Sindromul bronhoobstructiv la copii

IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Departamentul Pediatrie, IP USMF Nicolae TestemiţanuIntroducere Sindromul bronhoobstructiv este o stare patologică legată de deteriorarea permeabilităţii bronhiilor, ca urmare a îngustării sau ocluziei lor. Acest sindrom nu este un diagnostic de sine stătător, întâlnindu-se mai frecvent şi evoluând deosebit de grav la copiii de vârstă fragedă. Scopul studiului Scopul acestei cercetări este stabilirea cauzelor şi a variantelor evolutive ale sindromului bronhoobstructiv la copii. Material şi metode În perioada 2016–2017, în secţia de alergologie a Institutului Mamei şi Copilului (IMC) au fost internaţi în mod urgent 164 de copii cu sindrom bronhoobstructiv nediferenţiat. Vârsta copiilor varia de la 3 luni la 6 ani. La 24 (14,6%) de copii, sindromul bronhoobstructiv a fost înregistrat primar, ceilalţi pacienţi dezvoltau al 3-lea – al 5-lea episod de obstrucţie bronşică. Anamneza alergologică agravată a fost depistată în 68% de cazuri. Toţi pacienţii au fost expuşi examenului clinic şi celui paraclinic, ce includea hemoleucograma, radiografia toracelui; la copiii mai mari de 4 ani – spirometria, examinarea imunologică (aprecierea nivelului de Ig E, A, M, G; IgM, IgGMycoplasma, Chlamydia pn., testului Phadiatop); în unele cazuri – esofagogastroduodenoscopia, ecografia cordului. Rezultate obţinute La 12 copii cu sindrom bronhoobstructiv primar a fost diagnosticată bronşiolită acută, la 4 – tuse convulsivă, la 3 – astm bronşic, iar la ceilalţi 5 copii – pneumonie. La pacienţii cu sindrom bronhoobstructiv recidivant, în 61,4% cazuri (86 copii) a fost depistat astm bronşic atopic, la 11,4% (16) pacienţi – boală de reflux gastroesofagian, la 12,8% (18 copii) – pneumonie dezvoltată pe fond de hipo-IgA-emie, iar la 20 de copii (14,3%) a fost diagnosticată starea de weezing recurent. Concluzie Sindromul bronhoobstructiv la copii poate fi o manifestare a unui şir de maladii. Acest fapt induce necesitatea efectuării unui examen complex şi profund al tuturor pacienţilor cu bronhoobstrucţie nediferenţiată

Rinita alergică la copil: protocol clinic naţional PCN-138

Protocolul naţional a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului şi specialiştii Facultăţii de Perfecţionare a Medicilor a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Protocolul de faţă a fost elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind rinita alergică la copii şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Особенности клинической эволюции бронхиальной астмы у детей в зависимости от схемы контрольной терапии

USMF “Nicolae Testemiţanu”, Departamentul Pediatrie, IMSP Institutul Mamei şi CopiluluiBackground: Asthma is a worldwide problem, with an estimated 300 millions affected individuals. In the most cases bronchial asthma develops in childhood. The current asthma treatment paradigm follows a stepwise approach toward achieving asthma symptoms control and its results depend on a number of factors, including the child’s age and the severity, frequency of asthma attacks, co-morbidities, the scheme of anti-inflammatory therapy. Objective: To evaluate the efficacy of different therapeutic approaches of “controller” therapy at children with bronchial asthma of different severity. Material and methods: One hundred sixty children aged from 5 to 18 years with bronchial asthma were observed. There were two groups of patients evaluated after recieving diferent types of „controller” therapy. The first group included patients that recieved: topical corticosteroid monotherapy with fluticasone. The second group included patients who recieved „controller” therapy by the following scheme: topical corticosteroid (fluticasone) in combination with leukotriene modifier (montelucast sodium). After 1, 3 and 6 months of therapy the patients were assessed and classified. There were appreciated spirometry parameters, clinical signs and the level of asthma control test. Results: The control of asthma was achieved at the end of 3-6 months. The achievement of the asthma control in the second group was faster and was maintained for a longer time. It was also confirmed by the normalization of spirometry parameters, total and specific Ig E-serum levels. Conclusions: The was established that both „controller” therapy schemes were effective. The treatment with ICS in combination with leukotriene modifiers fosters faster installation of asthma control, relieves symptoms of allergic rhinitis and contribute to increased tolerance to food allergens.Актуальность: Бронхиальная астма является глобальной проблемой. Согласно опубликованным данным в мире около 300 миллионов человек страдают астмой. В большинстве случаев бронхиальная астма начинается в раннем возрасте. В лечении астмы был принят ступенчатый подход, который учитывает тяжесть и уровень контроля. Успех контрольной терапии в значительной степени обусловлен наиболее полной элиминацией причинно значимых аллергенов, лечением сопутствующей патологии, а также особенностями проводимой противовоспалительной терапии. Целью нашей работы было изучить клинические особенности течения бронхиальной астмы в зависимости от контрольной терапии. Материалы и мeтoды: Под наблюдением находилось 166 детей, которые были распределены на две группы взависимости от схемы лечения. В первую группу вошли пациенты с астмой, которые следовали схеме: ингаляционный кортикостероид (флутиказон) как монотерапия. Во второй группе были дети с астмой, которые следовали схеме: ингаляционный кортикостероид (флутиказон) и ингибитор лейкотриенов (монтелукаст натрия). Дети были повторно оценены через 1, 3 и 6 месяцев. Оценка эффективности лечения проводилось на основании оценки данных спирометрии в динамике, теста по контролю над астмой (АСТ) в динамике и результатов клинических, параклинических и иммунологических исследований. Рузультаты: Анализ полученных данных показал, что контроль астмы был достигнут через 6 месяцев. Установлено, что у пациентов второй группы, которые принимали ингаляционные кортикостероиды (флутиказон) в комбинации с ингибитором лейкотриенов (монтелукаст натрия), уровень контроля над симптомами был достигнут быстрее, (на V-VI неделе), длительность контроля сохранялись более длительно Выводы: Установлено, что обе схемы базовой терапии были эффективны. Лечение с помощью ГКС в сочетании с ингибиторами лейкотриенов способствует быстрой установки контроля астмы, снимает симптомы аллергического ринита и способствует увеличению толерантности к пищевым аллергенам

Astmul bronşic la copil: protocol clinic naţional PCN-54

Catedra Medicină internă nr.1, USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutului Mamei şi Copilului, Laborator ştiinţific Pediatrie, IMSP Institutul Mamei şi CopiluluiProtocolul naţional a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS RM), constituit din specialiştii IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului şi specialiştii Catedrei Medicină internă №1 a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia „Millenium Challenge Corporation” şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltarea Internaţională. Protocolul de faţă a fost elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind astmul bronşic la copil şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Alergia alimentară: protocol clinic naţional PCN-204

Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al MS RM, constituit din specialiştii IMSP IFP „Chiril Draganiuc”şi IMSP ICŞDOSMşiC. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind AA şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale (extras din protocolul naţional aferent pentru instituţia dată, fără schimbarea structurii, numerotaţiei capitolelor, tabelelor, figurilor, casetelor etc.), în baza posibilităţilor reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

CHRONIC GRANULOMATOUS DISEASE WITH NEONATAL ONSET

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Boala granulomatoasă cronică (BGC) este o patologie a sistemului imunitar cauzată de o disfuncție genetică a fagocitelor, care determină susceptibilitatea către infecții severe în primii ani de viață, însă debutul în perioada neonatală este foarte rar. Scopul lucrării. Prezentarea cazului clinic de BGC cu debut în perioada neonatală. Material și metode. Datele clinico-anamnestice au fost prelevate din cartela de ambulatoriu și fișele medicale. Pacientul a efectuat testarea imunologică complexă, precum și examenul molecular-genetic pentru confirmarea diagnosticului. Rezultate. Un băiat de 6 luni a fost direcționat la Centrul de Boli Rare al IMC cu acuze la infecții recidivante. Copilul a dezvoltat episoade infecțioase din perioada neonatală, manifestate prin piodermită, bronhopneumonie acută bilaterală, osteomielită și septicemia stafilococică. Până la vârsta de 6 luni a suportat septicemii repetate, cu afectarea pielii, oaselor și a ganglionilor limfatici. Istoricul familial al copilului a fost agravat prin prezența infecțiilor severe ale pielii la rudele copilului din partea mamei. Luând în considerație datele anamnestice, a fost realizată testarea sistemului imun în Laboratorul de Alergologie și Imunologie Clinică al USMF „Nicolae Testemițanu”. Testele imunologice au relevat testul NBT (nitroblue tetrazolium) negativ, iar examenul molecular-genetic realizat de compania Invite (SUA) a identificat o mutație în gena hemizigotă CYBB (c.1241>A(p. Asp396Glu), fapt care a confirmat diagnosticul de BGC X-lincată de tip recesiv. Ulterior a fost inițiată terapia profilactică și frecvența episoadelor infecțioase acute a scăzut semnificativ. Concluzii. Aprofundarea cunoștințelor medicilor despre manifestările eterogene ale BGC va contribui la diagnosticul mai precoce, la inițierea timpurie a terapiei și la scăderea ratei mortalității.Background. Chronic granulomatous disease (CGD) is a rare congenital defect of the immune system due to a genetic dysfunction of phagocytes that leads to recurrent life-threatening infections in the first years of life, but very rarely onset occurs in the neonatal period. Objective of the study. To present a clinical case of CGD with neonatal onset. Material and methods. Anamnesis, clinical and paraclinical data were taken from the outpatient care and medical records. The patient underwent complex immunological studies, as well as a molecular genetic study to confirm the diagnosis. Results. A 6-month-old boy was referred to the Center for Rare Diseases, the Institute of Mother and Child Healthcare with complaints of recurrent infections. In the neonatal period, the child developed infectious episodes, manifested by pyoderma, bilateral acute bronchopneumonia, osteomyelitis, and staphylococcal septicemia. Up to 6 months, he underwent repeated septicemia (3 episodes) with skin, bones, and lymph node involvement. The family history was positive for recurrent furunculosis in the child’s grandfather and uncle on the mother’s side. Taking into account the anamnestic data, a study of the immune system was carried out in the Laboratory of Allergology and Clinical Immunology of the SUMF “Nicolae Testemitanu”. Immunological studies revealed a negative NBT (nitroblue tetrazolium) test result and a molecular genetic study conducted by Invite (USA) revealed a mutation in the hemizygous CYBB gene (c.1241>A (p. Asp396Glu). The diagnosis of recessive X-linked CGD was established. The child was started on prophylactic therapy and the frequency of episodes of acute infections decreased significantly. Conclusions. Increasing the knowledge of doctors about the disease will contribute to earlier diagnosis, earlier initiation of therapy, and will decrease the mortality rate

Particularităţile alergoparazitozelor la populaţia Moldovei şi principiile de abordare diagnostică şi imunoreabilitare

Scopul studiului a fost estimarea gradului de răspândire a maladiilor alergice asociate invaziilor parazitare cu evidenţierea factorilor şi grupelor de risc, particularităţilor etiopatogenetice şi clinico-evolutive, elaborarea unui algoritm de diagnostic diferenţial şi aprecierea efi cacităţii tratamentului suplimentat cu remediul imunotrop de generaţia a IV ‒ Licopid în terapia complexă a pacienţilor cu urticarie cronică recidivantă (UCR) asociată helmintozelor. Pentru realizarea scopului şi obiectivelor studiului au fost investigaţi 1515 pacienţi cu diverse forme maladive de alergie prin utilizarea metodelor tradiţionale şi performante (testări clinice, instrumentale şi funcţionale, parazitologice, imunologice, alergologice etc.). În rezultatul cercetărilor efectuate în premieră pentru Republica Moldova au fost stabilite particularităţile epidemiologice, structurale, mecanismele de realizare şi factorii de risc, caracterul clinico-evolutiv a diferitor forme nosologice alergice asociate invaziei parazitare, indicii statusului imun, care au constituit suportul elaborării algoritmului de diagnostic diferenţial al alergoparazitozelor. Studiul acţiunii imunomodulatoare a remediului imunotrop Licopid a fost apreciat prin testările comparate a eficacităţii clinico-imunologice a tratamentului tradiţional şi celui suplimentat cu remediul imunotrop. Studiul realizat a demonstrat o dinamică crescendă a maladiilor alergice atât la copii, cât şi la adulţi în geneza cărora invazia parazitară a constituit 26,3% cazuri cu dezvoltarea formelor maladive cronice, recidivante şi eficacitate incompletă a terapiei antialergice şi antiparazitare. Suplimentarea tratamentului tradiţional cu remediul imunotrop Licopid a contribuit la optimizarea indicilor statusului imun în imunodefi cienţa secundară cu o efi cacitate sporită clinică evolutivă a UCR cu invazie parazitară

Trigger factors in acute urticaria at children of different age

USMF „Nicolae Testemiţanu”, Departamentul Pediatrie, IMSP IM şi C, clinica de alergologie, Spitalul Internaţional MedparkThe study revealed peculiarities of the etiological structure and co-morbid associations in acute urticaria (AU) depending of patients' age. With age the cases of multiple triggers in exacerbations of AU are more common. Avoiding trigger factors contributes to the achievement of successful results of the treatment and to prevent the chronicization of acute urticaria evolution.Introducere. Urticaria afectează circa 15-25% din populaţia globului şi poate să se manifeste la diferite vârste, dar este mai frecventă la copii şi, în special, la sugar şi copilul mic. Necesitatea studierii urticariei acute (UA) derivă din prezenţa unui număr crescut de cazuri cu o etiologie neidentificată în ciuda examinărilor efectuate. Problema reacţiei urticariene rezidă din însăşi evoluţia sa spontană şi uneori agravată de asocierea edemului căilor aeriene superioare, chiar şi a şocului anafilactic. Astfel UA reprezintă o cauză frecventă de solicitare a asistenţei medicale în serviciul de urgenţă. Preîntâmpinarea noilor recidive de urticarie în mare măsură este influenţată de complexitatea măsurilor terapeutice, inclusiv de eliminare a factorilor trigger. Scopul studiului. A identifica factorii trigger în urticariile acute la copiii de diferite vârste. Material şi metode. Au fost supravegheaţi 126 pacienţi cu vârsta între 6 luni şi 18 ani cu semne clinice de UA. Toţi pacienţii au fost spitalizaţi cu asistenţa de urgenţă. Pentru fiecare pacient a fost completată o anchetă, care a inclus întrebări privind anamnesticul şi evoluţia bolii, determinarea IgE totale şi IgE specifice, testul Phadiatop, determinarea anticorpilor la paraziţi (anti-Ascarida, anti-Toxocara, anti-Lamblia), ecografia transabdominală, endoscopia digestivă cu prelevarea biopsiei. Rezultate. Patologia alergică în anamneză a fost constatată în 26,1% de cazuri. În cele mai frecvente cazuri (42,6%) ca factor trigger în UA la copil a fost constatat produsul alimentar. S-au remarcat particularităţi evidente în caracteristica factorului trigger în raport de vârsta pacientului. Astfel, s-a observat că la copiii sub 1an factorul alimentar se întâlneşte în 100% cazuri şi odată cu creşterea în vârstă frecvența acestuia scade. În grupul de vârstă de la 1- 4 ani factorul alimentar se întâlneşte în 52% cazuri, la 4-14 ani – în 43,3%; iar la copiii >14 ani – în 16,6% cazuri S-au constatat mai multe produse alimentare, care au declanşat apariţia maladiei alergice. Dintre acestea mai frecvent s-au detectat citricele, ciocolata, fructele de pădure, căpşunele, zmeura, piersicele, mierea de albine, pepenele verde, lămâia, castraveţii, strugurii, peştele, ouăle, frişca produsele cu conţinut de aditivi alimentari (dulciuri, sucuri, chipsuri, gume de mestecat). Deseori s-a observat polisensibilizarea la produsele alimentare, când la pacient acutizarea bolii era provocată de mai multe produse alimentare Semnificativ mai rar în raport cu factorul alimentar a fost cel infecţios (24%), dintre care: infecţiile respiratorii acute (IRA) – la 6 pacienţi, şi parazitozele intestinale – la 8 copii. Din numărul total de parazitoze în cele mai frevente cazuri s-a depistat toxocaroza, ascaridoza şi giardiaza (lamblioza intestinală). La 4 pacienţi ca factor trigger a fost contactul cu insectele cum ar fi albinele şi ţânţarii. La 2 copii s-a stabilit factorul medicamentos (augmentina, biseptol, tantum verde, paracetamol). În 12% cazuri cauza declanşării UA nu a fost stabilită. La circa 75% copii s-au constatat diferite dereglări funcţionale gastrointestinale, la circa 20% copii au fost stabilite maladii cronice ale tractului gastrointestinal. Concluzii. Există particularităţi ale factorilor etiologici în urticăriile acute la copii în raport de vârstă. Cu vârsta se notează asocierea mai multor factori trigger în declanşarea recidivelor de UA la copii. Eliminarea factorilor trigger va contribui la succesul terapiei şi prevenirea instalării evoluţiei cronice

The epidemiological, clinical, diagnostic and treatment aspects of allergic diseases associated with invasion parasites

Laboratorul Alergologie şi Imunologie Clinică USMF ”Nicolae Testemiţanu”The screening investigations of allergic diseases related to high incidence of associated forms of allergozis by invasion parasites (Toxocara canis, Lamblia intestinalis, Ascarida lumbricoideus, Toxoplasma gondi et al.). The high level have been estabilished at the rural population, especially in females. The clinical manifestations in this patients are characterized by polimorphysm of illness, severe evolution and resiztance of the treatment traditional. The clinical and immunological efficiency have been estabilished according to the complex treatment with antiallergic, antiparasite and imunomodulation medicines. Cercetările de screening al maladiilor alergice au demonstrat frecvenţa majoră al formelor asociative cu invaziile parazitare (Toxocara canis, Lamblia intestinalis, Ascarida lumbricoideus, Toxoplasma gondi, etc). Indici majori ai morbidităţii au fost înregistraţi la populaţia rurală cu afectare preponderentă a femeilor şi pacienţilor cu vîrsta 41-60 ani. Tabloul clinic la aceşti pacienţi se manifestă prin polimorfismul afecţiunilor, severitate evolutivă, rezistenţă la terapia administrată. Eficacitatea clinico-imunologică evidentă a fost stabilită în cazurile utilizării unui tratament complex cu remedii antialergice, antiparazitatre şi imunomodulatoare