Различие в физическом здоровье среди молодежи в зависимости от места жительства: кросс-секционное исследование

IMSP Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară, Catedra de medicină de familie, IP Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Laboratorul de genetică, IP USMF Nicolae TestemiţanuEvaluarea stării de sănătate a tinerilor cu diferit mediu de reşedinţă este o sarcină de mare importanţa medico-socială, permiţând depistarea efectelor factorilor fizici, sociali şi economici asupra sănătăţii acestora. Scopul studiului a fost evaluarea sănătăţii fizice la tineri în funcţie de mediul de reşedinţă. A fost efectuat examenul fizic standardizat la 704 studenţi după înmatriculare la USMF „Nicolae Testemiţanu”. La 63,45% tineri din mediul rural şi la 68,06% din mediu urban au fost depistate patologii cronice, însă fără diferenţă semnificativă (p = 0,26). În structura morbidităţii au predominat bolile ochiului şi anexelor sale, sistemului osteoarticular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv. Rezultatele argumentează necesitatea screeningului maladiilor, pentru elaborarea unor măsuri de profilaxie individualizate, axate pe studierea cauzelor apariţiei patologiei.Evolution of the health status in young people with different places of residence is a matter of medical and social importance and allows the identification of health effects of physical, social and economic factors. Aim: evaluation of the physical health in young people depending on their place of residence. Materials and methods: standard physical examination carried out at 704 of the students after university matriculation. 63.45% of youngsters of rural residence and 68.06% of those from urban environment have been diagnosed with chronic pathologies but without significant difference (p = 0,26); in the structure of morbidity prevailed: diseases of eye and its annexes, osteoarticular system, muscles and connective tissue. The outcomes argue the need of diseases screening for the elaboration of individualized prophylactic measures focused on the study of the causes of the occurrence of pathology.Определение состояния здоровья молодых людей с разными местами проживания является вопросом медицинской и социальной значимости и позволяет выявлять воздействие на их здоровье физических, социальных и экономических факторов. Целью настоящей работы было изучение физического здоровья молодежи в зависимости от места жительства. Был проведен медицинский осмотр 704 студентов после зачисления в университет. У 63,45% студентов из сельской и 68,06% из городской местности были диагностированы хронические заболевания без значимой разницы (р = 0,26); в структуре заболеваемости преобладали болезни глаза и его придаточного аппарата, костно-мышечной системы и соединительной ткани. Результаты свидетельствуют о необходимости скрининга заболеваний для выработки индивидуализированных профилактических мер, направленных на изучение причин возникновения патологии

Антропометрические факторы сердечнососудистого риска у молодых людей Республики Молдова

Catedra Medicină de Familie, USMF Nicolae Testemițanu, Laboratorul Genetică, USMF Nicolae Testemițanu, Departamentul Medicina Internă, Disciplina Medicină Internă – Semiologie, IMSP Clinica Universitară de AMP, Catedra Biologie Moleculară și Genetică Umană, Conferința ştiinţifico-practică naţională cu participare internaţională ”Promovarea sănătăţii – o prioritate a sănătăţii publice” 22-24 iunie 2016 Orhei, Republica MoldovaObjective. The evaluation of anthropometric traits of cardiovascular risk in young people from Moldova. Materials and methods. 724 participants underwent an anthropometric examination, using WHO, STEPS instrument. Results. At least one anthropometric cardiovascular risk factor was present in 42,0% of participants. Conclusion. These results support the need of early interventions for a proper control of anthropometric cardiovascular risk factors.Цель. Оценка антропометрических факторов сердечнососудистого риска у молодых людей из Республики Молдовa. Материалы и методы. 724 участника были подвергнуты антропометрическому обследованию с использованием инструмента STEPS, ВОЗ. Результаты. Установлено наличие как минимум одного антропометрического фактора сердечнососудистого риска у 42,0% участников. Заключение. Результаты исследования обосновывают необходимость раннего вмешательства для контроля антропометрических факторов сердечнососудистого риска

The characteristic of conventional cardiovascular risk factors in young people from the Republic of Moldova: cross-sectional study

Catedra de medicină de familie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Laboratorul de genetică, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Disciplina de medicină internă-semiologie, Departamentul Medicină Internă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară a Universităţii de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica MoldovaRezumat Introducere. Bolile cardiovasculare reprezintă cauza a mai mult din jumătate din mortalitatea generală în Republica Moldova. Dislipidemia și obezitatea sunt cunoscute ca factori modificabili de risc cardiovascular, iar instalarea lor în copilărie va lăsa amprenta, care se va manifesta odată cu înaintarea în vârstă. Identificarea precoce și delimitarea grupului de risc este importantă pentru intervenţiile preventive individualizate la tineri. Scopul studiului a fost evaluarea spectrului factorilor convenţionali de risc cardiovascular în cohorta tinerilor din Republica Moldova. Material și metode. Studiul de tip transversal, cu utilizarea chestionarului STEPS (OMS), a fost efectuat pe un eșantion de 446 de studenţi ai anului întâi de studii de la facultăţile de Medicină, Farmacie și Stomatologie ale Universităţii de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (140 de bărbaţi și 306 femei). Toţi participanţii au fost supuși examenului clinic antropometric și evaluării lipidelor serice. Datele statistice au fost analizate în mediul de programare R, folosind aplicaţiile ‚ggplot2’ și ‚epitool’. Rezultate. Au fost identificaţi 355 (79,8%) de subiecţi cu valorile indicelui masei corporale sub 25 kg/m2 și 91 (20,2%) de persoane cu valori peste 25 kg/m2. Conform valorilor prag populaţional- și sex-specifice pentru circumferinţa abdominală, 138 (30,9%) de subiecţi aveau obezitate centrală (20 de bărbaţi și 118 femei). Concentraţiile lipoproteinelor cu densitate înaltă la bărbaţii cu obezitate centrală, obezi/supraponderali, au fost peste valorile prag sex-specifice (1,0 mmol/l), în timp ce la femeile cu obezitate centrală și obeze/supraponderale, acestea erau egale sau mai mici decât valorile normale sex-specifice (1,3 mmol/l). Concluzii. Rezultatele studiului au demonstrat că supraponderalitatea/ obezitatea sunt fenomene frecvent întâlnite în rândul tinerilor din Republica Moldova. La subiecţii non-obezi, concentraţiile lipoproteinelor cu densitate înaltă au fost mai mari decât la participanţii care suferă de obezitate centrală. Circumferinţa abdominală a avut tendinţa de a fi un parametru antropometric discriminator mai robust pentru subiecţii cu niveluri anormale de lipide și ar putea fi aplicat pentru selectarea tinerilor cu risc cardiovascular sporit.Abstract Introduction. Cardiovascular diseases are responsible for more than half of total mortality in the Republic of Moldova. Dyslipidaemia and obesity are recognized as modifiable cardiovascular risk factors, and lipid levels have a tendency to track from childhood to adulthood. Early identification and delimitation of the risk group is important for potential individualized preventive interventions in the young people. Therefore, the aim of the study was to assess the spectrum of the conventional cardiovascular risk factors in the cohort of young Moldovans. Material and methods. A cross-sectional study using the questionnaire WHO STEPS involved 446 first year students from the faculties of Medicine, Pharmacy and Dentistry of the Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy (140 males, 306 females). All the participants underwent anthropometric clinical examination and serum lipids evaluation. The statistical data were analysed in R language environment, using ‘ggplot2’ and ‘epitool’ packages. Results. Three hundred and thirty-five subjects with body mass index values under 25 kg/m2 (79.8%) and 91 persons (20.2%) with higher values were identified. According to population- and sex-specific cut-off for waist circumference, 138 (30.9%) subjects had central obesity (20 men and 118 women). High density lipoprotein cholesterol concentrations in overweight/obese and centrally obese males were higher than sex-specific cut-off (1.0 mmol/l), while in overweight/ obese and centrally obese females these were equal or lower than sex-specific normal values (1.3 mmol/l). Conclusions. Our data showed that overweight/obesity and central obesity are common phenomena in young Moldovans. The high density lipoprotein cholesterol level was higher in non-obese subjects than in centrally obese subjects. Waist circumference tended to be a better anthropometric parameter identifying subjects with abnormal lipid levels and could potentially be used for the selection of young individuals with elevated cardiovascular risk.https://stiinta.usmf.md/sites/default/files/2018-09/MJHS_11_-vol-I.pd

Analiza explorativă a seturilor microarray de gene pentru diagnosticul molecular

University of the Academy of Science of MoldovaThe aim of the investigation was exploratory analysis of the free available expression microarray datasets for the identification of candidate genes hypothetically involved in manifestation of cardiovascular diseases. Applying developed methodology, there was determined a set of 6088 of candidate genes. These findings were validated through two sets of genes: cardiovascular priority genes and associated genes. It showed that 10 per cent of the genes belong to one of the list, while the other represents a set of special interest to be demonstrated their involvement in cardiovascular diseases. To be noted more then 2000 genes have no annotation and their functions still need to be clarified. This set of genes potentially can be applied for the development of a cardio-chip for the molecular diagnosis of various CV pathologies. Analiza explorativă a seturilor microarray de gene pentru diagnosticul molecular Scopul lucrării a fost evidenţierea genelor implicate în bolile cardiovasculare prin analiza explorativă a seturilor de date microarray. Pentru extragerea şi prelucrarea datelor a fost utilizată o metodologie de lucru, elaborată în cadrul Laboratorului de Bioinformatică, CUBM, UnAŞM. În baza nivelului de expresie a genelor analizate, a fost determinat un set de 6088 gene candidate, ipotetic implicate în bolile cardiovasculare. Aceste rezultate au fost validate în baza a două liste de gene: gene cardiovasculare prioritare şi gene asociate bolilor cardiovasculare. În urma validării, s-a stabilit că 10% din gene aparţin uneia din liste, în timp ce celelalte gene reprezintă interes deosebit pentru cercetare, fiind lipsite de dovezi privind implicarea lor în bolile cardiovasculare. Genele identificate în urma analizei, vor putea fi utilizate pentru elaborarea unui cardio-chip pentru diagnosticul molecular al patologiilor cardiovasculare