Profilul factorilor convenționali de risc ai bolilor cronice netransmisibile în rândul studenților mediciniști

Introducere. Majoritatea factorilor convenționali de risc ai bolilor cronice netransmisibile se instalează devreme, până la vârsta de adult tânăr, iar dezvoltarea acestor maladii are loc mai târziu, pe parcursul vieții. Identificarea precoce a acestor factori de risc la tinerii viitori medici facilitează intervențiile precoce de schimbare a comportamentului tinerilor în scopul prevenirii bolilor cronice netransmisibile. Scopul. Identificarea factorilor de risc convenționali a bolilor cronice netransmisibile la studenții mediciniști. Material și metode. Studiul transversal a fost realizat pe un eșantion de 701 studenți admiși la anul I de studii de la facultățile Medicină, Stomatologie, Farmacie și Sănătate Publică ale USMF „Nicolae Testemiţanu”, cu vârstele cuprinse între 1730 ani. Distribuția studenților după apartenența de gen a constituit 199 (28,4%) – bărbați și 502 (71,6%) – femei. Toți participanții la studiu au completat benevol chestionarul pentru depistarea și supravegherea factorilor de risc ai bolilor netransmisibile după metodologia STEPS (OMS), ulterior au fost supuși examenului clinic, antropometric și recoltării sângelui venos după un post prandial anterior de 12 ore. Parametrii biochimici lipidici au fost determinați în Laboratorul „InVitro”. Rezultate. În urma analizei datelor obținute în rândul studenților mediciniști la anul I au fost identificați 13,3% cu statut de fumător actual, majoritatea fiind bărbați 65,6% (p=5,0*10-4). Consumul actual de alcool a fost identificat la 74,8% din tineri, dintre care 33,4% bărbați și 66,6% femei (p=1,0*10-3). Mai mult de jumătate din respondenții evaluați (58,5%) au consumat mai puțin de cinci porții de fructe și de legume pe zi (p=0,929). Activitatea fizică insuficientă a fost înregistrată la 7,2% din tinerii viitori medici, dintre care 17,4% bărbați și 82,6% femei (p=0,0965), pentru care activitatea fizică totală realizată nu corespundea recomandărilor OMS, cel puțin 600 MET-minute pe zi de activitate fizică de intensitate moderată sau viguroasă. Persoane supraponderale printre studenții de la anul I au fost 13,5%, majoritatea fiind bărbați (53,2%). Obezitatea a fost stabilită la 4,0% din persoane, cota femeilor constituind 60,7% (p=1,91 *10-8). Obezitatea abdominală a fost înregistrată la 37,7% din studenți, dintre care 89,7% de gen feminin (p=3,29*10-16). Hipertensiune arterială (HTA) a fost stabilită la 3,3% de persoane. Mai mult de jumătate de studenți de la anul I (52,5%) au avut HDL colesterol modificat mai mic decât valorile prag gen specifice. Astfel, 58,8% din numărul total de femei au înregistrat nivelul HDL colesterol scăzut (≤1,29 mmol/l), iar printre bărbați nivelul HDL colesterol scăzut (≤1,03 mmol/l) a fost la 36,9% din numărul total de bărbați (p=5*10-4). Concluzii. Rezultatele cercetării demonstrează prezența factorilor convenționali de risc ai bolilor cronice netransmisibile în rândul tinerilor, viitori medici. Determinarea profilului acestor factori de risc la studenții medici permite stratificarea tinerilor din acest grup de vârstă cu factori de risc evidenți și facilitează elaborarea măsurilor profilactice personalizate

Urban versus rural - parametrii antropometrici și profilul lipidic printre studenții medici din Republica Moldova

Societatea Română de Medicină Internă, Al 17-lea Congres Național de Medicină Internă, Călimănești-Căciulata, România, 28 martie-1 aprilie 2017Bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală a mortalității la nivel mondial, fiind o consecință directă a modernizării și a urbanizării, iar profilul lipidic, precum și ponderea persoanelor obeze sunt diferite în comunitățile urbane și rurale. Scopul studiului l-a reprezentat estimarea și compararea concentrațiilor lipidice și a prevalenței obezității centrale și non-centrale, în mediul rural și urban