Diagnostic issues and surgical treatment of pancreatic cancer

Catedra de Chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Cancerul pancreatic (CP), deși reprezintă doar 2% din totalul tumorilor maligne, constituie a 5-a cauză de mortalitate prin cancer și a 3-a cauză de letalitate dintre neoplazmele digestive. Scop: Analiza rezultatelor retrospective a tratamentului chirurgical al CP. Material și metode: Studiul prezintă o analiză retrospectivă a unui lot de 814 pacienți cu CP și a regiunii periampulare, spitalizați în perioada 2000-2014 în SCR, Catedra de Chirurgie nr.2. Au fost analizate o serie de aspecte clinice: localizarea și diametrul tumoral, stadiul, prezența adenopatiilor metastatice, morbiditatea postoperatorie și supraviețuirea la distanță. Pacienții au fost supuși următoarelor intervenții chirurgicale: rezecție cefalopancreatică – 239 (29,3%), dintre care la 169 (70,7%) bolnavi s-a efectuat operația Child, 51 (21,3%) cazuri – operația Whipple, operația Traverso-Longmire realizată la 19 (7,9%) pacienți. Rezecție pancreatică corporocaudală s-a efectuat în 53 (6,5%) cazuri, anastomoză biliodigestivă (by-pass biliodigestiv) – în 273 (33,5%), splanhectomie toracoscopică – în 29 (3,5%), drenare CBP ca unică metodă de tratament – în 35 (4,3%), by-pass biliodigestiv extern – în 198 (24,3%), laparotomie cu prelevarea biopsiei – în 16 (1,9%). Rezultate: Mortalitatea postoperatorie a fost sub 5%. Supraviețuirea maximală pentru cazurile de carcinoid pancreatic a fost de 8 ani, pentru CP supraviețuirea medie pe grup – de 26 luni, supraviețuire maximală – de 4 ani. Concluzii: Tratamentul CP poate avea viză curativă, când are ca obiectiv creșterea supraviețuirii sau poate fi doar paliativ când se au în vedere combaterea unor simptome și creșterea calității vieții. Tratamentul CP este multimodal (chirurgical și radiochimioterapie), strategia terapeutică fiind stabilită în funcție de localizarea și extensia locoregională a tumorii.Introduction: Pancreatic cancer represents 2% of total number of malignant tumors and is 5th cause of mortality by cancer and 3rd cause of lethality by digestive neoplasms. Aim of study was to analyze retrospective results of surgical treatment of pancreatic cancer. Material and methods: This study represents the analyses of patients’ group (n=814) with pancreatic and periampullar tumors which were admitted in second department of surgery, during 2000-2014 year. We have analyzed a lot of clinical aspects: localization, size, stage, presence of metastatic lymphadenopathy, postoperative morbidity and survival. The patients have been undergone surgical procedure: cephalopancreatic resection – 239 (29.3%), Child procedure – 169 (70.7%), Whipple procedure – 51 (21.3%), Traverso-Longmire procedure – 19 (7.9%). Pancreatic corporo-caudal resection was performed in 53 (6.5%) cases, bilio-digestive anastomosis – in 273 (33.5%), thoracoscopic splanhectomy – in 29 (3.5%), drainage of main biliary duct – in 35 (4.3%), external biliodigestive by-pass – in 198 (24.3%), laparotomy with biopsy – in 16 (1.9%). Results: Postoperative mortality was less than 5%. Maximal survival for pancreatic carcinoid was 8 years, average survival for pancreatic cancer was 26 months, and maximal survival was 4 years. Conclusion: The treatment of pancreatic cancer is multimodal (surgical and radio-, chemotherapy). Therapeutic strategy depends on localization and locoregional tumor extension

Spontaneous bacterial peritonitis: implications and management

Scopul lucrării. Peritonita bacteriană spontană (PBS) în ciroză este o entitate frecventă, severă grevată de provocări medicochirurgicale complexe. Scopul studiului a fost de a urmări implicațiile clinico-evolutive ale PBS și impactul tratamentului. Materiale și metode. Am analizat datele colectate dintr-un studiu retrospectiv, incluzând 56 de pacienți cirotici (37 bărbați (46,6%) cu vârsta medie de 49,5) selecţionaţi pe criterii clinice, de laborator ( PNM în mm3 – 984, neutrofile – 61,8%) şi endo imagistice. Rezultate. Expresia clinică, la momentul diagnosticului, a fost dominată de distensie/dureri abdominale – 46,6%, ileus paralitic– 13,3%, encefalopatie hepatică – 33,3%, febră – 30%, vomă /diaree – 10%. 76 de pacienți (22,1%) - antecedente hemoragice, iar 6,6% au fost asimptomatici. Managementul acestor pacienți a variat de la medicație diuretică + paracenteze terapeutice + antibioterapie sistemică (n = 19), la tratament complex miniinvaziv laparo – endoscopic ( n = 30). Tratamentul chirurgical prin laparotomie a fost efectuat la 4 cazuri cu evoluție complicată și 3 cazuri cu peritonita secundară asociată. Evoluția fără complicații vs complicată (sepsis, hemoragii variceale, insuficiență multiviscerală) a fost observată în 19 vs 37 cazuri. Mortalitatea intraspitalicească,asociată scorului înalt Vocall-Peen și MELD-Na, a fost 21,4% (12 p.). Concluzii. În urma analizei prezentate, problematica PBS în ciroză rămâne un subiect de actualitate cu opţiuni terapeutice limitate și factorii de risc de mortalitate ridicată: diagnostic tardiv/șocul toxico-septic, insuficiență hepatică.Aim of study. Spontaneous bacterial peritonitis (SBP) in cirrhosis is a frequent entity, burdened with complex medical and surgical challenges. The aim is to assess the clinical-evolutionary implications of SBP and the treatment impact. Materials and methods. We analyzed data collected from a retrospective study, including 56 cirrhotic patients (37 males (46.6%) mean age of 49.5), selected based on clinical, laboratory (PMN in mm3 - 984, neutrophils - 61.8%), and endo imaging criteria. Results. The clinical presentation at the time of diagnosis was dominated by abdominal distension/pain - 46.6%, paralytic ileus - 13.3%, hepatic encephalopathy - 33.3%, fever - 30%, vomiting/diarrhea - 10%. 76 patients (22.1%) - history of bleeding, while 6.6% -asymptomatic. The management of these patients varied from diuretic medication + therapeutic paracentesis + systemic antibiotic therapy (n = 19) to complex minimally invasive laparo-endoscopic treatment (n = 30). Surgical treatment by laparotomy was performed in 4 cases with complicated evolution and 3 cases with associated secondary peritonitis. Uncomplicated vs complicated evolution (sepsis, multivisceral failure) was observed in 19 vs 37 cases. In-hospital mortality, associated with a high Vocall-Peen and MELD-Na score, was 21,4% (12 p). Conclusions. Following the presented analysis, the problem of PBS in cirrhosis remains a topical issue with limited therapeutic options and high mortality risk factors:late diagnosis, toxic-septic shock, liver failure

The role of vascular resections in hepatobiliopancreatic surgery

Catedra de Chirurgie nr 2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Incidența tumorilor maligne a zonei hepatobiliopancreatice în ultimii ani a crescut în mod constant și este 17,3 la 100000 de populație. Rezecabilitatea tumorilor acestei zone este asociată, în primul rînd cu invazia vasculară și într-o masură este determinată de posibilitațile obiective și subiective de rezecție și reconstrucție a vaselor magistrale. Odată cu progresele marcate în chimioterapie, prevaleaza idea că invazia vasculară permite efectuarea rezecției radicale. Materiale și metode: Am analizat rezultatele a 40 de rezecții vasculare a zonei hepatobiliopancreatice. Majoritatea din ele au fost efectuate la pacienți cu cancer cefalopancreatic cu invazie în vena porta/vena mezenterica superioara (VP/VMS) – 23 pacienți, colangiocarcinom perihilar – cu invazie în vena cavă inferioară (VCI) – 3 și invazia VP – 5 pacienți, tumori hepatice primare și metastatice cu invazia VCI – 4 pacienți și invazia VP – 5 (3) pacienți. Rezecția marginală VP/VMS cu suturare am efectuat în 13 cazuri (32,5%), rezecția VP/VMS cu anastomoză – 11 (27,5%) cazuri, rezecția VP/VMS cu reconstrucție ulilizînd grefă – 9 (22,5%). Rezecția marginală a VCI am efectuat în 5 (5%) cazuri, și în 2 (5%) cazuri am efectuat rezecția VCI cu reconstrucție cu grefa sintetică. Rezultate: Complicații specifice pentru reconstrucție vasculară s-au determinat doar într-un caz – tromboză parțială a grefei sintetice a VCI, tratată conservativ. Un caz de mortalitate postoperatorie la pacient cu carcinom hepatocelular grefat pe ciroză hepatică și tromboză tumorală a VCI, la care s-a efectuat hepatectomie reglată dreaptă extinsă la lobul caudat, combinată cu cavotomie. Cauza decesului – insuficiență hepatică postrezecție. Durata medie de spitalizare 10 – 48 de zile și nu diferă de durata spitalizării pacienților cu aceeasi patologie, dar fără rezecție vasculară. Concluzii: Rezultatele obținute ne pot demonstra ca rezecțiile vasculare nu influențează asupra decurgerii perioadei postoperatorii. La fel, invazia vasculară nu poate fi considerată ca factor de pronostic negativ în perioada postoperatorie precoce, dar permite de a efectua intervenții chirurgicale potențial radicale.Introduction: The incidence of malignant tumors of hepatobiliopancreatic zone has increased in recent years and is 17.3:100000. The resectability of the tumors in this area is associated primarily with vascular invasion and, to a certain extent, is determined by the objective and subjective possibilities of resection and reconstruction of the main vessels. With progress in chemotherapy, in hepatobiliary surgery there is the idea that the vascular invasion allows radical resection. Materials and methods: We analyzed the results of 40 vascular resections of the hepatobiliopancreatic zone. Most of these were performed in patients with cephalopancreatic cancer with invasion in the superior mesenteric vein, portal vein (SMV/PV) - 23 patients, perihilar cholangiocarcinoma - invasion in inferior vena cava (IVC) in 3 patients and PV invasion - 5 patients, primary and metastatic liver tumors with invasion of IVC - 4 patients and PV invasion - 5 (3) patients. In thirteen cases (32.5%) was performed the marginal resection of portal SMV/PV with suturing (SMV/PV), resection SMV/PV with anastomosis - 11 (27.5%) cases, resection SMV/PV with a graft reconstruction - 9 (22.5%). The marginal resection of the IVC was performed in 5 (5%) cases, and in 2 (5%) cases we performed resection of the IVC with reconstruction using synthetic graft. Results: Specific complications for vascular reconstruction were determined only in one case - partial thrombosis of the synthetic graft of the IVC, treated conservatively. There was one case of postoperative mortality in patient with hepatocellular carcinoma associated with cirrhosis and tumoral thrombosis of the IVC, in this case being performed right hepatectomy extended to segment 1, combined with cavotomy. Cause of death – posthepatectomy liver failure. The average duration of hospitalization was 10 - 48 days and did not differ from the length of hospitalization in patients with the same pathology but without vascular resection. Conclusions: The results obtained can demonstrate that vascular resections do not influence the progression of the postoperative period. Similarly, vascular invasion can not be considered as a negative prognostic factor in the early postoperative period, but allows to perform potentially radical surgeries

Liver transplantation in Republic of Moldova. Surgical clinic no 2

Catedra 2 Chirurgie, USMF ”Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Situaţia epidemiologică critică dezvoltată în Republica Moldova, privind prevalenţa şi incidenţa cirozelor virale şi ca urmare rata catastrofală de mortalitate cauzată de ciroza hepatică – 76,46 la 100.000 de populaţie (primul loc în lume), ne-a impus să lansăm transplantul de ficat. Scopul: Performarea şi optimizarea transplantului hepatic ca o metodă unică de tratament a bolilor hepatice în stadiul terminal. Material şi metode: La momentul actual în ţara noastră s-au efectuat 14 transplante de ficat, dintre care 7 de la donatori vii şi 7 de la donatori aflaţi în moarte cerebrală. Etiologia bolnavilor transplantaţi: HBV – 2 pacienţi, HBV+HDV – 5, HBV+HCV – 3, HBV+HDV+CHC – 1, HBV+CHC – 1, ciroză biliară primară – 1, retransplant – 1. Rezultate: La un pacient, din cauza trombozei arterei hepatice după transplant hepatic de la donator viu, s-a efectuat retransplant cu ficat integru de la donator aflat în moarte cerebrală. Complicaţiile apărute: hemoragie postoperatorie – 1, tromboza arterei hepatice – 1, peritonită biliară – 1, rejet acut a grefei – 1, disfuncţia primară a grefei – 1, sindrom convulsiv – 1. Mortalitatea în perioada postoperatorie precoce – 3, mortalitatea în timpul primului an – 0. Cauzele mortalităţii: hemoragie intracerebrală postoperatorie, rejet acut a grefei şi al treilea caz – disfuncţia primară a grefei cauzată de hipoperfuzia grefei. Complicaţii la donatorii vii nu au fost. Durata medie de spitalizare în cazul transplantului de ficat de la donatori vii a constituit 46 zile şi în cazul transplantului de ficat de la donator aflat în moarte cerebrală – 39 de zile. Concluzii: Transplantul de ficat la momentul actual în Republica Moldova poate fi considerat ca o procedură sigură în tratamentul bolilor cronice ale ficatului. Cu toate acestea rata complicaţiilor survenite sunt o problemă majoră, care ne impun să ne perfecţionăm permanent cunoştinţele în tehnica chirurgicală şi conduita postoperatorie, inclusiv şi tratamentul imunosupresiv.Introduction: Critical epidemiological situation developed in Moldova, on the prevalence and incidence of viral cirrhosis and following catastrophic mortality rate caused by cirrhosis of the liver - from 76.46 to 100.000 populations (first place in the world), required us to launch liver transplantation. Purpose: Performance and optimizing liver transplantation as a unique method of treatment of end-stage liver disease. Material and methods: At the moment in our country were performed 14 liver transplants: 7 of them from living donors and 7 – from donors with death of brain. Etiology of transplant patients: HBV – 2 patients, HBV+HDV – 5, HBV+HCV – 3, HBV+HDV+CHC – 1, HBV+HCC – 1, primary biliary cirrhosis – 1, retransplant – 1. Results: In 1 patient because of hepatic artery thrombosis after lever transplantation from living donor was performed retransplantation of whole liver from donor with brain dead. Complications: postoperative bleeding – 1, thrombosis of hepatic artery – 1, biliary peritonitis – 1, acute graft rejection – 1, primary graft dysfunction – 1, convulsive syndrome – 1. Mortality in early postoperative period – 3, mortality during the first year – 0. The causes of mortality: postoperative intracerebral hemorrhage, acute graft rejection and in third case primary graft dysfunction caused by graft hypoperfusion. No complications from living donors. The average of length of hospitalization for liver transplantation from living donors consisted 46 days and in case of liver transplantation from brain dead donor – 39 days. Conclusions: Liver transplantation currently in Moldova can be considered a safe procedure in the treatment of chronic liver diseases. However complication rate is a major problem occurred which require the permanent improvement of our knowledge in surgical technique and postoperative management, including immunosuppressive treatment

Multimodal treatment of liver carcinoma

Catedra de Chirurgie nr 2, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Tratamentul chirurgical al CHC s-a dezvoltat remarcabil în ultimii ani, dătorită perfecționîrii tehnicii de transecție hepatică și control vascular. La momentul actual hepatectomiile au devenit o metodă de tratament sigură, care oferă o rezultae favorabile paciențiilor cu CHC. Aprecieria adecvată a volumului operaţiei, perfecţionăria tehnicii chirurgicale și dezvoltarea managementului preşi postoperator, ne permite să micșorăm considerabil rata complicațiilor postoperatorii și mortalitatea la această categorie de bolnavi. Material și metode: Numărul total pe perioada acestor ani fiind 94 cazuri. În majoritatea cazurilor (80%), s-au efectuat rezecții anatomice. Rezecții non-anatomice în majoritatea cazurilor s-au efectuat la bolnavi cu CHC grefat pe ciroză hepatică. La 10 pacienți rezecția chirurgicală a fost efectuată peste 4-6 săptămâni peste embolizarea ramului portal drept, când masa ţesutului hepatic restant nu depăşea 30%. Rezultate: Necătând la perfecționarea continue a tehnicii chirurgicale hemoragia intraoperatorie (mai mult de 1000ml) rămâne o problemă importantă, constatată în 16,5% cazuri. Complicațiile postoperatorii: hemoragie postoperatorie – 4,2%, insuficiență hepatică postoperatorie în 3,3%, complicații biliare 4,1%. Mortalitatea postoperatorie constituie 3,4%, cauza principală este insuficiența hepatică postoperatorie. Concluzie: Rezecția hepatică este cea mai disponibilă și eficientă metodă de tratament al CHC. O evaluare corectă a funcției hepatice, înțelegerea anatomiei segmentare ale ficatului, folosind rezultatele imagistice, precum și optimizarea tehnicii rezecțiilor hepatice sunt cei mai importanți factori, ce conduc la o mortalitate scăzută cu o supraviețuire așteptată (la 5 ani) la 70%.Introduction: Surgical treatment of CHC has been developed remarkable in recent years, due to the improvement of the hepatic transection technique and vascular control. At present, hepatectomy have become a safe treatment method that provides a favorable outcome for patients with CHC. Appropriate assessment of the volume of surgery, improvement of surgical technique and development of pre- and postoperative management allow us to considerably reduce the rate of postoperative complications and mortality in this category of patients. Material and Methods: The total number during these years was 94 cases. In most cases (80%), anatomical resections were performed. Non-anatomical resections in most cases were performed in patients with CHC grafted on liver cirrhosis. In 10 patients, surgical resection was performed over 4-6 weeks over the right portal ram embolisation when the remaining liver tissue mass did not exceed 30%. Results: Despite the continuous improvement of surgical technique, intraoperative haemorrhage (more than 1000ml) remains an important problem, found in 16.5% cases. Postoperative complications: postoperative haemorrhage - 4.2%, postoperative liver failure in 3.3%, biliary complications 4.1%. Postoperative mortality is 3.4%, the main cause is postoperative liver failure. Conclusion: Hepatic resection is the most available and effective treatment method for CHC. A correct assessment of liver function, understanding of segmental liver anatomy using imaging results, and optimization of liver resection techniques are the most important factors leading to low mortality with an expected survival (at 5 years) at 70%

Launch of liver transplantation in Republic of Moldova

Catedra 2 Chirurgie, USMF ”Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Rezumat: Datele statistice ale OMS în ultimii 10 ani au prezentat o situaţie alarmantă a bolilor cronice difuze hepatice în Republica Moldova, în acelaşi timp ţara noastră este numită ca o zonă cu epidemie a hepatitelor virale HVB şi HCV. Prevalenţa Bolilor Cronice Difuze a Ficatului în 2010 – 2254,07 la 100.000 de populaţie, iar incidenţa constituie 264,39 la 100.000. Rata mortalităţii din cauza cirozei hepatice constituie 76,46 la 100.000 de populaţie şi este pe primul loc în lume. Lansarea transplantului de ficat a devenit necesară urgent pentru a micşora rata mortalităţii la această categorie de bolnavi. Primul pas a fost efectuat în 2008, cînd a fost adoptată Legea privind transplantul de organe. În 2010 a fost deschisă Agenţia de transplant. Primul bolnav cu ciroză hepatică a fost inclus pe lista de aşteptare în 2012. În acelaşi timp a fost nevoie de medici specialişti (chirurgi, anesteziologi, reanimatologi, gastroenterologi, imagişti), care de mulţi ani au realizat stagieri în diferite clinici de transplant din Europa, Asia şi SUA. Deficitul critic de organe disponibile de la donatori aflaţi în moarte cerebrală ne -a impus să utilizăm transplant hepatic de la donator viu, anume cu această metodă am început transplantul hepatic în Republica Moldova. Primul transplant hepatic în Republica Moldova s-a efectuat pe 22 februarie 2013, această operaţie s-a încheat cu succes pentru donator şi recipientă. Primul transplant hepatic de la donator aflat în moarte cerebrală s-a efectuat peste un an, la fel s-a finisat cu succes pentru recipient. La momentul actual în ţara noastră s-au efectuat 14 transplante de ficat, dintre care 7 transplante de la donatori vii şi 7 transplante de la donatori aflaţi în moarte cerebrală. Numărul necesar de 40 transplante de ficat pe an, va fi atins prin implementarea programului naţional de transplant în Republica Moldova.Summary: Statistical data presented by OMS in the last 10 years have showed a terrible situation in chronic diffuse hepatic diseases in republic of Moldova. In the same time our country is called the epidemic zone of viral hepatitis HBV and HCV. The prevalence of chronic diffuse hepatic diseases – in 2010 was 2254.7 per 100000 of population and incidence was 264.39 per 100000 of population. Mortality rate due to liver cirrhosis is 76.46 per 100000 of population what is on the first place in the world. Launch of liver transplantation become urgent mandatory for decreasing of the mortality in this category of patients. The first step was performed in 2008 when the law of organs transplantation was adopted. In 2010 the Agency of Transplant was founded. The first patient with liver cirrhosis had been introduced in the waiting list in 2012. At the same time it was necessary to prepare the specialists – surgeons, anesthesiologists, reanimatologists, gastroenterologists and others, with experience in different clinics of transplantation in Europe, Asia and USA. The critical insufficiency of available organs from death brain donors required us to use living donor liver transplantation, especially with this method we have begun liver transplantation in Republic of Moldova. The first liver transplantation in Republic of Moldova was performed on February 22nd, 2013. This surgical intervention was successful for the donor and recipient. The first liver transplant from the death brain donor was performed after one year, and it was successful for the recipient. Up to now, 14 liver transplantations have been performed in our country, 7 of them from living donors and 7 from death brain donors. Necessary number of 40 liver transplants every year will be reached due to implementation of national program of transplant in Republic of Moldova

Complications of liver resections in patients with primary and metastatic liver cancer

Catedra 2 Chirurgie, USMF ”Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Rezecția hepatică a devenit “standardul de aur” în tratamentul carcinomului hepatocelular și a metastazelor hepatice. Afecțiunile maligne ale ficatului presupun o tactică laborioasă privind managementul perioperator a maladiilor oncologice ale ficatului. Alterarea funcției hepatice (hepatită, ciroză, chimioterapie, steatoză hepatică) preoperatorie mărește riscul apariției complicațiilor intra- și postoperatorii, tehnicii operatorii sofisticate, datorită arhitecturii sale unice anatomice, devin inevitabile la această categorie de pacienți. Complicațiile rezecției hepatice: hemoragie intra- și postoperatorie, infecție postoperatorie, complicații pulmonare, ascită, bilioragie, insuficiență hepatică posthepatectomie. Scopul: Evaluarea corectă a funcției hepatice (pacienți cirotici, post-chimioterapie) însoțită de manipulații chirurgicale adecvate, ce va permite micșorarea morbidității și mortalității postoperatorii. Material și metode: Au fost analizați 128 de pacienți, care au suferit rezecții hepatice, dintre care 79 cu carcinom hepatocelular, 42 Mts hepatice a cancerului colorectal și 7 cazuri de carcinom colangiocelular. Mortalitatea în perioada postoperatorie a constituit 4,65% (n-6), morbiditatea postoperatorie 30,5% (39 de pacienți), cauzate de hemoragie intraoperatorie: (>1000 ml) n-18, hemoragie postoperatorie: n-6, complicații pulmonare: n-19, infecție intraabdominală: n-3, ascită tranzitorie n-16, bilioragie n-10, insuficiență hepatică postrezecție n-5. Rezultate: Rezecțiile hepatice au avut o progresie impresionantă în ultimii ani în Clinica Chirurgie 2 și sunt realizate pe scară largă pentru diferite afecțiuni ale ficatului, cum ar fi tumorile maligne. Concluzie: Hepatectomiile sunt semnificativ asociate cu o rată sporită de morbiditate și mortalitate și corelează cu starea morfofuncțională a ficatului, volumul și tehnica intervenției chirurgicale, evaluarea și managementul perioperator. Insuficiența hepatică posthepatectomie rămîne cea mai importantă problemă, deoarece este principala cauză de decese în perioada postoperatorie.Introduction: Liver resection has become the gold standard in the treatment of hepatocellular carcinoma and liver metastases. Malignant hepatic affections require special tactics which involves the perioperative management of oncological diseases of the liver. Alteration of hepatic function (hepatitis, cirrhosis, chemotherapy, hepatic steatosis) increases the preoperative risk of complications intra- and postoperatively, sophisticated surgical techniques, due to its unique anatomical architecture, become inevitable in this population. Complications of liver resection: intra- and postoperative bleeding, postoperative infection, pulmonary complications, ascites, biliorrhage, posthepatectomic liver failure. Aim: An accurate evaluation of hepatic function (cirrhotic patients, post-chemotherapy) accompanied by adequate surgical manipulations that will allow decreasing of postoperative morbidity and mortality. Material and methods: 128 patients were analyzed who underwent liver resections, including 79 with hepatocellular carcinoma, colorectal cancer liver Mts – 42 and 7 cases of cholangiocellular carcinoma. Postoperative mortality was 4.65% (n- 6), postoperative morbidity 30.5% (39 patients), due to intraoperative hemorrhage (>1000 ml) n-18, post-operative hemorrhage n-6, pulmonary complications n-19, intra-abdominal infection: n-3, transient ascites n-16, biliorrhage n-10, postresectional hepatic failure n-5. Results: Liver resections had an impressive progress in recent years in surgical clinic 2 and are performed on a large scale for various liver pathologies such as malignant tumors. Conclusion: Hepatectomy are significantly associated with a high rate of morbidity and mortality and correlates with morphofunctional state of the liver, volume and surgical technique, assessment and perioperative management. Posthepatectomic hepatic failure remains the most important problem because it is the main cause of death in the postoperative period

Aspects of diagnosis and surgical treatment in biliary cysts

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Catedra de Chirurgie nr.2, Chişinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Incidența chistului arborelui biliar este de 1 caz la 100.000-150.000 populație, reprezentând circa 1% în structura patologiei căilor biliare. Deși reprezintă o patologie foarte rară care este diagnosticată ca regulă în aproximativ 80% la copii, se asociază cu manifestări clinice mai evidente la tineri și adulți, caracterizate prin complicații de caracter mecanic, infecțios sau malignizare. Material și metode: Studiul reprezintă analiza retrospectivă a 39 pacienți spitalizați în Clinica Chirurgie 2 pe parcursul a 13 ani. Tipul de afectare a arborelui biliar reprezentat conform clasificării Todani: tip I – 26 (66,6%) pacienți, tip II – 6 (15,3%) pacienți, tip III – 2 (5,1%) pacienți, tip IVa – 1 (2,5%) pacient, tip V – 4 (10,2%) bolnavi. Standardul de aur in diagnosticul acestei patologii este reprezentat de Rezonanța Magnetică Nucleară în regim colangiografic, importanță majora explimând și Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (CPGRE), CT și Echografia abdomenului. Managementul chirurgical utiliazat la acești pacienți a avut drept scop realizarea decompresiei biliare preoperatorii, excizia sectorului biliar afectat și restabilirea pasajului bilio-digestiv prin reconstrucție biliară cu utilizarea preponderenta a ansei izolate în Y a la Roux. Rezultate: Morbiditatea postoperatorie precoce a fost determinată de prezența fistulei biliare la 3 pacienți, complicații septice 1 caz. Perioada tardivă postoperatorie evaluată cu apariția colangitei cronice recidivante 7 cazuri, 4 bolnavi cu strictură a hepaticojejunoanastomozei. Mortalitatea postoperatorie 3%. Concluzii: Standardul de aur în diagnosticul chisturilor arborelui biliar îl reprezintă colangio-RMN. Intervenţia chirurgicală are ca scop, extirparea afecțiunii din cauza riscului complicaţiilor, malignizarea fiind cea mai severă, precum şi asigurarea unui drenaj biliodigestiv adecvat. * * * Introduction: The incidence of biliary cysts is 1:100.000-150.000 population, representing about 1% in the biliary diseases. Although it is a very rare pathology, diagnosed as a rule in approximately 80% in children, it is associated with more obvious clinical manifestations in young and adult, characterized by mechanical, infectious complications or malignization. Material and methods: The study is a retrospective analysis of 39 patients hospitalized in Department of Surgery No 2 in 13 years. The type of biliary tree damage represented by the Todani classification: type I - 26 (66.6%) patients, type II - 6 (15.3%) patients, type III - 2 (5.1% ) patients, type IVa - 1 (2.5%) patient, type V - 4 (10.2%) patients. The gold standard in the diagnosis of this pathology is represented by Magnetic Resonance Cholangiography (MRC), with major importance being Endoscopic Retrograde Cholangiopancreatography (ERCP), CT and abdominal echography. The surgical management was aimed for preoperative biliary decompression, excision of the affected biliary sector and restoration of the biliodigestive passage through biliary reconstruction, using preponderant the isolated Roux loup. Results: Early postoperative morbidity was determined by the presence of biliary fistula in 3 patients, septic complications - 1 case. Tardive postoperative period - recurrent chronic colangitis 7 cases, 4 patients with stricture of hepaticojejunal anastomosis. Postoperative mortality 3%. Conclusions: The gold standard in biliary cysts diagnosis is the MRC. Surgery is aimed at removing the cysts because of the risk of complications, malignization being the most severe, and ensuring an adequate biliodigestive drainage.Introduction: The incidence of biliary cysts is 1:100.000-150.000 population, representing about 1% in the biliary diseases. Although it is a very rare pathology, diagnosed as a rule in approximately 80% in children, it is associated with more obvious clinical manifestations in young and adult, characterized by mechanical, infectious complications or malignization. Material and methods: The study is a retrospective analysis of 39 patients hospitalized in Department of Surgery No 2 in 13 years. The type of biliary tree damage represented by the Todani classification: type I - 26 (66.6%) patients, type II - 6 (15.3%) patients, type III - 2 (5.1% ) patients, type IVa - 1 (2.5%) patient, type V - 4 (10.2%) patients. The gold standard in the diagnosis of this pathology is represented by Magnetic Resonance Cholangiography (MRC), with major importance being Endoscopic Retrograde Cholangiopancreatography (ERCP), CT and abdominal echography. The surgical management was aimed for preoperative biliary decompression, excision of the affected biliary sector and restoration of the biliodigestive passage through biliary reconstruction, using preponderant the isolated Roux loup. Results: Early postoperative morbidity was determined by the presence of biliary fistula in 3 patients, septic complications - 1 case. Tardive postoperative period - recurrent chronic colangitis 7 cases, 4 patients with stricture of hepaticojejunal anastomosis. Postoperative mortality 3%. Conclusions: The gold standard in biliary cysts diagnosis is the MRC. Surgery is aimed at removing the cysts because of the risk of complications, malignization being the most severe, and ensuring an adequate biliodigestive drainage

Surgical treatment of liver metastasis in colorectal cancer

Catedra 2 Chirurgie, USMF ”Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Metastazele colorectale au devenit o problemă specială în domeniul chirurgiei digestive şi oferă discuţii permanente şi controversate. Jumătate dintre pacienţii cu cancer al colonului dezvoltă metastaze hepatice. Criteriile de rezecabilitate a metastazelor colorectale au fost extinse în ultimii ani şi se învârt în jurul rezecţiei R0 cu un volum hepatic rezidual suficient. Scopul: Aprecierea selecţiei corespunzătoare, tratamentului adecvat perioperativ şi tehnicii chirurgicale corecte, ce conduce la o rată de mortalitate şi morbiditate scăzută. Material şi metode: În Clinica de chirurgie 2 pe parcursul anilor 2007-2015 au fost supuşi intervenţiei chirurgicale 42 pacienţi. La 28 de pacienţi metastazele hepatice s-au dezvoltat după înlăturarea tumorii primare la o perioada de 4 luni – 3 ani. La 10 pacienţi s-au efectuat rezecţii sincrone şi la 4 pacienţi rezecţia tumorii primare a urmat peste 1-3 luni după înlăturarea metastazelor hepatice. Pentru a exclude insuficienţă hepatică postrezecţională la 4 pacienţi s-au efectuat rezecţii hepatice etapizate, 7 pacienţi – rezecţii hepatice după ocluzia venei porte. Rezultate: Tratamentul metastazelor colorectale este multimodal şi include rezecţia chirurgicală, chimioterapie, tratament de ablaţie locală. Dar numai tratamentul chirurgical este unica soluţie ce permite de a atinge o supravieţuire mai lungă la această categorie de pacienţi. Supravieţuirea la 5 ani a constituit 30,9% (n=13). Concluzii: Rezecţia hepatică este o opţiune extrem de importantă pentru mărirea ratei de supravieţuire şi rămîne o metodă potenţial curativă cu un risc perioperativ acceptat. Toţi pacienţii cu metastaze hepatice pot fi consideraţi candidaţi pentru tratament chirurgical. Principala limită de rezecţie este calitatea şi cantitatea ţesutului hepatic restant.Introduction: Colorectal metastases have become a particular problem in digestive surgery and offers permanent and controversial discussions. Half of patients with colon cancer develop liver metastases. Colorectal metastases resectability criteria were extended in recent years and resolve around R0 resection with sufficient enough residual liver volume. Purpose: Evaluation of corresponding selection, appropriate perioperative treatment and correct surgical technique, which leads to a low rate of mortality and morbidity. Material and methods: In surgical clinic N2 during the years 2007 to 2015, 42 patients were operated. At 28 patients of liver metastasis were developed after removal of the primary tumour for a period of four months – 3 years. In 10 cases were made synchronous resection and in 4 cases primary tumour resection was made after 1-3 months later after removing of liver metastases. With the aim to exclude postresectional hepatic failure in 4 patients was performed staged hepatic resection, in 7 patients wad made hepatic resection after hepatic portal vein occlusion. Results: The treatment of colorectal metastases is multimodal and includes surgical resection, chemotherapy, local ablation. But only surgery is the only solution that allows to achieve longer survival in these patients. Survival at 5 years was 30.9% (n=13). Conclusions: Liver resection is an extremely important option to increase survival rate and remains a potentially curative method with acceptable perioperative risk. All patients with liver metastases can be considered candidates for surgical treatment. The main limitation of the resection is the quality of remaining tissue

Klatskin tumors: diagnostic aspects and surgical treatment

Catedra chirurgie nr.2, USMF ”Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Colangiocarcinomul reprezintă o maladie oncologică cu impact socio-economic major. Incidența acestei patologii variază de la 1-2 pînă la 85 pe 100.000 populație. Morbiditatea și mortalitatea în cadrul colangiocarcinomului constituie 14-76% și 0-19% respectiv. Scopul studiului: A fost studierea abordării diagnostice și a rezultatelor tratamentului chirurgical. Material și metode: Pe parcursul anilor 2000-2014 în Clinica noastră au fost internați 79 pacienți cu tumora Klatskin. Din care tipul I și II au fost 11 (13,6%) cazuri, IIIA – 7, IIIB – 9. În restul 54 de cazuri au fost de tip IV. Procesul diagnostic a inclus: examen clinic, analize de laborator, ultrasonografia abdominală, colangiopancreatografia retrogradă endoscopică, rezonanța magnetică nucleară. Tratament chirurgical a fost efectuat la 28 (34,2%) pacienți. Rezecția de cale biliară principală cu aplicarea bihepaticojejunoanastomozei s-a efectuat în 11 cazuri, hepatectomia reglată stîngă – 7, hepatectomia reglată dreaptă – 9, cu aplicarea hepaticojejunoanastamozei pe ansa Y a la Roux. Toate procedeele chirurgicale au fost asociate cu rezecția segmentului I. Rezultate: Algoritmul de diagnostic la bolnavii cu tumoră Klatskin include examinarea clinică a pacientului, analizele de laborator, ultrasonografia abdominală, colangiopancreatografia, rezonanța magnetică nucleară. Tratamentul chirurgical al acestor bolnavi constă în rezecția de cale biliară principală, hemihepatectomia dreaptă sau stîngă. Toate procedeele chirurgicale includ rezecția lobului caudat. Concluzii: Astfel, investigarea preoperatorie a pacienților cu tumoră Klatskin, conform algoritmului diagnostic și tratamentul chirurgical radical ameliorează rezultatele în perioada postoperatorie precoce și tardivă, cu o supraviețuire acceptabilă.Introduction: Cholangiocarcinoma represents an oncologic disease with a major socio- economic impact. Incidence of these pathology varies from 1-2 to 85 per 100.000 population. Morbidity and mortality due to cholangiocarcinoma are 14-76% and 0- 19% respectively. Aim of study was to research diagnostic approach and surgical treatment outcomes. Materials and methods: 79 patients with Klatskin tumors were admitted in our surgical department during the period of 2000- 2014 years. Of which 11 (13.6%) patients were with type I and II, 7 – IIIA, 9 – IIIB. The last 54 cases were represented by patients with Klatskin tumor type IV. Diagnostic was confirmed by clinical examination, laboratory tests, abdominal ultrasound, retrograde endoscopic cholangiopancreatography, magnetic resonance imaging. Surgical treatment was performed in 28 (34.2%) patients. The main bile duct resection with performing of bihepaticojejunoanastomosis was done in 11 cases, left hepatectomy – 7, right hepatectomy – 9 cases, with performing of hepaticojejunoanastomosis Roux-en-Y loop. All types of surgical procedures were associated with segment I resection. Results: Diagnostic algorithm in patients with Klatskin tumor includes physical examination, laboratory test, abdominal ultrasound, retrograde endoscopic cholangiopancreatography, magnetic resonance imaging. Surgical treatment of these patients includes – main bile duct resection, left and right hepatectomy. All types of surgical procedures were associated with caudate lobe resection. Conclusions: Preoperative investigation of patients with Klatskin tumor, according to the diagnostic algorithm, and radical surgical treatment improves outcomes in early and late postoperative periods, with an acceptable survival