The treatment of chronic marginal periodontitis by using surgical-reconstructive method with adition material "Litar"

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova, The 6th International Medical Congress for Students and Young Doctors, May 12-14, 2016Introduction: Chronic diseases of the marginal periodontium are the most common disorders of the dento-maxillary system. By the age of 40-50 years, 94-96% of the population are already suffering from this condition. Statistics show that periodontal diseases are 5 times more common after tooth extractions than after caries and its complications. Currently there are two well-defined elements in the etiology and pathogenesis of MCP:1. the level of microbial aggression of the subgingival plaque, 2. susceptibility of the organism to generate an immune response.The plaque is the central factor in the whole chain of events, starting with a healthy periodontal and ending up with an inflammatory process, with the loss of the teeth. In recent years periodontal surgery has revolutionized the possibilities of selecting methods, tools, technologies, materials that stimulate the regeneration of periodontal tissues (containing collagen, hydroxyapatite, bioceramic-based materials, bone substitutes...), which outlines the fact that the pathology is sufficiently studied, but still there are many differences in patient examination, lack of methods, universal and effective methods of treatment. This has determined us for the study on the issue. The purpose of the clinical investigations was to argue the implementation of surgicalreconstructive method of treatment by using nanostructural adition material "LitAr" for rehabilitation of pacients with chronic marginal periodontitis. Materials and methods: Clinical methods of investigation were performed in order to achieve the tasks. The study was performed in the Odontology, periodontology and oral pathology department within SUMPh Nicolae Testemitanu, based on data obtained from 14 patients with chronic periodontitis aged 41-60 (9 women and 5 men). All patients were divided into two groups: first - experimental, consisting of 8 people (flap surgery with the use of hydroxyapatite LitAr), and the secondcontrol group, consisting of 6 patients under a traditionally conservative treatment. Discussions and results: The results show that surgical methods of treatment of chronic periodontitis marginal, gives better results (98,3%), obtaining from 2 mm to 6 mm of new-formed bone, depending on the localization of the bone defect, while only an improvement of the condition was observed after a conservative treatment (50%). The effectiveness of the surgical methods can be explained by the fact that through this process are solved simultaneously several problems: suppressing periodontal pockets, plastic bone, reconstruction of functional periodontium and removing infection. Conclusions: According to the algorithm developed in the current study,the complex treatment of MCP provides the desired effect faster than the most widely used methods. An improvement can be obtained by applying a 2-step plan: the first includes conservative therapy, mainly aimed on improving the general condition of patients, the seconds aim is the liquidation of local lesions, realized by surgical methods combined with using of adition material LitAr

Relevanța axiogarfiei computerizate în procesul de diagnosticare a disfuncțiilor articulației temporo-mandibulare

Background. TMJ disorders are an extremely important problem in contemporary dentistry. According to WHO data, about 40% of the population, aged between 20 and 50, suffer from various forms of TMJ dysfunctions. Objective of the study. Determining the importance of computer axiography in the process of diagnosing temporomandibular joint dysfunction. Material and Methods. We examined 23 patients, aged 20-50 years (14W, 9B) with condyle-disc dysfunction of TMJ. The clinical examination was performed by palpation, inspection, auscultation, joint play control, endurance test, challenge test. To confirm or refute the preventive clinical diagnosis, the paraclinical examination method, computer axiography, was used. Results. Following the evaluation of clinical and paraclinical markers, we predetermined the clinical form of dysfunction of the condylar-disc assembly. For curative-diagnostic purposes, through occlusal splint, we identified the role of occlusion in the appearance and development of temporomandibular joint dysfunctions. Conclusion. Computer axiography allows us to analyze the quantitative and qualitative characteristics of the trajectories of the movements of the lower jaw, of the articular condyles in the articular fossa and to detect various forms of TMJ dysfunctions in the early stages of development. Introducere. Disfuncțiile articulației temporo-mandibulare reprezintă o problemă extrem de importantă în cadrul stomatologiei contemprane. Conform datelor OMS, aproximativ 40 % din populație, cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani, suferă de diferite forme de disfuncții ale ATM. Scopul lucrării. Determinarea importanței axiografiei computerizate în procesul de diagnosticare a disfuncțiilor articulației temporo-mandibulare. Material și Metode. Au fost examinați 23 pacienți cu vârsta cuprinsă între 20-50 ani, (14f., 9b.) cu disfuncții ale ansamblului condil-disc. Examenul clinic s-a efectuat prin palpare, inspecție, auscultație, controlul jocului articular, testul de rezistență și testul de provocare. Pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului clinic preventiv s-a utilizat metoda paraclinică de examinare, axiografia computerizată. Rezultate. În urma evaluării markerilor clinici și paraclinici am prestabilit forma clinică de disfuncție a ansamblului condil-disc. Cu scop curativo-diagnostic, prin intermediul gutierelor ocluzale, am identificat rolul ocluziei în apariția și dezvoltarea disfuncției articulației temporo-mandibulare. Concluzii. Axiografia computerizată ne permite să analizăm caracteristicile cantitative și calitative ale traiectoriilor mișcărilor maxilarului inferior, a condililor articulari în fosa articulară și să depistăm diverse forme de disfuncții ale ATM în fazele incipiente de dezvoltare

Reabilitarea protetică fixă a edentatului total cu utilizarea implanturilor zigomatice

Catedra de stomatologie ortopedică „Ilarion Postolachi”, Catedra de chirurgie OMF şi implantologie orală „Arsenie Guţan”, Catedra de odontologie, paradontologie și patologie orală; USMF „Nicolae Testemiţanu”, Clinica „Emilian Coțaga”, IMSP Institutul Mamei și Copilului, Clinică stomatologică „Omni Dent”Background. Treatment of the full edentulous patients with severe atrophy is complex a problem for implant-prosthetic rehabilitation. The zygoma implants have been proposed to solve this problem. However, this complex method requires a detailed clinical study. Objective of the study. Evaluation of rehabilitation peculiarities of full edentulous patients with severe bone atrophy using zygomatic implants. Material and Methods. Eleven patients were included in the study (1 man and 10 women), aged between 47-65 years old (mean age 58.5 years), diagnosed with complete edentulism class III by Schroder, associated with severe bone atrophy. Patients were rehabilitated using Zygoma implants. Evaluation criteria: fixed morphological, functional and esthetical rehabilitation, comfort, rehabilitation time. Results. The primary stability was 30-35 N/cm in all cases which was enough for immediate implant loading with provisional fixed acrylic denture. Seven patients were evaluated 6 months after loading paying attention to soft periimplant tissue, contour and configuration of dental arches, position of lips and checks. Functional, esthetical, and hygienic conditions were also evaluated. These patients also received permanent prostheses: PFM (4), metal-composite (3). Five patients had satisfactory lip support with the fixed dentures, however, in two cases the overdenture would have been a better option. Conclusion. Implant-prosthetic rehabilitation of full edentulous patients with severe atrophy using zygoma implants provide a functional and esthetical comfort helping people to re-integrate into society. Despite that this method helps to avoid bone grafting but it requires a continuous study.Introducere. Tratamentul pacienților edentați total cu atrofie severă reprezintă o problemă complexă în reabilitarea implanto-protetică, iar pentru soluționarea impedimentelor posibile au fost propuse implanturile zigomatice. Complexitatea acestei metode necesită un studiu clinic detaliat. Scopul lucrării. Evaluarea particularităților reabilitării implanto-protetice a pacienților edentați cu atrofie severă, cu proteze fixe pe implanturi zigomatice. Material și Metode. Studiul a cuprins 11 pacienți (1 bărbat și 10 femei), cu vârsta între 47-65 de ani (vârsta medie – 58,5 ani), diagnosticați cu edentații totale, atrofii severe maxilare clasa III Schroder, reabilitați implanto-protetic, cu utilizarea implanturilor zigomatice. Criterii de evaluare: reabilitarea morfo-funcțională și estetică fixă, confortul, timpul de reabilitare. Rezultate. În toate cazurile stabilitate primară a fost de 30-35 N/cm postimplantar, oferind posibilitatea încărcării imediate cu proteză acrilică provizorie fixă. La 7 pacienți, după 6 luni de încărcare, s-a evaluat starea țesuturilor, conturul și configurația arcadelor dentare, a buzelor şi a obrajilor; aspectul funcțional și estetic şi condițiile de menținere a igienei orale. Reabilitarea la acești pacienți s-a efectuat cu lucrări protetice fixe definitive: metalo-ceramice (4) și metalo-compozite (3). La 5 dintre ei am obținut un suport al buzei consistent cu susținerea conturului feței, la 2 soluția unei proteze mobilizabile (overdenture) pe bară ar fi oferit un rezultat mai desăvârșit. Concluzii. Reabilitarea implanto-protetică fixă cu sprijin implantar zigomatic asigură confortul estetic, funcțional și de reintegrare socială a pacienților edentați cu atrofii severe, evitând procedurile extinse de grefări osoase, însă limitele indicate mai necesită un studiu continuu

EARLY ODONTECTOMY IN CASE OF BIFURCATION CYSTIC GRANULOMA AND IMPLANT-PROSTHETIC REHABILITATION WITH IMMEDIATE LOADING. CLINICAL CASE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Formațiunile chistice periradiculare crescând formează defecte osoase masive, împiedicând reabilitarea implanto-protetică. Cauzate de perforații camerei pulpare nu se supun tratamentului conservativ. Pentru a anticipa dezvoltarea volumetrică poate fi recomandată înlăturarea lor prin odontectomie precoce. Scopul. Evaluarea țesuturilor postextracționale și justificarea intervenției radicale preventive în absența simptomelor clinici cu scopul creării condițiilor pentru tratamentul implantar. Aprecierea valorii adăugate a KP-3LM și A-PRF. Argumentarea implantării amânate în favoarea predictibilității. Materiale și metode. La pacientul B/38 radiologic s-a depistat prezența unui chistogranulom interradicular la d36 de apr. 3×9mm. S-a decis înlăturarea lui prin odontectomie, augmentare cu KP-3LM și A-PRF. Pentru asigurarea condițiilor aseptice s-a recurs la implantare peste 4 luni cu instalarea coroanei provizorii. Cea definitivă din Zr - peste 1 lună. Rezultate. Postextracțional lățimea procesului alveolar a scăzut cu 1,24mm, înălțimea - cu 1mm. Torque-ul la înserarea implantului ˃35 Nm. Coroana provizorie a permis recrearea papilelor interdentare și a spațiului biologic ˃3mm, a preîntâmpinat migrarea dinților adiacenți, ceea ce a permis instalarea coroanei din Zr în condiții satisfăcătoare. Reabilitarea estetică și funcțională a durat 5 luni, a decurs fără complicații, cu o satisfacție deplină a pacientului. Concluzii. În cazul formațiunilor chistice în regiunea bifurcației este indicată înlăturarea lor prin odontectomie anticipând complicațiile și creând condițiile favorabile pentru o eventuală reabilitare implanto-protetică. Folosirea a KP-3LM și A-PRF sporește viteza de vindecare și calitatea țesutului osos, preîntâmpină resorbția masivă postextracțională. Timpul necesar pentru vindecare mai lung în comparație cu implantarea imediată este acceptabil ținând cont de avantajele generale.Background. Growing periradicular cystic formations form massive bone defects, impeding implant-prosthetic rehabilitation. Caused by the pulp chamber perforation do not undergo conservative treatment. To anticipate the volumetric development, their removal by early odontectomy can be recommended. Objectives. Evaluation of postextraction tissues and justification of preventive radical intervention in the absence of clinical symptoms with the aim to create conditions for implant treatment. Assessing the added value of KP-3LM and A-PRF. Argumentation for delayed implantation in favor of predictability. Material and methods. In patient B/38 was detected radiologically the presence of an interradicular cystogranuloma at d36 of approx. 3×9mm. It was decided to remove it by odontectomy, augmentation with KP-3LM and A-PRF. To ensure aseptic conditions, implantation was delayed to over 4 months with the installation of the provisional crown. Definitive Zr crown was delivered over 1 month. Results. In postextraction period the width of the alveolar process decreased by 1,24mm, the height - by 1mm. The implant insertion torque ˃35 Nm. The provisional crown allowed the recreation of the interdental papillae and the biological space ˃3mm, prevented the migration of the adjacent teeth, which allowed the installation of the Zr crown in satisfactory conditions. Aesthetic and functional rehabilitation lasted 5 months, proceeded without complications, with full patient satisfaction. Conclusions. In case of cystic formations in bifurcation area, their removal by odontectomy should be considered, anticipating complications and creating favorable conditions for an implant-prosthetic rehabilitation. The use of KP-3LM and A-PRF increases the healing speed and quality of bone tissue, prevents massive post-extraction resorption. The longer healing time compared to immediate implantation is acceptable considering the overall advantages

Managementul țesuturilor moi periimplantare

Background. The absence of sufficient width and thickness of keratinized gingiva creates conditions for development of microbial flora with appearance of peri-implantitis. At the 2nd stage of implants surgery the intervention are performed on the mucogingival tissues in order to avoid further complications. Objective of the study. Assessment of the condition of soft peri-implant tissue and prove evidence of surgical interventions on the mucogingival substrate at the 2nd stage of implant surgery. Material and Methods. The study contains seven women with age between 24-64 years with medium of 43,23 years. The methods used: The vestibuloplasty, in combination with free gingival graftFGG on four patients; subepithelial graft on two of them and FGG on one patient, in sum were performed 22 implants. The data obtained from the clinic and radiologic research’s were operated in the programs: Sidexis 4.2 and Excel. Results. The medium height of the pre-operatively gum - 2,28mm, postoperatively- 6,28mm; medium thickness of the pre-operatively-1,14mm, post-operatively 3,28mm; buccal vestibule with the medium depth of pre-operatively - 2,4 mm post-operatively - 5,14mm. Donor zone: rough palatal 6 cases, tuberosity 1 case. Complications were not discovered in neither of cases. The displaying of the implants in 4 cases was followed by a surgery on the mucogingival substrate and in another 3 cases was performed delayed. Conclusion. At the 2nd stage of implant surgery, interventions at mucogingival substrate are indicated in order to obtain a morphofunctional and aesthetic long term results. Introducere. Absența lățimii și grosimii suficiente de gingie keratinizată, creează condiții benefice pentru multiplicarea florii microbiene cu apariția periimplatitei. La descoperirea implanturilor sunt efectuate intervenții chirurgicale asupra substratului muco-gingival pentru a reduce complicațiile ulterioare. Scopul lucrării. Evaluarea stării țesuturilor moi periimplantare și justificarea intervențiilor chirurgicale asupra suportului muco-gingival la etapa de descoperire a implanturilor. Material și Metode. Studiul a cuprins 7 femei cu vârsta 24-64 ani, cu media 43,23 ani. S-au utilizat metodele: vestibuloplastie cu grefă gingivală liberă la 4 paciente; grefă subepitelială la 2 și grefă gingivală liberă la o pacientă, efectuate în total 22 de implanturi. Datele obținute din măsurările clinice și radiologice au fost prelucrate în programele Sidexis4.2 și Microsoft Excel. Rezultate. Lățimea medie a gingiei preoperator- 2,28mm, post-operator- 6,28mm; grosimea medie pre-operator-1,14mm, post-operator 3,28mm; vestibulul bucal cu adâncimea medie pre-operator de 2,4 mm post-operator- 5,14mm. Zona donor: palatul dur 6 cazuri, tuberozitate 1 caz. Complicații nu au fost determinate nici într-un caz. Descoperirea implanturilor în 4 cazuri a fost însoțită de operația asupra substratului muco-gingival, iar în alte 3 cazuri s-a efectuat amânat. Concluzii. Intervențiile chirurgicale la etapa de descoperire a implanturilor în cazul insuficienței suportului muco-gingival sunt indicate pentru obținerea unui rezultat morfofuncțional și estetic de durată

Clinical case = crearea grosimii și lățimii gingiei keratinizate periimplantare, la maxilarul superior, la etapa de descoperire a implantelor. Caz clinic

Catedra de chirurgie OMF şi implantologie orală „Arsenie Guţan”, Catedra de stomatologie ortopedică „Ilarion Postolachi”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Clinica „Emilian Coțaga”, IMSP Institutul Mamei și Copilului, Clinică stomatologică „Omni Dent”Background. The absence of sufficient width and thickness of keratinized soft tissue can cause periimplantitis. At the stage of implant uncovery, surgery can be performed on the mucogingival substrate to increase the volume of the keratinized gum, thus reducing peri-implant complications. Objective of the study. Evaluation condition of the peri-implant soft tissues and justification the surgical interventions on the mucogingival support at the stage of uncovery of implants at the upper jaw. Material and Methods. Clinical case presentation: F / 47 year old patient addressed at stageof uncovery of 14, 15, 17, 24, 25, 27 implants and the application of gingival healing cap. It is aprecienting a deficiency in the thickness and width of the keratinized gingiva. Bilateral periimplant gingivoplasty was performed with tuberosity-free gingival graft. Dynamic monitoring 10 days, 1, 3 months postoperatively. Results. Pre-operative gum width - 2.5 mm, post-operative - 6.0 mm; preoperative thickness-1.0 mm, postoperative 3.5 mm;. At the control visits in the gingivoplasty area, the soft tissues had a characteristic appearance for a healthy peri-implant keratinized gum, Follow up at 10 days 1, 3 months postoperatively (bleading, hyperemia, edema, purulent eliminations were no determinated). Conclusion. The surgical interventions at the stage of implant uncovery in case of insufficiency of the mucogingival support are indicated to obtain a morphofunctional and aesthetic result.Introducere. Absența lățimii și grosimii suficiente de gingie keratinizată, poate cauza periimplantita. La etapa de descoperire a implantelor pot fi efectuate intervenții chirurgicale asupra substratului mucogingival, pentru a crește volumul gingiei keratinizate, astfel reducând complicațiile periimplantare. Scopul lucrării. Evaluarea stării țesuturilor moi periimplantare și justificarea intervențiilor chirurgicale, asupra suportului mucogingival, la etapa de descoperire a implantelor la maxilarul superior. Material și Metode. Prezentarea unui caz clinic, pacient F/47 de ani s-a adresat pentru descoperirea implantelor 14, 15, 17, 24, 25, 27 și aplicarea conformatorilor gingivali. Se apreciază o deficiență a grosimii și lățimii gingiei keratinizate. S-a efectuat operația gingivoplastie periimplantară bilateral, cu grefă gingivala liberă din tuberozitate. Supravegherea în dinamică 10 zile, o lună și 3 luni - postoperator. Rezultate. Lățimea gingiei preoperator - 2,5 mm, postoperator- 6,0 mm; grosimea preoperator-1,0 mm, postoperator 3,5 mm;. La vizitele de control, în zona de gingivoplastie, țesuturile moi prezentau aspect caracteristic pentru gingie keratinizată periimplantară sănătoasă, suficientă atât la 10 zile, la o lună și la 3 luni - postoperator (lipsa hemoragiei, hiperemiei, edemului și a eliminărilor purulente). Concluzii. Intervențiile chirurgicale la etapa de descoperire a implantelor, în cazul insuficienței suportului mucogingival, sunt indicate pentru obținerea unui rezultat morfofuncțional și estetic de durată

Plastid Phylogenomic Analysis of Tordylieae Tribe (Apiaceae, Apioideae)

Based on the nrDNA ITS sequence data, the Tordylieae tribe is recognized as monophyletic with three major lineages: the subtribe Tordyliinae, the Cymbocarpum clade, and the Lefebvrea clade. Recent phylogenomic investigations showed incongruence between the nuclear and plastid genome evolution in the tribe. To assess phylogenetic relations and structure evolution of plastomes in Tordylieae, we generated eleven complete plastome sequences using the genome skimming approach and compared them with the available data from this tribe and close relatives. Newly assembled plastomes had lengths ranging from 141,148 to 150,103 base pairs and contained 122–127 genes, including 79–82 protein-coding genes, 35–37 tRNAs, and 8 rRNAs. We observed substantial differences in the inverted repeat length and gene content, accompanied by a complex picture of multiple JLA and JLB shifts. In concatenated phylogenetic analyses, Tordylieae plastomes formed at least three not closely related lineages with plastomes of the Lefebvrea clade as a sister group to plastomes from the Selineae tribe. The newly obtained data have increased our knowledge on the range of plastome variability in Apiaceae

Edentulous patients: Gerber concept in full denture fabrication

Rezumat. Edentaţia totală reprezintă una dintre cele mai grave forme nozologice de afectare a sistemului stomatognat. Prin dispariţia tuturor dinţilor, homeostazia sistemului stomatognat este serios afectată, iar refacerea morfofuncţională prin tratament protetic necesită corelarea a numeroşi factori, care asigură în final succesul acestui tratament. Scopul studiului îl reprezintă obţinerea stării de echilibru funcţional în rândul persoanelor edentate total. Determinând particularităţile de confecţionare a protezelor totale prin intermediul metodei Gerber la un total de 22 de pacienţi, rezultatele studiului de faţă indică faptul că utilizarea sistemelor grafice intraorale pentru înregistrarea RC., precum şi montarea dinţilor pe baza principiilor ocluziei „lingualizate“ reprezintă etape esenţiale în realizarea unor proteze totale corecte. Tehnica Gerber este una sigură şi confortabilă atât pentru medic, cât şi pentru pacient, în vederea analizei şi înregistrării relaţiilor intermaxilare la edentatul total şi tipului de ocluzie, oferind o stabilitate majoră a protezelor totale pe câmpul protetic.Summary. Complete edentulism represents one of the most critical condition that affects the stomatognathic system. Tooth loss leads to alteration of the stomatognathic system homeostasis, therefore the prosthodontic treatment restores the morphology and function, correlated to various factors for a successful treatment. The main goal of this study was to obtain a state of functional balance for the complete edentated patients. The results of this study, that included 22 patients treated according to Gerber method, prove that the intraoral graphic systems for centric relation recording and teeth mounting in an lingualised occlusion are essential stages for full dentures confection. The Gerber technique is reliable and comfortable both for the patient and the doctor, the analysis and registration of the maxillary relations offers a major stability for the prosthesis

Management of soft tissues around dental implants

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Catedra de chirurgie OMF şi implantologie orală „Arsenie Guţan”, Chisinau, Republica Moldova, Catedra de stomatologie ortopedică „Ilarion Postolachi”, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction: The absence of sufficient width and thickness of keratinized gingiva around dental implants creates conditions for development of microbial flora with appearance of peri-implantitis. At the 2nd stage of implants surgery the intervention are performed on the mucogingival tissues in order to avoid further complications. In case of soft tissue deficiency around dental implants selection of surgical soft tissue augmentation technique is verry important to obtain good aesthetic results. Basically, three different methods can be applied to augment peri-implant soft tissue: 1. Apically positioned flap/vestibuloplasty (in combination with a free gingival graft) FGG. 2. Mucogingival surgery with free gingival graft (FGG). 3. Soft tissue volume gain by means of a subepithelial connective tissue graft (SCTG). The recent systematic reviews concluded that an inadequate width of peri-implant keratinized tissue is associated with more plaque accumulation, signs of inflammation, soft tissue recession, and attachment loss. Purpose: Assessment of the condition of soft peri-implant tissue and prove evidence of surgical interventions on the mucogingival substrate at the 2nd stage of implant surgery. Material and methods: The study contains seven women with age between 24-64 years with medium of 43,23 years. The methods used: The vestibuloplasty, in combination with free gingival graft-FGG on four patients; subepithelial graft on two of them and FGG on one patient, in sum were performed 22 implants. The data obtained from the clinic and radiologic research’s were operated in the programs: Sidexis 4.2 and Excel. Results: The medium height of the pre-operatively gum - 2,28mm, post-operatively- 6,28mm; medium thickness of the pre-operatively-1,14mm, post-operatively 3,28mm; buccal vestibule with the medium depth of preoperatively - 2,4 mm post-operatively - 5,14mm. Donor zone: rough palatal 6 cases, tuberosity 1 case. Complications were not discovered in neither of cases. The displaying of the implants in 4 cases was followed by a surgery on the mucogingival substrate and in another 3 cases was performed delayed. Conclusions: At the 2nd stage of implant surgery, interventions at mucogingival substrate are indicated in order to obtain a morphofunctional and aesthetic long term results