3 research outputs found

    Lichtenstein Procedure- elective procedure in the treatment of inguinal hernia

    Get PDF
    Catedra Chirurgie nr. 2 USMF „Nicolae Testemiţanu”, Clinica SCM nr. 3 ,,Sfânta Treime”We present you a study made on a sample of 137 patients with inguinal hernia: interstitial, inguinal - pubian, funicle, inguinal scrotal, recurrent and re - recurrent; hospitalized in the SCM Nr. 3‚ „Sfânta Treime” during the years 12.2001-04.2009. All patients had supported surgical treatment by tension-free method (no voltage) Lichtenstein procedure using synthetic polypropylene net. The performed clinical analysis shows a considerable decrease of complications and postoperative recurrence, quick restoration and very good results. Prezentăm un studiu pe un lot de 137 de pacienți cu hernii inghinale: interstițiale, inghinopubiană, funiculara, inghinoscrotală, recidivante si rerecidivante; spitalizați în SCM N 3 Sfânta Treime” în perioada anilor 12.2001-04.2009. Toți pacienții au suportat cură chirurgicală prin metoda tension-free( fără tensiune) procedeul Lichtenstein prin folosirea plasei sintetice din polipropilenă. Analiza clinică efectuată atestă o scădere considerabilă a complicațiilor și recidivelor postoperatorii, refacerea este rapidă iar rezultatele foarte bune

    Abdominal wall hernias after laparoscopic cholecystectomy

    Get PDF
    USMF ”N. Testemițanu”, Catedra chirurgie 2, Clinica chirurgie II, SCM ”Sfînta Treime”, Chișinău, Republica Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Scopul studiului: colecistectomia laparoscopică a fost rapid acceptată și dominată de un proses tehnic avansat ca alternativă a colecistectomiei clasice în tratamentul litiazei veziculare, însă până în prezent nu sunt definitiv studiate consecințele postoperatorii.Material și metode: Studiul se bazează pe o analiză a 502 bolnavi operați în clinică laparoscopic, dintre care pentru colecistită cronică calculoasă – 398, iar pentru colecistită acută calculoasă – 104. În 24 cazuri au fost depistate hernii poslaparoscopice, din care 8 pacienti au fost operați în diferite instituții medico-sanitare publice, iar în 4 cazuri au fost operați de urgență după hotarele țării. Femei au fost 480, bărbați – 22, cu vîrsta medie de 48,2 ani.Rezultate: Eventrații postoperatorii au fost la 24 pacienți. Mai frecvent herniile au avut loc în lotul de bolnavi operați în mod urgent pentru colecistită acută calculoasă – 18 cazuri, la cei cu colecistita cronică calculoasă eventrațiile au fost în 6 cazuri. La 8 bolnavi herniile au fost multiple (2), în regiunea epigastrală și ombilicală. Un rol important în dezvoltarea heniilor a avut starea peretelui abdominal, vîrsta, obezitatea, cînd situația intraoperatorie a impus lărgirea plăgii din cauza vezicii biliare cu pereții ingroșați și mărită, flegmonos schimbată, cât și prezența calculilor mari în ea și nesuturarea defectului aponeurotic. Hernioplastia s-a efectuat sub anestezie locală cu soluție 0,3% Lidocaină 60-80 ml cu țesuturi proprii în 20 cazuri, iar în 4 cazuri s-a efectuat sub anestezie generală oro-traheală cu plasă sintetică de propilen. În perioada postoperatorie precoce și tardivă complicații nu s-au înregistrat. Concluzii: Pentru prevenirea herniilor postoperatorii după colecistectomia laparoscopică este obligatoriu să se sutureze aponeuroza în toate cazurile după înlăturarea trocarelor cît și a vezicii biliare, ca metode de preîntîmpinare a herniilor peretelui abdominal.Aim: Laparoscopic cholecystectomy was quickly accepted and dominated by a technically advanced process as an alternative to conventional cholecystectomy in the treatment of gallbladder lithiasis, but so far the postoperative consequences have not been definitively studied. Material and methods: The study is based on an analysis of 502 patients that were operated using laparoscopic surgery, from them with chronic cholecystitis -398, and for acute calculus cholecystitis – 104. In 24 hernia cases were detected after laparoscopic operations, from which 8 patients were operated on in different public medical institutions, and in 4 cases patients were operated abroad. The study has 480 cases – women, men - 22, average age 48.2 years. Results: Postoperative eventrations occurred at 24 patients. More frequently hernias occurred in the group of patients that were operated urgently for acute calculus cholecystitis -18 cases, for those patients which had chronic calculus cholecystitis eventrations happened in 6 cases. 8 patients had multiple hernias(2), in epigastric and umbilical region. An important role in hernias development had the abdominal wall condition, age, obesity, when the intraoperative situation required a widening of the surgical wound due to enlarged gallbladder with thickened walls, with phlegmon changes, and the presence of large stones in it and no sutures of the aponeurotic defect. The plasty of hernia was performed under local anesthesia with 0.3 % Lidocaine solution 60-80 ml with own tissue in 20 cases, and in 4 cases was performed under general oro-tracheal anesthesia with propylene synthetic mesh. During the early and late postoperative periods, no complications were observed. Conclusions: To prevent postoperative hernia after laparoscopic cholecystectomy is mandatory in all cases to put aponeurotic sutures after removal of trocars as well as of gallbladder, as a method of preventing abdominal wall hernias

    The aspects of management in the acute severe pancreatitis

    Get PDF
    Clinica Chirurgie SCM „Sfînta Treime”, Catedra nr. 2 Chirurgie USMF „N.Testemiţanu” Secţia reanimare-terapie intensiva SCM „Sfînta Treime”The aims of this study was to estimate the results of the complex medico-surgical treatment on severe acute pancreatitis in concordance of the elaborates principles. Our results demonstrate the efficiency of the proposed protocol, including medical and supportive care, the rationale combination of endoscopic and surgical intervention. Imagistic USG and radiologic (CT) monitoring provides to accurate selection on oportun operative time and diminished the mortallity rate in patinets with severe acute pancreatitis. Obiectivul studiului dat a constituit estimarea rezultatelor tratamentulului complex monitorizat medico-chirurgical al pancreatitelor acute severe conform principiilor elaborate. Rezultatele obţinute au demonstrat eficacitatea protocolului propus, ce a inclus tratament conservativ intensiv, combinat raţional cu intervenţii endoscopice şi chirurgicale. Monitoringul USG şi radiologic (TC) au contribuit cu acurateţe selecţiei timpului operator oportun şi micşorării ratei de mortalitate la bolnavii cu pancreatite acute severe
    corecore