Testing of the hospital waste management questionnaire

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaStudy is carried out with the support of the project: G15131 “Study on the medical waste management process in the Republic of Moldova” within the SOROS projects (2021-2022), the project leader: Guțu Luminița, contracting authority: SOROS.Studiu realizat cu suportul proiectului: G15131 „Studiu privind procesul de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale în Republica Moldova” din cadrul proiectelor SOROS (20212022), conducător de proiect: Guțu Luminița, autoritatea contractantă: SOROS.Introducere. În conformitate cu datele OMS, 15% din deșeurile generate de instituțiile medico-sanitare sunt considerate material periculos care ar putea fi infecțios, toxic sau radioactiv. Deșeurile periculoase care nu sunt gestionate corespunzător prezintă risc pentru pacienți, personalul instituției, dar și populația generală. Scopul. Testarea formularului pentru evaluarea practicilor și capacităților instituțiilor medicale din Republica Moldova privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale cu scopul identificării și reducerii riscurilor posibile produse de specificul și practicile instituționale. Material și metode. A fost proiectat un studiu epidemiologic transversal. A fost dezvoltat un instrument de evaluare rapidă, elaborat în baza chestionarului OMS „Health-care waste management. Rapid assessment tool” (versiunea 2011). Formularul a fost supus testării pe 21 de instituții medico-sanitare din țară. Rezultate. Chestionarul standardizat al OMS a fost tradus și ajustat pentru a fi aplicat in condițiile Republicii Moldova. Criteriile testării formularului au fost: claritate, simplitate, veridicitate și raționament. Chestionarul primar, aplicat în studiul pilot, a inclus 50 de întrebări cu 247 variante de răspuns. În rezultatul testării au fost excluse 3 întrebări și 15 variante de răspuns, modificate și ajustate 31 de întrebări, adăugate 3 întrebări noi. Variata finală a instrumentul a inclus 50 întrebări cu 132 variante de răspuns. Concluzii. Modificările operate în timpul testării formularului au condus la îmbunătățirea calității și comprehensiunii acestuia, fapt ce a făcut posibilă utilizarea formularului în studiu.Introduction. According to the WHO data, of the total amount of waste generated by health-care activities, 15% is considered hazardous material that may be infectious, toxic, or radioactive. Improperly managed hazardous waste may pose a risk to the health of patients, healthcare professionals and the general public. The purpose. Testing the questionnaire for practices and capacities assessment of the medical waste management process in Health Care Facilities of the Republic of Moldova to identify and reduce potential risks generated by institutional peculiarities and practices. Material and methods. A cross-sectional epidemiological study was designed. Based on the WHO questionnaire „Health waste management. Rapid Assessment Tool” (2011 version), an assessment form has been developed. The form has been tested in 21 UHMs across the country. Results. The WHO standardized questionnaire was translated and adjusted for application in medical institutions of the Republic of Moldova. The criteria for testing the form were clearness, simpleness, truthfulness, and rationality. The primary questionnaire, applied in the pilot study, included 50 questions with 247 variants of answer. As a result of the questionnaire assessment, 3 questions and 15 variants were excluded from the form, 31 questions were modified and adjusted, 3 new questions were added. The final tool included 50 questions with 132 variants of answer. Conclusions. Changes during the form testing of the improved the quality and understanding of the questionnaire, which made it possible to use in the study

Testarea formularului de evaluare a gestionării deșeurilor rezultate din activități medicale

Introduction. According to the WHO data, of the total amount of waste generated by health-care activities, 15% is considered hazardous material that may be infectious, toxic, or radioactive. Improperly managed hazardous waste may pose a risk to the health of patients, healthcare professionals and the general public. The purpose. Testing the questionnaire for practices and capacities assessment of the medical waste management process in Health Care Facilities of the Republic of Moldova to identify and reduce potential risks generated by institutional peculiarities and practices. Material and methods. A cross-sectional epidemiological study was designed. Based on the WHO questionnaire „Health waste management. Rapid Assessment Tool” (2011 version), an assessment form has been developed. The form has been tested in 21 UHMs across the country. Results. The WHO standardized questionnaire was translated and adjusted for application in medical institutions of the Republic of Moldova. The criteria for testing the form were clearness, simpleness, truthfulness, and rationality. The primary questionnaire, applied in the pilot study, included 50 questions with 247 variants of answer. As a result of the questionnaire assessment, 3 questions and 15 variants were excluded from the form, 31 questions were modified and adjusted, 3 new questions were added. The final tool included 50 questions with 132 variants of answer. Conclusions. Changes during the form testing of the improved the quality and understanding of the questionnaire, which made it possible to use in the study.Introducere. În conformitate cu datele OMS, 15% din deșeurile generate de instituțiile medico-sanitare sunt considerate material periculos care ar putea fi infecțios, toxic sau radioactiv. Deșeurile periculoase care nu sunt gestionate corespunzător prezintă risc pentru pacienți, personalul instituției, dar și populația generală. Scopul. Testarea formularului pentru evaluarea practicilor și capacităților instituțiilor medicale din Republica Moldova privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale cu scopul identificării și reducerii riscurilor posibile produse de specificul și practicile instituționale. Material și metode. A fost proiectat un studiu epidemiologic transversal. A fost dezvoltat un instrument de evaluare rapidă, elaborat în baza chestionarului OMS „Health-care waste management. Rapid assessment tool” (versiunea 2011). Formularul a fost supus testării pe 21 de instituții medico-sanitare din țară. Rezultate. Chestionarul standardizat al OMS a fost tradus și ajustat pentru a fi aplicat in condițiile Republicii Moldova. Criteriile testării formularului au fost: claritate, simplitate, veridicitate și raționament. Chestionarul primar, aplicat în studiul pilot, a inclus 50 de întrebări cu 247 variante de răspuns. În rezultatul testării au fost excluse 3 întrebări și 15 variante de răspuns, modificate și ajustate 31 de întrebări, adăugate 3 întrebări noi. Variata finală a instrumentul a inclus 50 întrebări cu 132 variante de răspuns. Concluzii. Modificările operate în timpul testării formularului au condus la îmbunătățirea calității și comprehensiunii acestuia, fapt ce a făcut posibilă utilizarea formularului în studiu

Preservation of the great saphenous vein in treatment of varicose veins: background experience and research directions

Catedra de chirurgie generală, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Spitalul Clinic Municipal nr.1, Chişinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Abordul standard în tratamentul chirurgical al maladiei varicoase (MV) prevede abolirea definitivă a venei safene incompetente. În anumite condiții clinico-hemodinamice o strategie alternativă reprezintă înlăturarea izolată a complexului varicos cu prezervarea trunchiului safenian. Analiza rezultatelor acestor intervenții reprezintă un obiectiv științifico-practic important. Scopul studiului a fost evaluarea experienței Clinicii în tratamentul chirurgical al MV cu prezervare safeniană și stabilirea direcțiilor ulterioare de cercetare. Material și metode: În cadrul studiului retrospectiv au fost incluși 107 pacienți (131 extremitați cu MV), supuși examinării clinicoimagistice și, ulterior, operațiilor cu prezervare safeniană. Rezultate: Vârsta medie a pacienților a constituit 44,3 ani, cu predominarea genului feminin – 72,8%. Durata medie a MV – 10,6 ani. Extremitatea stângă a fost afectată în 58% cazuri. Clasa C2 CEAP – 91 (69,4%), C3 – 35 (26,7%), C4 – 4 (3%), C6 – 1 (0,7%) cazuri. Distribuția anatomică a MV: bazinul v.safena magna – 89 (67,9%), v.safena accesoria (VSA) – 31 (23,6%), vena safena parva – 8 (6,1%), 2 bazine afectate – 3 (2,2%) cazuri. Miniflebectomia izolată a varicelor în prezența refluxului safenian (tipul Pittaluga 3-4) a fost efectuată în 55 (53,2%) cazuri, în cazul axului safenian competent (tipul Pittaluga 1) – în 27 (22,1%) și în cazul refluxului în VSA (tipul Pittaluga 5) – în 30 (24,5%). Crosectomia nu a fost practicată nici într-un caz. Durata medie a operației a constituit 38 min. Concluzii: Experiența acumulată în Clinică susține raționalitatea includerii intervențiilor cu prezervarea safeniană în arsenalul metodelor de tratament a pacienților cu MV. Cercetările ulterioare necesită axare pe precizarea indicațiilor către operație și evaluarea multidimensională a rezultatelor tratamentului.Background: The standard approach for treatment of varicose veins (VV) includes definitive destruction of incompetent saphenous vein. In certain clinical and hemodynamic conditions, the isolated removal of varicose reservoir with preservation of saphenous trunk may represent the alternative strategy. Assessment of the results of these interventions is an important scientific and practical objective. Aim of study was evaluation of our clinical experience in surgical treatment of VV with saphenous preserving and establishing of further directions for research. Methods and materials: Retrospective study included 107 patients (131 limbs with VV), supposed to the clinical examination, imaging and operation with preservation of the saphenous vein. Results: Mean patients age was 44.3 years, majority being females – 72.8%. Mean VV duration – 10.6 years. Left limb was affected in 58% of cases. Class C2 CEAP – 91 (69.4%), C3 – 35 (26.7%), C4 – 4 (3%), and C6 – 1 (0.7%) cases. Anatomic distribution: great saphenous vein – 89 (67.9%), accessory saphenous vein (ASV) – 31 (23.6%), small saphenous vein – 8 (6.1%), two veins – 3 (2.2%) cases. In presence of saphenous reflux (Pittaluga types 3-4) isolated miniphlebectomy was performed in 55 (53.2%) cases, in patients with competent saphenous trunk (Pittaluga type 1) – in 27 (22.1%) and for reflux in ASV (Pittaluga type 5) – in 30 (24.5%) cases. Crossectomy was never performed. The mean operation time was 38 minutes. Conclusions: Our experience supports the rationality of including saphenous preserving interventions in arsenal of curative methods for patients with VV. Further research should be focused on the refinement of indications for surgery and multidimensional evaluation of treatment results

Evaluarea cadrului normativ-regulatoriu privind procesul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale

Introducere. La nivel global se constată lipsa serviciilor sigure de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale (DRAM), în special în țările cu venituri mici şi medii. Gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale în Republica Moldova este o problemă actuală, amplificată de pandemia de COVID-19, care necesită o cercetare complexă şi aprofundată. Scopul. Evaluarea cadrului normativ-regulatoriu privind procesul de gestionare a DRAM în scopul identificării punctelor forte şi slabe ale cadrului legal național. Material și metode. Au fost evaluate, folosind metoda descriptivă documente naționale şi internaționale, cu prezentarea cadrului normativ în vigoare, standarde și proceduri administrative existente referitor la procesul de gestionare a deşeurilor rezultate din activități medicale. Rezultate. Documentele naționale, care reglementează gestionarea DRAM la nivel național, sunt în mare măsură racordate la cerințele convențiilor internaționale de la Basel, Stockholm, Minamata, Aarhus. În legislația națională sunt incluse principiile de bază ale gestionării DRAM, inclusiv sunt ratificate toate prevederile internaţionale ce țin de transportul transfrontalier al deșeurilor medicale sau de poluarea mediului. Planul de implementare a Strategiei de gestionare a DRAM din Republica Moldova pentru anii 2013-2027 conţine activităţi planificate doar până în anul 2017, la moment nefiind actualizat sau/şi revizuit, iar gradul de implementare este unul parțial. Totodată, legislația națională conţine reglementări contradictorii care pot produce dificultăți în identificarea subiecților care întrunesc calități sau condiții de producător de DRAM, iar în acest context există o situaţie confuză ce ţine de exercitarea obligaţiunilor şi, respectiv, de responsabilitatea privind consecinţele unui management defectuos. Lipsa clarităţii privind mecanismele de neutralizare şi de transportare a DRAM în afara instituţiilor medicale, în special a celor chimice şi radiologice, şi deficienţele în soluţionarea problemelor tehnice ale procesului de neutralizare a acestora, de asemenea, pot cauza impedimente în gestionarea DRAM în conformitate cu prevederile legislative. Ca şi punct slab în legislaţia naţională poate fi considerată lipsa articolelor privind finanţarea instituţiilor în scopul asigurării procesului de gestionare a DRAM. Actele normative naționale conţin descrierea responsabilităţilor organizațiilor de diferit nivel (teritorial, național) pentru adoptarea acţiunilor necesare întru asigurarea inofensivităţii DRAM periculoase pe parcursul întregului flux, asigurând protecția mediului ambiant și a sănătății populaţiei. Totodată, legislaţia naţională nu este ajustată cerinţelor de pregătire şi răspuns la urgenţe de sănătate publică (ex. boli cu potenţial de răspândire globală, inclusiv COVID-19). Concluzii. În urma analizei actelor normative a fost stabilit că legislaţia privind gestionarea DRAM, elaborată şi propusă pentru implementare la nivel naţional, reglementează toate activitățile din ciclul de viață al acestora. În același timp, identificarea punctelor slabe în legislația națională impune necesitatea realizării cercetărilor şi analizelor în domeniul gestionării DRAM pentru elaborarea documentelor de politici bazate pe dovezi