau colorat în 9 cazuri, 3 noduli au fost marcați în 4 cazuri, 4 şi 5 noduli sau colorat în 1 caz şi în 2 cazuri au fost marcați 6 noduli. În mediu au fost marcați 2.5±0.33 (0-6) noduli. Histologic pozitivi au fost 38% (n=8) noduli santinelă. Sensibilitatea metodei a fost 100%, specificitatea 7%. Stadiul tumorii a fost T3N0M0 (n=14) şi T3N1M0 (n=8). Nu au fost semnalate reacții adverse în cazul utilizării albastrului de metilenă şi paten balau V în condiții de ocluzie neoplazică de colon. Concluzii: Prezentăm în premieră metoda de marcare a nodulilor santinelă în condiții de ocluzie neoplazică de colon. Mappingul nodulilor limfatici santinelă poate fi utilizat cu succes în condiții de colon oclusiv neoplazic cu scop de stadializare mai exactă a tumorii conform criteriului pN şi a indicațiilor pentru chimioterapie.Introduction: Sentinel lymph node metastases are one of the most important prognostic factors for survival in patients with colorectal malignancies. Up to date there is no widely accepted consensus upon sentinel lymph node mapping for obstructed colorectal cancer. Although the method does not modify the surgical treatment, it could provide accurate staging according to the pN criterion, as well as focusing the pathologic examination just to the positive lymph nodes. Material and method: In the study were included 22 patients with obstructive colon malignancies, M:F ratio was 1.44:1 (13/9) with the mean age of 60.91±3.51 (28-84) years. Mean colon obstruction score was 8.41±0.49 (5-12). Sentinel lymph node mapping was achieved using methylene blue 1% 10 ml (10mg/mL) ProMetic Pharma Inc. and Patenbalu V 2.5% 2 ml Guerbet GmbH injected in vivo intratumoral. All stained lymph nodes were examined histologically HE.Results: The success rate was 95.45% (21/22). One stained node was detected in 4 cases, 2 nodes (n=9), 3 (n=4), 4 and 5 stained nodes were in 1 case respectively and 6 (n=2). The mean number of stained sentinel lymph nodes was 2.5±0.33 (0-6). Sensitivity was 100% and specificity was 7%. Histological positive were 38% (n=8) sentinel lymph nodes. Tumor staging was T3N0M0 (n=14) and T3N1M0 (n=8). There were no adverse reactions related to dye injection.Conclusions: We present the first report regarding sentinel lymph node mapping in obstructed colonic malignancy. Sentinel lymph node mapping may be successfully used in case of malignant colonic obstruction in order to accurately determine the tumor stage according to the pN criterion, as well as for postoperative chemotherapy patient’s selection

Кишечный кольпопоэз

Secţia ginecologie chirurgicală, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Catedra chirurgie generală semiologie nr. 3, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”, Laboratorul chirurgie „Hepato-Pancreato-Duodenală” IP USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul OncologicIn the article is described one of the surgical procedures for vaginal agenezis – bowel colpopoezis. The authors describe historical data of bowel colpopoezis, indications, principles of surgical techniques, advantages and disadvantages of the method.В статье описан один из методов хирургического лечения агенезии влагалища – кишечный кольпопоэз. Авторы приводят исторические данные о кишечном кольпопоэзе, показания, принципы хирургического лечения, преимущества и недостатки данного метода

Meckel’s diverticulum

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “N. Testemițanu”, Catedra Chirurgie Nr.1 “N. Anestiadi”, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Diverticulul Meckel reprezintă un rudiment al ductului omfalomezenteric, fiind cea mai frecventă anomalie a tubului digestiv, constituind 1-4%. DM este depistat în circa 2% din totalul laparotomiilor, fiind simptomatic în doar ¼ din cazuri, acesta predominând la bărbați. Prezentăm rezultatele unui studiu retrospectiv bazat pe analiza fişelor de observație clinică, a examenelor paraclinice şi a rezultatelor tratamentului chirurgical, aplicat la 18 pacienți cu DM. Bărbați au fost 66,7% (n=12), iar femei - 33,3% (n=6), raportul B:F fiind de 2:1. Vârsta medie a pacienților – 35.83±3.7 (15-69) ani. Conform manifestărilor clinice, pacienții au fost repartizați în două loturi: asimptomatic (n=2) şi simptomatic (n=16). În toate cazurile de DM simptomatic diagnosticul a fost stabilit intraoperator. Diagnosticul preoperator în lotul simptomatic a fost: apendicită acută 43,75% (n=7), ocluzie intestinală 37,5% (n=6), ulcer perforat 12,5% (n=2), hernie inghinoscrotală strangulată 6,25% (n=1). Lungimea diverticulului în lotul simptomatic a fost 5.75±0.61 cm, în lotul asimptomatic – 3.5±0.5 cm. La examenul histologic țesut heterotopic n-a fost confirmat, DM fiind tapetat cu mucoasă intestinală normală. Volumul intervenției a fost: rezecție cuneiformă (88,3%) şi rezecție cu anastomoză termino-terminală (11,7%). Diverticulul Meckel este cea mai frecventă anomalie a tractului digestiv. Complicațiile sunt mai frecvente în populația pediatrică, însă se manifestă şi la adulți. Cele mai frecvente complicații sunt hemoragia, ocluzia intestinală înaltă şi diverticulita. Diagnosticul preoperator al diverticulului Meckel complicat este dificil, deoarece datele clinice şi imagistice se suprapun cu alte patologii inflamatorii acute abdominale. Tactica chirurgicală agresivă în caz de diverticul necomplicat este argumentată, ratele morbidității şi mortalității fiind reduse. Decizia finală de a rezeca DM asimptomatic trebuie să aparțină, totuşi, chirurgului operator.Meckel’s diverticulum is the most frequent digestive tract anomaly (1-4%) and represents a rudimentary omphalomesenteric duct. MD is found in 2% of laparotomies and is symptomatic in ¼ cases, predominantly in male patients. We present herein a retrospective study of patients’ files, paraclinical data and results of surgical treatment of 18 patients with MD. There were 66,7% (n=12) male, and 33,3% (n=6) female patients, M:F ratio was 2:1. Median age – 35.83±3.7 (15-69) years. According to clinical features patients were divided in two groups: asymptomatic (n=2) and symptomatic (n=16). In all symptomatic cases MD was diagnosed intraoperatively. The preoperative diagnosis in symptomatic group was: acute appendicitis 43,75% (n=7), intestinal obstruction 37,5% (n=6), perforated ulcer 12,5% (n=2), strangulated inguinoscrotal hernia 6,25% (n=1). In symptomatic group length of the diverticulum was 5.75±0.61 cm, in asymptomatic group – 3.5±0.5 cm. Histologically no evidence of heterotopic tissue was found, all the MD were lined with normal intestinal mucosa. Type of surgery used: wedge resection (88,3%) and resection with termino-terminal anastomosis (11,7%).Meckel’s diverticulum is the most frequent digestive tract anomaly. Complications occur more frequently in children, but may be seen as well in adults. The most frequent complications are: bleeding, proximal intestinal obstruction and diverticulitis. Because clinical and imagistic data interfere with other acute inflammatory abdominal diseases preoperative diagnosis is difficult. Aggressive surgical treatment in noncomplicated MD is argued, morbidity and mortality rates being low. The final decision to resect an asymptomatic MD should belong however to the surgeon

Mucinous cystadenocarcinoma of the appendix complicated with spontaneous cutaneous fistula

Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”, Laboratorul de chirurgie hepato-pancreato-biliară, USMF „Nicolae Testemițanu”, IMSP Institutul de Medicină Urgentă, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Mucocelul apendicular este o maladie rară caracterizată prin dilatarea chistică a lumenului apendicular cu acumulare de mucus în interior. Mucocelul apendicular cu fistulă cutanată este extrem de rar, fiind descrise doar patru astfel de cazuri până în prezent. Prezentăm un caz clinic de chistadenocarcinom mucinos apendicular cu fistulă cutanată spontană. Material și metode. Pacienta în vârstă de 80 ani s-a prezentat pentru o ulceraţie cutanată cu eliminări mucinoase în regiunea iliacă dreaptă, timp de o lună. Ecografia abdominală şi examenul CT au pus în evidenţă o formaţiune tumorală chistică cu ecogenitate şi densitate mixtă, având originea în apendice, implicând peretele abdominal, fără semne de ascită ori metastaze. S-a practicat hemicolonectomie dreaptă cu limfadenectomie şi rezecţia fistulei cutanate. Examenul histologic a confirmat chistadenocarcinom apendicular moderat diferenţiat. Rezultate. Evoluţia postoperatorie a fost bună, pacienta fiind externată la 11 zile postoperator. Fiind supravegheată timp de 12 luni pacienta nu a prezentat semne de recidivă a maladiei. Concluzii. Autorii prezintă revista literaturii, modalităţile de diagnostic şi tratament pentru această maladie extrem de rară.Introduction. Mucocele of the appendix is a relatively rare disease characterized by a cystic dilatation of the appendiceal lumen with stasis of mucus inside. Appendiceal mucocele with a cutaneous fistula is an extremely rare clinical entity, only four such cases being described in the medical literature. We report an additional case of cystadenocarcinoma of the appendix with spontaneous cutaneous fistula. Material & methods. The patient is an 80-year old woman, who originally presented with a skin ulcer in the right lower abdominal quadrant with mucus discharge during the last month. Abdominal ultrasonography and computed tomography demonstrated cystic mass with mixed echogenity and density originating from the appendix, involving the abdominal wall, without signs of ascites or metastasis. A right hemi-colectomy, lymphadenectomy and resection of the skin fistula was performed. The histological findings revealed moderately differentiated mucinous cystadenocarcinoma of the appendix. Results. The postoperative period was uneventful and the patient discharged on the 11th POD. During 12 month follow-up period the patient is free of disease recurrence. Conclusion. The authors present the literature review, diagnostic features and the treatment policy of this extremely rare condition

Mesenteric cyst in the descending colon

Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”, Laboratorul de chirurgie hepato-pancreato-biliară, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Chisturile mezenteriale reprezintă o patologie rară în abdomen. Fiind în majoritate asimptomatice, sunt descoperite accidental la ultrasonografie şi/sau în timpul scanării la tomografie computerizată (TC). Tratamentul chirurgical optimal este excizia completă a chistului. Caz clinic. Prezentăm cazul clinic a unei paciente în vârsta de 36 ani cu chist al mezoului al colonului descendent. Analizele de laborator fără deviere de norma. La TC cu contrastare s-a observat prezenţa chistului 14,0 x 8,3 x 9,4 cm, densitate 26 – 29 HU, situat retroperitoneal. Intraoperator s-a constatat prezenţa chistului, cu provenienţă din mezoul sigmei, ce a fost extirpat in toto. Discuții. Autorii discută în privinţa simptomatologiei, complicaţiilor, clasificării şi metodelor de tratament al chisturilor mezenteriale în contextul revistei literaturii.Introduction. Mesenteric cysts are rare abdominal findings. The majority are asymptomatic and if found are discovered incidentally during ultrasonography and/or CT scanning. The optimal surgical treatment requires complete excision of the cyst. Clinical case. We report a case of 36-year-old woman with mesenteric cyst in the descending colon. Laboratory tests indicated no abnormality. Abdominal CT revealed a cystic mass in the retropreritneal space measuring 14,0 x 8,3 x 9,4 cm, density 26 – 29 HU. We found a cystic mass at the mesentery of the descending colon that was extirpated in toto. Discussion. The authors discuss the symptoms and complications, classification, and treatment of mesenteric cysts with review of literature