Premises of introduction of medical insurance against malpraxis in the Republic of Moldova

Catedra Economie, Management şi PsihopedagogieThe article ”Premises of introduction of medical insurance against malpraxis in the Republic of Moldova ” reflects a study of a relatively new phenomenon for our country, largely influenced by the penetration of market relations in the tandem doctor-patient. The following aspects are pointed out: worldwide practice, the depth of the problem for the Republic of Moldova, the opinions of the doctors on the importance of medical insurance and insurance mechanisms. Articolul “Premizele introducerii asigurărilor pentru malpraxis în Republica Moldova ca o metodă contemporană de management financiar la nivel macroeconomic ” reflectă studierea unui fenomen relativ nou pentru ţara noastră, influenţat în mare măsură de pătrunderea relaţiilor de piaţă în tandemul medic-pacient. Sunt evaluate: practica mondială, amploarea problemei pentru Republica Moldova, opiniile medicilor asupra importanţei asigurărilor şi mecanismelor de asigurare

Infecţiile nosocomiale - problemă majoră a asistenţei medicale contemporane

Infecţia nosocomială a devenit una din problemele majore ale asistenţei medicale contemporane. Morbiditatea prin infecţiile nosocomiale crescută, consecinţele grave, pierderile economice rezultate din costurile îngrijirilor suplimentare impun adoptarea unor strategii cu obiective concrete, orientate spre implementarea unor măsuri de prevenire și control al infecţiilor nosocomiale. Caracteristica comună a acestor infecţii, pe lângă indexul de gravitate crescut și dificultăţile privind eficienţa terapiilor obișnuite, este aceea că ele apar la persoane cu diferite boli pentru care primesc îngrijiri medicale și care, prin boala de bază sau prin terapia primită, au o deficienţă imună mai mult sau mai puţin accentuată, cu limitarea posibilităţilor de apărare prin mijloace biologice naturale, proprii. După modul de realizare a infecţiei, infecţiile nosocomiale pot fi: - infecţii primare, importate în instituţia medicală sau exportate din ea prin transmiterea infecţiei de la personalul de îngrijire la pacient, de la vizitatori la pacient, de la pacient la pacient sau de la bolnav sau vizitator la personalul medico-sanitar; - infecţii nosocomiale secundare, încrucișate, de la pacient la pacient, prin mecanisme complexe de transmitere a infecţiei în condiţiile unor manopere / proceduri și tehnici de îngrijire / investigare și tratament efectuate de către personalul de îngrijire. Prima categorie este în mare măsură sub influenţa terenului biologic al bolnavului îngrijit și supravegherea stării de sănătate a persoanelor din anturajul bolnavului din instituţia medicală. A doua categorie de infecţii este condiţionată de modul de comportament profesional al personalului, de corectitudinea decontaminării mediului din spital, complexitatea riscului infecţios legat de îngrijirea necesară și tratamentul aplicat bolnavului. Prezenţa obligatorie a triadei factorilor epidemiologici principali – sursa de infecţie, calea de transmitere și organismul receptiv – este valabilă și pentru cazul procesului epidemiologic de constituire a infecţiei nosocomiale. Absenţa oricăreia dintre aceste trei componente exclude posibilitatea apariţiei infecţiei nosocomiale Antibioterapia, abuzul de antibiotice au determinat apariţia unor microorganisme de spital cu o rezistenţă semnificativă la antibioticele și chimioterapicele uzuale și larg accesibile. În transmiterea infecţiei sunt mai frecvente trei mecanisme: contactul direct sau indirect, cel aerogen și prin obiecte contaminate. În timpul îngrijirilor medicale acordate și în condiţiile de spital, majoritatea căilor de transmitere trebuie considerate ca factori de risc controlabili

The comparative analysis of water quality from Edinets and Leova

Catedra Igiena Generală, CMP Leova, CMP EdineţThe study describe a comparative analysis of chemical composition of drinkable water from fountains (well), especially – general hardness of water from Edinets and Leova. Using the analysis resultants we to try to made a correlation from among of level of water hardness and morbidity of population wich have osteo-articulate disease. The correlation denote from among to high level of morbidity and water hardness, appear factors that have influence on the osteo-articulate disease. Studiul dat prezintă o analiză comparativă a compoziţiei chimice a apei potabile din fîntînile de mină, şi în special a durităţii generale a apei din raioanele Edineţ şi Leova. În baza analizei calităţii apei potabile, s-a urmărit o corelaţie dintre nivelul durităţii acesteia şi morbiditatea populaţiei prin boli osteo-articulare din raioanele respective. În acest scop s-a analizat retrospectiv rata prevalenţei şi incidenţei prin boli osteo-articulare. Rezultatele obţinute au demonstrat un nivel înalt al morbidităţii. Aşadar, au fost evidenţiaţi factori care influenţează morbiditatea prin boli osteo-articulare

Impactul poluării aerului atmosferic asupra sănătăţii populaţiei din Republica Moldova

Sunt prezentate rezultatele investigaţiilor nivelului de poluare a aerului atmosferic în Republica Moldova pe parcursul anilor 2010-2012, morbidităţii generale şi prin bolile sistemului respirator a populaţiei. S-a stabilit că nivelul de poluare a aerului atmosferic corelează direct cu sporirea unor forme nozologice

Quality of life in 1st year medical students

State Medical and Pharmaceutical University “Nicolae Testemitanu” Chisinau, Republic of MoldovaIntroduction. Quality of life refers to psychological, social and physical state of individuals and their ability to function in everyday life. Professional training affects students quality of life. Simultaneously, health and welfare of students are prerequisite for good medical education outcomes. Purpose. Evaluation of subjective perception of health related to the quality of life in the lst year medical students. Materials and methods. The study sample was comprised is 727 students enrolled in 2011 to the State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemitanu”. Subjective health estimates were obtained using SF-36v2 (36-Item Short-Form Health Simvey) questionnaire. Results. The participants were between 18 and 26 (mean age 19,63±1,75). The sample consisted of 523 females (71,9%) and 204 males (28.1%). The highest means’ scores were obtained in Physical Functioning (PF) M-91,91 vs. F-87,74; Bodily pain (BP) - M-84,24 vs. F-73,79 scales. The lowest means’ scores were in General Health (GH) - M-62,59 vs. F-55,23; Vitality (VT) - M-64,46 vs. F-57,04; and Mental Health (MH) -M66,66 vs. F-60,06 scales. Mean PF scores, being the highest, varied from 83,53 in Dentistry students to 91,8 in Public Flealth students. The biggest difference was on BP scale (from 65,8 in Public Health to 82,88 in Pharmacy students). The GH scale got the lowest scores in entire sample (52,5 in Public Health, 56,41 in Dentistry, 57,19 in General Medicine, and 61,23 in Pharmacy). Based on the scores obtained using 8 scales, mean scores for Physical component summary (PCS) and Mental component summary (MCS) were calculated. The mean values of the PCS were lower both in males 46,90 and females 43,04, than those of the MCS (48,13 and 44.15 in males and females respectively). PCS mean values in our sample were the highest in Dentistry students 41,29 and the lowest in Pharmacy students 44,70. MCS mean values were the lowest in Public Health students 42,05, and the highest in Dentistry students 47,99. Conclusions. Our results support the need for both subjective and objective health state screening immediately after the enrollment. The results of such screening will serve for planning timely prevention and treatment, and for health promotion activities as well

Urgențele pediatrice prespitalicești în anul 2020

Department of Emergency Medicine, Nicolae Testemitanu SUMPh, National Centre of Pre-Hospital Emergency Medical AssistanceBackground. Everything we know, believe and think about children is reflected in everything we do for them, including ensuring their healthy growth and development. Objective of the study. Evaluation of prehospital pediatric emergencies in 2020. Material and Methods. Examination and retrospective statistical analysis of the Request Sheets of the National Centre of Prehospital Emergency Medicine in Republic of Moldova from 2020. Results. In 2020 pediatric requests according to degree of urgency were: 39.132 major emergencies, which constituted 38.2% of total 102.529 pediatric calls, the last ones constituting 13.5% of total of 761.416 calls served. Of the major-transported to hospital-27.351 children or 70.3%. Grade II emergencies-57.844 (56.4%), transported-22.146 (38.3%), grade III-2.543 (2.5%), transported–495 (19.5%), medical-assisted transportation–3.010 (2.9%) with hospitalization in 2.658 or 88.3%. According to nosological profile, respiratory emergencies were placed on the first place, constituting 49.5% of total pediatric emergencies, on the second trauma-14.4%, on the third surgical ones-8.8%. Conclusion. In 2020, on the first place were the second-degree pediatric emergencies and respiratory pediatric emergencies, on the second place - the major pediatric emergencies and the traumatological ones.Introducere. Tot ceea ce știm, credem şi gândim despre copii se reflectă în tot ceea ce facem pentru ei, inclusiv şi asigurarea creșterii și dezvoltării lor sănătoase. Scopul lucrării. Evaluarea urgențelor pediatrice prespitalicești din anul 2020. Material și metode. Examinarea și analiza statistică retrospectivă a fișelor de solicitare a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească în Republica Moldova, din anul 2020. Rezultate. În 2020 solicitările pediatrice, conform gradului de urgență au fost: urgențele majore 39.132, ce au constituit 38,2% din totalul de 102.529 de solicitări pediatrice, ultimele constituind 13,5% din numărul total de 761.416 solicitări deservite. Dintre cele majore - transportați la spital – 27.351 copii sau 70,3%, urgențele gradul II - 57.844 (56,4%), transportați - 22.146 (38,3%), dxe gradul III - 2.543 (2,5%), transportați – 495 (19,5%), transportări medical asistate – 3.010 (2,9%), cu spitalizare în 2.658 (88,3%) de cazuri. Conform profilului nosologic pe I loc s-au plasat urgențele respiratorii, constituind 49,5% din totalul urgențelor pediatrice, pe al II- lea cele traumatice - 14,4%, iar pe al III-lea - cele chirurgicale -8,8%. Concluzii. În anul 2020 pe I loc s-au situat urgențele pediatrice de gradul II și urgențele pediatrice respiratorii, pe locul doi – urgențele pediatrice majore și cele traumatologice

Structura urgențelor medico-chirurgicale la etapa de prespital în Republica Moldova în anii 2019-2020

IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, Chișinău, Republica MoldovaBackground. In the last 2 years, some changes have occurred in the structure of emergencies at the prehospital stage in the Republic of Moldova, being largely influenced by the COVID-19 pandemic. Objective of the study. How the COVID-19 pandemic has influenced the structure of medical-surgical emergencies at the pre-hospital stage in the Republic of Moldova. Material and Methods. Retrospective analysis of the Prehospital Emergency Medical Service (PEMS) Request Sheets of the National Centre of Prehospital Emergency Medicine (NCPEM) from the Republic of Moldova for the years 2019-2020. Results. According to the nosological profile in 2020 at the prehospital stage, respiratory emergencies were in first place with 23% of the 761416 of total number of requests. On the second–cardiovascular by 20.6%, on the third-neurological 13.3%, infectious-3.1%. In 2019, in the first place- cardiovascular 22.3% of the 845.572 of total number of requests, followed by respiratory-19.3%, neurological-13.6%, infectious-2.2%. In 2020, on the first place being the respiratory emergencies, which compared to 2019 increased practically by 4% and the infectious emergencies by almost 1%. The number of intubation procedures and medical-assisted transportation almost doubled in 2020 compared to 2019. Conclusion. All these changes: increased respiratory and infectious emergencies, intubation procedures, and assisted-medical transportation, have occurred especially and due to COVID-19 infection.Introducere. În ultimii 2 ani au parvenit modificări în structura urgențelor la etapa de prespital în Republica Moldova, acestea fiind în mare parte influențate de pandemia COVID-19. Scopul lucrării. Evaluarea influenței pandemiei COVID-19 asupra structurii urgențelor medico-chirurgicale, la etapa de prespital, în Republica Moldova. Material și Metode. Analiza retrospectivă a Fișelor de solicitări de asistență Medicală urgentă prespitalicească a Republicii Moldova a IMSP CNAMUP, pentru perioada 2019-2020. Rezultate. În anul 2020 în Republica Moldova la etapa de prespital, conform profilului nosologic, pe primul loc s-au situat urgențele respiratorii cu 23% din numărul total de 761.416 solicitări. Pe locul II au fost maladiile cardiovasculare cu 20,6%, iar pe locul III - patologia neurologică cu 13,3%, fiind urmată de patologiile infecțioase-3,1%. În anul 2019, pe I loc s-au plasat urgențele cardiovasculare cu 22,3% din numărul total de 845.572 de solicitări, urmate de urgențele respiratorii cu 19,3%, cele neurologice-13,6% şi infecțioase–2,2%. În anul 2020, pe I loc au fost urgențele respiratorii, ce au crescut practic cu 4%, iar cele infecțioase s-au amplificat cu aproximativ 1% față de anul 2019. Numărul procedurilor de intubații și de transport medical asistat s-a dublat în 2020, față de 2019. Concluzii. Toate aceste modificări precum creșterea urgențelor respiratorii și a celor infecțioase, a procedurilor de intubație și de transport medical asistat au parvenit, în special, și din cauza infecției COVID-19

Urgențele traumatice la etapa prespital în anul 2020

National Centre of Pre-Hospital Emergency Medical AssistanceBackground. Trauma is a medical emergency, having a major impact on the functionality of the human body. Objective of the study. Description of the structure of prehospital trauma emergencies from 2020. Material and Methods. Retrospective analysis of the Request Sheets from 2020 of the PMSI National Centre of Prehospital Emergency Medicine. Results. In 2020, from the total number of 761.416 requests served, 72.724 traumatic emergencies constituted 9.55%, of which in the rural region-54.10%, in the urban one-45.90%. Trauma in children-20.30%. By degree of urgency: major-26.60%, grade II-71.33%, grade III-1.40%. By groups: trauma of the musculoskeletal system-38.1%, craniocerebral-24.2%; of soft tissues 24.7%; thoracic-4.9%; burns-3.1%; of the spine-0.8%; frostbite-0.1; others-4.1%. Trauma as result of road accidents-4.22%, domestic-61.6%, sports-0.96%, aggression-13.05%. The share of patients, which required transportation to medical institutions, was 71%, hospitalization-65.1%. Conclusion. Continuous improvement in the assessment and provide of emergency care will reduce the rate of mortality and disability at the prehospital stage as well as the faster healing of the traumatized patient.Introducere. Traumatismele reprezintă o urgență medicală, având un impact major asupra funcționalității organismului uman. Scopul lucrării. Descrierea structurii urgențelor traumatice prespitalicești din anul 2020. Material și Metode. Analiza retrospectivă a Fișelor de solicitări din anul 2020 a IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească. Rezultate. În perioada anului 2020 din numărul total de 761.416 solicitări deservite, urgențele traumatice în număr de 72.724 au constituit 9,55%, dintre care în regiunea rurală-54,10% și în cea urbană-45,90%. Traumele la copii au constituit 20,30%. După gradul de urgență: urgențele majore-au constituit 26,60%, urgențele de gradul II-71,33%, de gradul III-1,40%. După grupe: traume ale aparatului locomotor-38,1%, traumă cranio-cerebrală-24,2%; a țesuturilor moi-24,7%; a toracelui -4,9%; arsuri-3,1%; a coloanei vertebrale - 0,8%; degerături-0,1%; altele-4,1%. Traumatismele în accidente rutiere-4,22%, habituale -61,6%, sportive-0,96%, prin agresiune-13,05%. Ponderea pacienților care au necesitat transportare în instituțiile medicale a constituit 71%, dintre care cu spitalizare în 65,1% de cazuri. Concluzii. Perfecționarea continuă în evaluarea și în acordarea asistenței medicale de urgență va reduce atât rata mortalității și dizabilității la etapa de prespital, cât și vindecarea mai rapidă a pacienților traumatizați

Structure of emergencies at the prehospital stage in Moldova from 2019-2020 years

Background: In the last 2 years, some changes have occurred in the structure of emergencies at the prehospital stage in the Republic of Moldova, being largely influenced by the COVID-19 pandemic. Material and methods: Retrospective analysis of the Prehospital Emergency Medical Service (PEMS) Request Sheets of the National Centre of Prehospital Emergency Medicine (NCPEM) of the Republic of Moldova for the years 2019-2020. Results: According to the nosological profile in 2020 at the prehospital stage, respiratory emergencies were on the first place with 23% of the 761.416 of total number of requests. On the second – cardiovascular (20.6%), on the third – neurological (13.3%), infectious – 3.1%. In 2019, on the first place – cardiovascular with 22.3% of the 845.572 of total number of requests, followed by respiratory – 19.3%, neurological – 13.6%, infectious – 2.2%. In 2020, on the first place were respiratory emergencies, which compared to 2019 increased practically by 4% and the infectious emergencies by almost 1%. The number of endotracheal intubation procedures and medical-assisted transportations practically doubled in y.2020 compared to y.2019. Conclusions: All these changes: increased respiratory and infectious emergencies, intubation procedures, and assisted-medical transportations, have occurred exeptionally due to COVID-19 infection

Антропометрические факторы сердечнососудистого риска у молодых людей Республики Молдова

Catedra Medicină de Familie, USMF Nicolae Testemițanu, Laboratorul Genetică, USMF Nicolae Testemițanu, Departamentul Medicina Internă, Disciplina Medicină Internă – Semiologie, IMSP Clinica Universitară de AMP, Catedra Biologie Moleculară și Genetică Umană, Conferința ştiinţifico-practică naţională cu participare internaţională ”Promovarea sănătăţii – o prioritate a sănătăţii publice” 22-24 iunie 2016 Orhei, Republica MoldovaObjective. The evaluation of anthropometric traits of cardiovascular risk in young people from Moldova. Materials and methods. 724 participants underwent an anthropometric examination, using WHO, STEPS instrument. Results. At least one anthropometric cardiovascular risk factor was present in 42,0% of participants. Conclusion. These results support the need of early interventions for a proper control of anthropometric cardiovascular risk factors.Цель. Оценка антропометрических факторов сердечнососудистого риска у молодых людей из Республики Молдовa. Материалы и методы. 724 участника были подвергнуты антропометрическому обследованию с использованием инструмента STEPS, ВОЗ. Результаты. Установлено наличие как минимум одного антропометрического фактора сердечнососудистого риска у 42,0% участников. Заключение. Результаты исследования обосновывают необходимость раннего вмешательства для контроля антропометрических факторов сердечнососудистого риска