Particularitățile anginei pectorale la bărbați

Background. Angina pectoris (AP) is the most common form of ischemic heart disease, has a prevalence of 3.4% in men and 3.2% in women, increases with age for both sexes: from 4-7% in men and 5-7% for women, aged 45-64 years and 12-14% for men and 10-12% for women aged 65-84 years. Objective of the study. To determine the peculiarities of angina pectoris in adult men Material and Methods. The retrospective-prospective study included 332 patients with stable angina, hospitalized in 2015-2019 at the Municipal Clinical Hospital "Holy Trinity", 167 (50.6%) of them were men and 165 (49.4%) women, the average age being 67.2 years ± 1.4 years. Results. Angina pectoris occurred more frequently in men (50.6%) with the prevalence of unstable (62.3%), in the age group 45- 64 years (55.7%). In men, among the risk factors predominated: hypertension (91.1%) and dyslipidemia (69.9%). The onset of AP - typical retrosternal pain (55.9%). Men had 67.7% of high total cholesterol, 44.3% high LDL-cholesterol. The men demonstrated: ischemic changes (60.4%), rhythm disorders (53.9%), and LH (86.5%). Coronary angiography was applied more often to men with unstable AP (51.6%), with more frequent detection of tricoronary (42%) and bicoronary (39.8%) atherosclerotic lesions, with involvement LAD (36%) and RCA (34%), with stenting in 52.7%. Conclusion. Men with AP show more frequent typical retrosternal pain on exertion and detect more frequently cardiovascular morphofunctional disorders. Against the background of conservative treatment, men more frequently and earlier underwent stenting and coronary artery bypass grafting. Introducere. Angina pectorală (AP), cea mai răspândită formă a cardiopatiei ischemice, are o prevalenţă de 3,4% la bărbaţi și 3,2% la femei, creşte o dată cu vârsta: de la 4-7% la bărbaţii și 5-7% la femei cu vârsta între 45-64 ani și la 12-14% pentru bărbații și 10-12% pentru femei cu aceeași vârsta între 65-84 ani. Scopul lucrării. Determinarea particularităților anginei pectorale la bărbații adulți. Material și Metode. Studiul retrospectiv - prospectiv a inclus 332 de pacienți cu angină pectorală, spitalizați între anii 2015-2019 la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, dintre care 167 (50,6%) barbați și 165 (49,4%) femei, vârsta medie constituind 67,2 ani ± 1,4 ani. Rezultate. Angina pectorală s-a manifestat mai frecvent la barbați (50,6%) cu prevalarea AP instabile (62,3%), în grupul de vârstă 45-64 ani (55,7%). Printre factorii de risc au predominat: hipertensiunea arterială (91,1%) și dislipidemia (69,9%). Debutul AP - cu dureri tipice în 55,9%. La barbați am diagnosticat în 67,7% valori elevate ale colesterolului total (44,3%) și LDL (52,5%); modificări ischemice (60,4%), blocuri și aritmii (53,9%), hipertrofie VS (86,5%). Coronaroangiografia a fost aplicată mai des la bărbații cu AP instabilă (51,6%), cu depistarea leziunilor aterosclerotice tricoronariene (42%) și bicoronariene (39,8%), cu implicarea LAD (36%) și RCA (34%); stentari 52.6%. Concluzii. Spre deosebire de femei, bărbații cu angină pectorală prezintă mai frecvent durere retrosternală tipică la efort. În examenul paraclinic, la bărbați se depistează dereglări morfofuncționale cardiovasculare mai frecvent și sunt supuși stentării și bypass-ului aortocoronarian precoce

Particularități de prezentare clinică a sindromului coronarian acut la pacient cu multipli factori de risc cardiovascular

Background. Almost two-thirds of all ischaemic episodes in the phase of instability are clinically silent, and hence are unlikely to be detected by a standard ECG. In clinical suspicion of ACS, negative tests of cardiac biomarkers will be repeated and coronary angiography is mandatory. Objective of the study. Determining the particularities of clinical presentation of acute coronary syndrome in patient with multiple risk factors. Material and Methods. Man, 47 years old, smoker, overweight (BMI- 29 kg/m2), with second degree AH and type 2 DM, presented at hospitalization with retrosternal constrictive pain at minimal physical effort and at rest, duration over 30 min., radiating in the neck; inspiratory dyspnea at minimal physical effort, palpitations, weakness. The onset of angina pectoris (AP)- 14 days. Results. ECG- sinus rhythm with HR-74 bpm. EAH- intermediate. Signs of LV hypertrophy. EcoCG- normal- sized heart, LV hypertrophy (IVS-13,5 mm, LWLV-12,5 mm), without wall motion abnormalities. Cardiac biomarkers (Troponin T, CK-MB) were within the norm. Coronary angiography - serial stenoses on LAD with unstable plaque appearance. Coronary angioplasty was performed with implantation of the pharmacologically active stent (everolimus) on LAD I-II with the reduction of the stenosis degree from 90% to 0%. Discharged at home without AP access, with the administration of beta-adrenoblockers, dual antiplatelet therapy, nitrates, ACEI, insulin therapy. Conclusion. In patients with multiple cardiovascular risk factors, the ECG and EcoCG do not always show data of acute myocardial ischemia, and coronary angiography helps us to determine the degree of damage to the coronary arteries and with their correction. Introducere. Aproape 2/3 din totalul episoadelor ischemice în faza de instabilitate sunt silențioase și puțin probabil să fie detectate la ECG standard. În suspiciunea clinică de SCA, testele negative ale biomarkerilor cardiaci vor fi repetate și efectuarea coronaroangiografiei este obligatorie. Scopul lucrării. Determinarea particularităților de prezentare clinică ale sindromului coronarian acut la un pacient cu multipli factori de risc cardiovascular. Material și Metode. Bărbat, 47 de ani, fumător 10 țigări/zi, supraponderal (IMC-29 kg/m2), cu HTA gr.II și DZ tip 2, s-a prezentat la internare cu dureri retrosternale constrictive la efort fizic minimal și în repaus, cu durată peste 30 min., care iradiau în regiunea gâtului; dispnee inspiratorie la efort fizic minimal, palpitații cardiace, slăbiciune generală. Debutul anginei pectorale (AP) – de 14 zile. Rezultate. ECG- ritm sinusal cu FCC-74/min. AEC - intermediară. Semne de hipertrofie VS. EcoCG - cordul de dimensiuni normale, hipertrofie VS (SIV13,5 mm, PLVS-12,5 mm), fără zone de afectare a cineticii parietale. Biomarkerii cardiaci (Troponina T, CK-MB) erau în limitele normei. Coronarografie - stenoze seriate pe LAD cu aspect de placă instabilă. A fost efectuată angioplastia coronariană cu implantare de stent farmacologic activ (everolimus) pe LAD I-II cu reducerea gradului de stenoză de la 90% la 0%. Externat la domiciliu fără accese de AP, cu administrarea beta-adrenoblocantelor, terapie dublă antiplachetară, nitrați, IECA, insulinoterapie. Concluzii. La pacienții cu multipli factori de risc cardiovascular ECG și EcoCG nu întotdeauna prezintă date de ischemie miocardică acută, iar coronaroangiografia ne ajută să determinăm gradul de afectare a arterelor coronariene cu corecția acestora

Challenges in the treatment of the patient with acute coronary syndrome and chronic kidney disease, treated through hemodialysis, clinical case

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Boala cronică renală (BCR) reprezintă un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare, iar prevalența acesteia la pacienții cu sindrom coronarian acut (SCA) crește până la 20-25%. Pacienții cu BCR, tratată prin hemodializă sunt mai predispuși de a dezvolta un SCA prin reactivare trombocitară. Scopul lucrării. Prezentarea cazului clinic a unui pacient cu sindrom coronarian acut și boală cronică renală st.V K/DOQI, tratată prin hemodializă. Material și metode. Bărbat, 71 ani, cunoscut cu BCR st.V K/DOQI, internat în SCM „Sfânta Treime” cu dureri constrictive retrosternale de lungă durată, apărute în timpul ședinței de hemodializă, fatigabilitate, cefalee. Investigațiile efectuate: hemoleucograma, analize biochimice, troponina I, CK-MB, electrocardiograma, ecocardiografia, radiografia toracelui, coronarografia. Rezultate. Hb 76 g/L, Er. 2,54 x 10 12 /L, creatinina 1132 µmol/L, ureea 44 mmol/L, CT 6,84 mmol/L, LDL-C 4,76 mmol/L, troponina I 0,07 ng/mL, CKMB 16,1 U/L. ECG: fibrilație atrială cu AV 80-120/min, bloc incomplet de ram stâng anterior al f. Hiss. EcoCG: dilatare AS, AD, VD, hipertrofie SIV, FE 57%. Coronaroangiografie: leziuni aterosclerotice bicoronariene, stenoze seriate severe pe LAD și aCX. S-a efectuat angioplastie coronariană cu implantare de 4 stenturi farmacologice pe LAD I-III și intensificarea ședințelor de hemodializă. Tratamentul cu beta-blocante, nitrați, anticoagulante, antiplachetare (aspirină + clopidogrel), BCC, BRA II, statine a redus accesele de angor pectoral, iar ulterior s-a restabilit ritmul sinusal. Concluzii. Sindromul coronarian acut la pacienții cu boală cronică renală, tratată prin hemodializă, reprezintă o adevărată provocare, ce implică o echipă multidisciplinară, care trebuie să ia în considerație relația risc-beneficiu privind angioplastia coronariană la acești pacienți.Background. Chronic kidney disease (CKD) is an independent risk factor for cardiovascular diseases, and its prevalence in patients with acute coronary syndromes (ACS) increases to 20-25%. Patients with CKD treated by hemodialysis are more likely to develop an ACS through platelet reactivation. Objective of the study. Clinical case presentation of a patient with ACS and CKD st.V K/DOQI, treated by hemodialysis. Material and methods. A 71 year-old man, known with CKD st.V K/DOQI, was admitted to the MCH „Holy Trinity” with long-lasting retrosternal constrictive pain, that occured during the hemodialysis session, fatigability and headache. The patient was investigated by blood count, biochemical analyses, troponin I, CK-MB, ECG, EchoCG, chest x-ray, coronary angiography. Results. Laboratory data: Hb 76 g/L, Er 2.54 x 10 12 /L, creatinine 1132 µmol/L, urea 44 mmol/L, TC 6.84 mmol/L, LDL-C 4.76 mmol/ L, troponin I 0.07 ng/mL, CK-MB 16.1 U/L. ECG: atrial fibrillation with HR 80-120/min, incomplete LABBB. EchoCG: dilatation LA, RA, RV, IVS hypertrophy, LVEF 57%. Coronary angiography: bicoronary atherosclerotic lesions, severe serial stenosis on LAD and aCX. It was decided to perform coronary angioplasty with implantation of 4 pharmacological stents on LAD I-III and to intensify the hemodialysis sessions. The general condition was improved due to the treatment with beta-blockers, i/v nitrates, anticoagulants, antiplatelets, CCB, ARB, statins. The retrosternal pains have decreased, the sinus rhythm was restored. Conclusion. Acute coronary syndrome in patients with chronic kidney disease, treated by hemodialysis, represents a challenge, involving a multidisciplinary team, which must consider the risk-benefit relationship regarding coronary angioplasty in these patients

Silent angina pectoris in a patient with diabetes mellitus, clinical case

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Angina pectorală silențioasă (APs) se dezvoltă la: pacienți absolut asimptomatici cu defect al sistemului de avertisment anginal, în 30% la bolnavii cu infarct miocardic în anamnestic, în 80% la cei cu angină pectorală instabilă (API), angină Prinzmetal și la 70% - cu angină pectorală stabilă (APS). Scopul lucrării. Prezentăm cazul clinic a unui pacient tânăr hipertensiv, fumător, cu fibrilație atrială, genealogie agravată, care se internează de urgență cu dispnee inspiratorie la efort fizic minimal, palpitații și cefalee. Material și metode. Bărbat, 54 de ani, internat cu API în secția de cardiologie SCM „Sfânta Treime”. Din anamnestic: hipertensiv de 15 ani, diabet zaharat de 11 ani, fibrilație atrială de 6 ani. Investigațiile efectuate: electrocardiografia, ecocardiografia, coronaroangiografia, radiografia toracelui, ultrasonografia abdominală, marcherii injuriei miocitare, hemoglobina glicată, analize hematologice și biochimice. Rezultate. Starea generală a pacientului cu agravare: dispnee inspiratorie la efort fizic minimal, aritmie, cefalee. Obiectiv: murmur vezicular în plămâni, zgomote cardiace ritmice, cu FCC 156 b/min, TA - 160/100 mmHg. Paraclinic: ECG: fibrilație atrială cu FCC 160-96 b/min, hipertrofie VS. Bloc incomplet de ram stâng anterior. EcoCG: Hipertrofie VS. FE 48%. Coronaroangiografia: leziuni aterosclerotice pe LAD 80-85%. CFC-MB 25 U/L, troponine negative. Glicemia (11,8 mmol/l), dislipidemie. Tratament: angioplastie coronariană cu implantare de stent, nitrați, inhibitorii enzimei de conversie, blocanții canalelor de calciu, antiagregante și antidiabetice. Concluzii. Pacient tânăr, fumător, hipertensiv, cu diabet zaharat dezvoltă angină pectorală silențioasă. Este internat la timp, investigat prompt prin coronaroangiografie, depistat cu leziuni aterosclerotice pe LAD și rezolvat prin angioplastie coronariană cu pronostic favorabil.Background. Silent angina pectoris (sAP) develops in absolutely asymptomatic patients with a defect in the angina warning system, in 30% of patients with a history of myocardial infarction, in 80% among them had unstable angina pectoris (APu), Prinzmetal’s angina and in 70 % - with stable angina pectoris (SAP). Objective of the study. We present the clinical case of a young hypertensive, smoking patient with atrial fibrillation, aggravated genealogy, who was urgently admitted with inspiratory dyspnea on minimal physical exertion, palpitations and headache. Materials and methods. Man, 54 years old, hospitalized with UAP in the MCH „Holy Trinity”, Cardiology Department. Medical history: hypertension for 15 years, diabetes during 11 years, atrial fibrillation during 6 years. Investigations performed: electrocardiography, echocardiography, coronary angiography, chest x-ray, abdominal ultrasound, markers of myocyte injury, glycated hemoglobin, hematological and biochemical analyses. Results. General state of the patient with worsening: inspiratory dyspnea on minimal physical effort, arrhythmia, headache. Objective: vesicular murmur in the lungs, rhythmic heart sounds, with HB 156 b/min, BP - 160/100 mmHg. Paraclinical: ECG: atrial fibrillation with HB 160-96 b/min, LV hypertrophy. Incomplete anterior left bundle branch block. EcoCG: Hypertrophy LV, EF 48%. Coronary angiography: atherosclerotic lesions on LAD 80-85%. CK-MB 25 U/L, negative troponins. Glucose (11.8 mmol/l), dyslipidemia. Treatment: coronary angioplasty with stent implantation, nitrates, angiotensin-converting enzyme inhibitors, calcium channel blockers, antiplatelet agents, and antidiabetic drugs. Conclusions. A young, smoking, hypertensive patient with diabetes mellitus develops silent angina pectoris. He was admitted on time, promptly investigated with coronary angiography, diagnosed with atherosclerotic lesions in the LAD and resolved by coronary angioplasty with a favorable prognosis

Tricoronary atherosclerotic lesion identified incidentally in a patient with diabetes, clinical case

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Boala coronariană (BC) se dezvoltă în 25% la pacienții cu diabet zaharat (DZ) și prezintă deces intraspitalicesc 4,8%, la 30 de zile (6,7%) și la 1 an (13,7%). Dislipidemia în DZ este asociată cu plăci aterosclerotice vulnerabile care evaluează cu sindroame coronariene acute (SCA) recurente silențioase. Scopul lucrării. Prezentăm cazul clinic a pacientei cu DZ, HTA cunoscută cu cardiopatie ischemică (CPI), angină pectorală (AP) silențioasă, care a fost depistată accidental cu stenoză aortică degenerativă și leziuni aterosclerotice tricoronariane. Material și metode. Femeie, 70 de ani internată cu AP și HTA gr.II. Hipertensivă de 20 ani, AP de 12 ani și paroxisme de fibrilație atrială (FA). Investigațiile efectuate: ECG, ECOCG coronaroangiografia, radiografia toracelui, USG, marcherii injuriei miocitare, analize hematologice și biochimice. Rezultate. Clinic: dureri retrosternale constrictive, dispnee inspiratorie la efort moderat, cefalee. Obiectiv: murmur vezicular în plămâni, zgomote cardiace ritmice, cu FCC 68 b/min, TA - 170/90 mmHg. Paraclinic: ECG: ritm sinusal cu FCC 66 b/min, hipertrofie VS, bloc i/ complet de ram stâng a f. Hiss. EcoCG: Stenoză aortică degenerativă. Hipochinezia miocardului peretelui inferior al VS. Insuficiența VM gr. II. FE 56%. Coronaroangiografia: leziuni aterosclerotice tricoronariene. Stenoze severe pe RCA 7590%; moderat severe pe LAD și pe CX (25-50%). Markerii injuriei miocitare în limite normale, glucoza (8,11 mmol/l), dislipidemie, leucociturie. Tratament conform protocolului cu: nitrați, blocanții canalelor de calciu, antiagregante și antidiabetice. Concluzii. Pacienta cu diabet zaharat dezvoltă un SCA cu manifestări clinice neexpresive, paraclinic confirmat prin hipochinezia peretelui inferior VS și leziuni aterosclerotice tricoronariene, ce permite administrarea tratamentului adecvat și facilitează pronosticul.Introduction. Coronary artery disease (CAD) develops in 25% of patients with diabetes mellitus (DM) and presents in-hospital death in 4.8%, at 30 days (6.7%) and at 1 year (13.7%). Dyslipidemia in DM is associated with vulnerable atherosclerotic plaques that assess with silent recurrent acute coronary syndromes (ACS). The purpose of the work. We present the clinical case of a patient with DM, HTN, known to have ischemic heart disease (IHD), silent angina pectoris (sAP), who was accidentally diagnosed with degenerative aortic stenosis and tricoronary atherosclerotic lesions. Materials and methods. Woman, 70 years old, hospitalized with AP and HTN gr.II. HTN for 20 years, AP for 12 years and paroxysms of atrial fibrillation (AF). Investigations performed: ECG, ECHOCG coronary angiography, chest x-ray, USG, markers of myocyte injury, hematological and biochemical analyses. Results. Clinical: constrictive retrosternal pain, inspiratory dyspnea, headache. Objective: vesicular murmur in the lungs, HR 68 b/min, BP - 170/90 mmHg. ECG: sinus rhythm with HR 66 b/min, LV hypertrophy, incomplete block of the left branch of f. Hiss. EcoCG: Degenerative aortic stenosis. Myocardial hypokinesia of the lower LV wall. Insufficiency of MV gr. II. EF 56%. Coronary angiography: tricoronary atherosclerotic lesions. Severe stenosis on RCA 75-90%; moderately severe on LAD and CX (25-50%). Markers of myocyte injury within normal limits, glucose (8.11 mmol/l), dyslipidemia, leukocyturia. Treatment according to the protocol with: nitrates, calcium channel blockers, antiplatelets and antidiabetics. Conclusions. The patient with diabetes develops an acute coronary syndrome with non-expressive clinical manifestations, paraclinically confirmed by hypokinesis of the lower LV wall and tricoronary atherosclerotic lesions, which allows the administration of appropriate treatment and facilitates the prognosis

Cardiac rhythm disorders in patients with rheumatic heart disease

Departamentul Medicina Internă, catedra Cardiologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”Atrial fibrilation is a serious complication associated with rheumatic heart disease. While in developed countries the common causes of rhythm disorders (including atrial fibrillation) are related to congestive heart failure, hypertension, and increasing age; in the developing world, chronic RHD is one of the common forms of structural heart disease associated with AF. Chronic atrial fibrilation in the absence of rheumatic heart disease is associated with more than a 5-fold increase in stroke incidence, while atrial fibrilation with rheumtic heart disease has a 17- fold increase. Una din complicaţiile frecvente ale CPR sunt aritmiile, inclusiv fibrilaţia atrială. În timp ce în ţările dezvoltate cauzele mai frecvente a fibrilaţiei atriale sunt legate cu insuficienţa cardiacă congestivă, hipertensiunea arterială, şi vârsta înaintată, în ţările în curs de dezvoltare cardiopatia reumatismală este una dintre cele mai frecvente afecţiuni structurale ale inimii asociate cu dereglările de ritm. La pacienţii cu fibrilaţia atrială fără cardiopatie reumatismală incidenţa accidentului vascular cerebral este de 5 ori mai mare, atunci cînd la pacientţii cu cardiopatie reumatismală, incidenţa este de 17 ori mai mare

Factorii de risc și detectările angiografice la pacienții cu sindrom coronarian acut

În studiu au fost incluși doar pacienții cu SCA și stenoză ≥50%, demonstrată angiografic. Au fost evaluați factorii convenționali de risc cardiovascular implicați în patologia coronariană și relația lor cu numărul vaselor afectate. La pacienții cu sindrom coronarian acut și stenoză severă a arterelor coronariene, demonstrată angiografic, prevalența factorilor de risc a fost foarte înaltă, 98,02% dintre pacienții supuși evaluării prezentând cel puțin un factor de risc convențional cardiovascular. Hipertensiunea arterială și dislipidemia s-au dovedit a ficei mai importanți factori de risc incriminați în patologia coronariană. Analiza de corelație a demonstrat o legătură slabă între numărul factorilor de risc și numărul vaselor coronariene afectate, această corelație fiind semnificativă la femei

Risk factors evaluation in patients with acute coronary syndrome

Cardiology Department of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova, The 6th International Medical Congress for Students and Young Doctors, May 12-14, 2016Introduction: Acute coronary syndromes (ACS) are a major health problem and account for a large proportion of the total number of hospitalizations all over the world. Conventional cardiovascular risk factors, such as hypertension, diabetes, smoking, and dyslipidemia, increase the risk of developing coronary artery disease (CAD). Primary prevention studies have shown that the early detection and aggressive treatment of risk factors prevent cardiovascular events. The objective of our study is to investigate the risk factors and angiographic features of acute coronary syndrome (ACS) in patients who underwent coronary angiography in the emergency room. Material and Methods: We studied 151 patients with a diagnosis of ACS and significant CAD (with stenosis ≥50%, as shown on angiography) admitted to the emergency room of Institute of Cardiology in the last quarter of 2015. Data collection was performed using medical records including following variables: sex, age, risk factors for cardiovascular disease, coronary angiography. Results: A total of 151 patients were studied having mean age of 62,5 years ± 9,13 years, of which 74,83% were men. ST-elevation myocardial infarction was present in 26,49% of patients, non- ST-elevation myocardial infarction – in 6,62% and unstable angina – in 66,89%. The most frequent risk factor was hypertension, which was present in 83,44% of patients, followed by dyslipidemia (80,79%), obesity (34,44%) and diabetes (29,14%). These risk factors were more prevalent in both men andwomen, whereas smoking was present as a risk factor only in men – 18,58%. We identified at least one risk factor in 98,01% of all patients, two or three risk factors – in 66,89%, and four or five risk factors – in 15.89% of patients. The lipid profile analysis revealed that the most frequent type of dyslipidemia Associated with CAD was high levels of low-density lipoprotein cholesterol (55.78% of cases). Singlevessel disease in coronary angiography occurred in 25,17% of all patients, two-vessel lesions – in 15,89%, and triple-vessel lesions – in 89 (58,94%) patients. Conclusions:We found at least one conventional risk factor in 98.01% of patients with ACS and significant CAD. The most frequent risk factors were hypertension and dyslipidemia in both men and women. The lipid profile analysis revealed that more than half of cases had high low-density lipoprotein cholesterol levels. Triple-vessel disease in coronary anfiography occurred in 58,94% of total number of patients

Полная реваскуляризация по средствам ангеопластики у пациента с комплексным атеросклеротическим коронарным поражением. Клинический случай

Complete revascularization with coronary angioplasty in complex atherosclerotic disease. Case presentationÎn acest articol prezentăm un caz de tratament intervențional al unui bărbat de 58 de ani cu afectare coronariană multivasculară avansată și un SYNTAX scor de 37 și cinetică globală păstrată fără dereglări regionale. Conform ghidului actual de revascularizare miocardică, în acest caz este indicată revascularizarea prin by-pass aorto-coronarian (Clasa de recomandare I, nivel de evidență A). Luând în considerație refuzul pacientului de tratament cardiochirurgical, pacientului i-a fost propusă o alternativă de revascularizare prin angioplastie coronariană în etape. Astfel au fost efectuate trei intervenții coronariene percutanate care au asigurat restabilirea completă a circulației coronariene. Ultima intervenție fiind ghidată prin așa metode de diagnostic imagistic și funcțional intracoronarian ca tomografia prin coerență optică (OCT) și rezerva fracționată de flux (FFR).Полная реваскуляризация по средствам ангеопластики у пациента с комплексным атеросклеротическим коронарным поражением. Клинический случа