Drug – related cardiac problems

More than 10% of patient receiving the drug have been found to have evidence of digoxin toxicity when admitted to hospital. Digoxin toxicity can cause any arrhythmia, and various conduction disturbance. For life-threatening arrhythmias, digoxin specifi c antibodies (Digibind) are the treatment of choice. Tricyclic antidepressants (TCADs) result in significant mortality when taken in overdose duet o the cardiovascular effects of hypotension, myocardial depression and arrhythmias. The anticholinergic effects may delay gastric emptying, and a large, single dose of activated charcoal administration should be considered, particularly if ingestion has occurred within an hour of presentation. Any hypoxia and electrolyte or metabolic disturbances should be corrected. Seizures should be treated with diazepam, as other anticonvulsant agents. Recreational drugs are complex and can induce profound changes in cardiovascular function, both acutely and chronically. Recreational drugs are often taken together, which can result in complex synergistic interactions with potentially detrimental effects. A high index of suspicion with early intervention and management is often the key to successful treatment

Special considerations in acute coronary syndromes

În articol sunt prezentate particularităţile clinice şi de tratament a SCA. Patologii numeroase se asociază cu alterarea echilibrului miocardic aport/necesităţi prin alte mecanisme decât obstrucţia arterelor coronare. Cu toate acestea prezenţa semnelor de angină necesită a fi evaluate pentru a exclude obstrucţia coronarelor. Tratamentul SCA la diabetici asociat sindromului metabolic, bolilor renale cronice, utilizării de droguri la pacienţii tineri, la gravide şi în traume prezintă anumite particularităţi care necesită a fi luate în consideraţie în asigurarea calitativă a tratamentului

Management of hypothermia.

Hypothermia is dened as a body core temperature (TCO) below 35°C. It is classied as mild (TCO 35-32°C), moderate (TCO 32-30°C) or severe (TCO < 30°C). Hypothermia commonly results from an injury in a cold environment, immersion in cold water or a prolonged exposure to low temperatures. Hypothermia causes characteristic changes (the Osborn J wave) in the electrocardiograph (EKG) and severe hypothermia can cause life-threatening dysrhythmias, or asystole. The typical sequence is a progression from sinus bradycardia through atrial fi brillation (AF) to ventricular fibrillation (VF) and ultimately asystole. Active warming must, therefore, commence in the field, with the caveat that patient handling is safe and controlled. The most practical method of active warming in the field is to place heat packs on the skin near to major blood vessels (neck, thoracic inlet, axillae, abdomen and groin). Warmed, humidified air/oxygen mixes have little thermal advantage. Arterio-venous anastomosis warming can be useful in a base camp setting or aboard ship; the arms, forearms, lower legs, and feet are immersed in water at 42 or 45°C, giving rewarming rates between 6.1 and 9.9°C per hour respectively. Whole-body immersion in hot water is contraindicated. This form of rapid surface warming will cause massive vasodilatation and hypotension, and is likely to provoke dysrhythmias and cardiovascular collapse. The in-hospital management of hypothermia follows the primary survey – resuscitation – secondary survey approach. Cardiovascular stability will only be achieved through stopping the fall in core temperature and establishing rewarming. Correction of metabolic and electrolyte disturbances and intravenous fluid replacement runs concurrently. Esophageal or urinary bladder electronic temperature probes are more accurate than rectal probes. Hospitals without CPB or ECMO should encourage transfer of patients in cardiac arrest directly from the scene to units that do have these facilities

Factorii de risc în prognosticul nefavorabil al pacienților cu accident vascular cerebral acut

Background. Acute stroke is ranked as the second leading cause of death in the Republic of Moldova. 13% of patients are of working age and a third of them are socially active people. The incidence of stroke is 2,5-3,0 of 1000 per year. About 35% of patients die during the acute phase of the disease. Objective of the study. Research of the risk factors for unfavorable prognosis in patients with acute stroke. Material and Methods. Retrospective study based on 85 cases of death in patients with stroke. The main risk factors leading to an unfavorable prognosis in patients with acute stroke were analysed: age; the first signs of the disease; the time when the 112 emergency service was requested; comorbidities; clinical examinations performed in the Emergency Department (ED). MedCalc Statistical Software was used. Results. Risk factors for unfavorable prognosis in patients with acute stroke are: life in urban areas 77%; age: for ischemic stroke - 70-79 years, for hemorrhagic stroke – 50-59 years; patients’status at hospitalization: coma - 33,7%, dizziness - 22,9%; time from hospital arrival to initiation of thrombolytic therapy > 6 hours - 34%, 4-6 hours - 23%, 3-4.5 hours - 23%; first-time stroke - 66%; left ventricular hypertrophy electrocardiographically detected - 96%. It has been found that obesity is not a risk factor for unfavorable evolution of the disease in 92% cases. Hyperglycemia in patients without a history of diabetes - 73 % and pressure values ≤ 180/100 mmHg - 89% are risk factors. Conclusion. Risk factors for unfavorable prognosis in patients with acute stroke are: low level of patients’knowledge concerning the first signs of the disease and immediate call to 112 emergency service, which are important for rapid transportation of patients to the ED and prompt treatment initiation. Introducere. În Republica Moldova accidentele vasculare cerebrale ocupă locul doi în structura mortalității populației. 13% dintre pacienți sunt de vârstă aptă de muncă, iar o treime sunt persoane social active. Incidența este de 2,5-3,0 cazuri la 1000 de locuitori pe an. Aproximativ 35% decedează în perioada acută a bolii. Scopul lucrării. Studiul factorilor de risc în prognosticul nefavorabil al pacienților cu accident vascular cerebral acut. Material și Metode. Studiu retrospectiv a 85 cazuri de deces a pacienților cu AVC. Relația factori de risc-mortalitate la pacienții cu AVC acut. Au fost analizați principalii factori care au determinat prognosticul nefavorabil: vârsta, apariția primelor semne ale bolii și timpul la care a fost solicitat serviciul 112; comorbiditățile și examinările efectuate în DMU. A fost utilizat programul statistic MedCalc Statistical Software. Rezultate. Factorii de risc în prognosticul nefavorabil al pacienților cu AVC acut sunt: mediul urban de trai 77%, vârsta: pentru AVC ischemic 70-79 ani, pentru cel hemoragic- 50-59 ani; starea pacienților la internare: în stare de comă 33,7%, obnubilați 22,9%; timpul de la internare până la inițierea tratamentului trombolitic > 6 ore 34%, 4-6 ore 23%, 3-4.5 ore 23%; AVC de novo-66%; hipertrofia de ventricul stâng al cordului detectată electrocardiografic 96%. S-a constatat că obezitatea nu este factor de risc pentru evoluția nefastă în 92% de cazuri. Valori mărite ale glicemiei la pacienții fără anamnestic de diabet zaharat 73 % și valorile tensionale ≤ 180/100 mmHg - 89% prezintă risc. Concluzii. Factorii care favorizează un prognostic nefavorabil la pacienții cu AVC acut sunt: nivelul scăzut de informare a pacienților în recunoașterea primelor semne ale bolii și apelarea imediată la serviciul 112. Moment important pentru transportarea rapidă în DMU și inițierea promptă a tratamentului

Out-of hospital and in hospital stroke care

Recent data indicate that 29-65% of patients with signs or symptoms of acute stroke access their initial medical via local EMS which confi rm the role of EMS in the chain of survival. The creation of stroke centers with the personnel programs expertise and infrastructure to cave for many patients with strokes, uses many acute therapies (such as intravenous rtPA) and admit such patients into a stroke unit. Stroke unit is designed to care for patients with complicated typs of strokes, patients with intracerebral hemorrhage or Ştiinţe Medicale 263 subarachnoid hemorrhage, and those requiring specific interventions (surgery or endovascular procedures) or an intensive cave. An organized protocol for the emergency evaluation of patients with strokes, designation of an acute stroke team that includes physicians, nurses and laboratory/ radiology personnel is recommended. Intravenous rtPA (0.9 mg/kg, maximum dose 90 mg) is recommended for selected patients who may be treated within 3 hours of onset of ischemic stroke. Intra-arterial thrombolysis is an option for treatment of selected patients who have major stroke of < 6 hours duration due to occlusions of the MCA and who ave not candidates for intravenous rtPA. The management of patients after admission to the hospital remains a key component of overall treatment and it is as important as the acutely administered therapies. These therapies can improve outcomes by lessening complications and speeding recovery from stroke

Fiziopatologia morţii şi principiile reanimării

Cercetările mecanismelor fi ziopatologice ale morţii din ultimele decenii au asigurat succesul realizărilor bîn domeniul resuscitării cardio-respiratorii şi cerebrale. Studiul stărilor terminale şi reversibilităţii lor au contribuit la perfecţionarea tehnicilor şi elaborarea tacticilor terapeutice, vizând tratamentul disfuncţiilor multiple de organe şi a sindromului postresuscitare. Realizările în domeniul studiului fi ziopatologiei morţii stau la baza principiilor contemporane ale resuscitării cardiorespiratorii şi cerebrale

Scores de severite lesionnelle

Există trei tipuri de scoruri a severităţii leziunilor anatomice, fi ziologice şi combinate. Înţelegerea şi cunoştinţele acestor scoruri facilitează înterpretarea datelor de literatură în domeniul traumelor, reprezentând metodele de predicţie a rezultatelor tratamentului deceselor şi complicaţiilor. Cercetările în identifi carea scalelor de scoruri mai precise şi cu un grad mai înalt de sensibilitate continuă de şi în prezent există un număr considerabil crescând cu fiecare an

Stopul cardiorespirator traumatic

Traumatismele majore reprezintă traumatismele multiple, sau politraumatisme asociate cu posibilităţi majore de deces sau invaliditate SVA şi SVAC în traume este fără careva schimbări cu axare preponderentă a suportului căilor aeriene, respiraţiei şi circulaţiei. Trebuie luate în consideraţie şi cauzele reversibile de stop cardiac. Acestea includ hipoxia, hipovolemia, diminuarea debitului cardiac ca consecinţă a pneumotoracelui şi tamponadei cardiace, cât şi hipotermia. Pacientul traumatizat necesită evaluarea rapidă, triaj şi iniţierea promptă a intervenţiilor salvatoare de viaţă. Consecinţele neurologice depind preponderent de profi laxia leziunilor carebrale secundare: hipoxie şi hipotensiunei

Apelurile de urgenţă, simptomele şi recunoaşterea stroke-lui de către dispeceri şi personalul serviciului prespitalicesc de urgenţă

Accidentele vasculare cerebrale constituie o problemă majoră de sănătate pentru RM. În anul 2015 au fost înregistrate 10443 de cazuri noi şi 5840 de decese prin AVC. Numărul total al pacienţilor care au suportat un AVC constituie 70518 sau 2,46% din populaţia adultă, în anul 2015 procentul de cuprindere cu tratament prin tromboliză a constituit 10,47% din numărul total şi 18,42% din cei spitalizaţi în fereastra terapeutică. Simptomele principale raportate de solicitanţi în apelurile efectuate au fost dereglările de vorbire (27,3%), deficitul motor (19,8%) şi dereglările de conştienţă (16,4%). Atacul ischemic tranzitor a fost mimat cel mai frecvent de migrenă (52,7%), sincopele şi vestibulopatiile, fiecare a câte 9,1%, constituind 70,9% din totalul diagnosticeilor de non AIT

Urgenţele hipertensive la adulţi

Conferinţa naţională în medicina internă din Republica Moldova cu participare internaţională, 19-20 mai 2011, Chişinău, Republica MoldovaActualitatea problemei. Hipertensiunea arterială (HTA) este cea mai frecventă afecţiune. Numărul hipertensivilor în plan mondial se estimează la peste un miliard, ceea ce înseamnă că 1 din 6 indivizi este hipertesiv. În RM, conform studiului CINDI, prevalenţa HTA la persoanele cu vârstele cuprinse între 25 şi 64 de ani constituie 30%. Scopul lucrării: studiul particularităţilor clinico- epidemiologice ale urgenţelor hipertensive. Material şi metode. Studiul reprezintă nivelul şi structura urgenţelor hipertensive în populaţia Republicii Moldova. Rezultate şi concluzii. La evidenţa medicilor de familie, la 01.01.2011 se aflau 231952 bolnavi cu HTA, 56095 pacienţi cu cardiopatie ischemică însoţită de HTA şi 28808 bolnavi cu maladii cerebrovasculare însoţite de HTA, ceea ce reprezintă 59,9% din numărul de pacienţi estimaţi la o prevalenţă a HTA de 15% din populaţia adultă. Serviciul de Asistenţă Medicală Urgentă a deservit 175073 cazuri de urgenţe hipertensive şi salturi hipertensive, inclusiv urgenţe hipertensive extreme – 25810 (14,7%), urgenţe hipertensive comune – 90518 (51,7%) şi salturi hipertensive – 58745 (33,5%), ceea ce constituie 55,3% din bolnavii aflaţi la evidenţa medicilor de familie cu HTA. Dereglările acute ale tonusului pereţilor vasculari secundare producţiei în exces de catecolamine, angiotenzină II, vazopresină, aldosteron, tromboxan şi endotelină I şi diminuării secreţiei de mediatori endogeni vasodilatatori (oxidul nitric şi prostaciclina PGI2), de rând cu reducerea controlului endotelial al tonusului vascular şi pierderii activităţilor fibrinolitice, cu instalarea coagulării intravasculare diseminate sunt principalele mecanisme de declanşare a urgenţelor hipertensive. Controlul neadecvat şi tratamentul noncompliant sunt cauzele principale care influenţează incidenţa urgenţelor hipertensive. Studiul structurii urgenţelor hipertensive în raport cu mediul de reşedinţă, categoriile de vârstă, sex şi controlul medicamentos adecvat al hipertensiunii arteriale, de rând cu măsurile organizatorice, de prevenţie şi de conlucrare eficientă intersectorială în acordarea asistenţei medicale, reprezintă modalitatea de soluţionare şi, în acelaşi timp, rezervele existente în acordarea asistenţei medicale bolnavilor cu hipertensiune arterială. Mortalitatea populaţiei Republicii Moldova în a. 2010 a înregistrat tendinţe ascendente comparativ cu a. 2009. Au fost înregistrate 43631 cazuri de decese, faţă de 42139 cazuri în 2009, sau cu 1492 (3,5%) cazuri mai multe, indicile mortalităţii constituind 12,2% (2009 – 11,8%). Din numărul total al decedaţilor, 13241 (30,3%) au decedat în vârsta aptă de muncă. Structura nozologică a mortalităţii generale ne arată că bolile aparatului circulator în anul 2010 au constituit 24512 cazuri, sau 53,2% din totalul deceselor, inclusiv bărbaţii constituind 11209 cazuri, (45,7%) şi femeile – 13303 cazuri (54,3%). Mortalitatea prin boli ale aparatului circulator la 100 mii populaţie a constituit 687,5 (în 2009 – 56,1% sau 662,4). Cardiopatia ischemică şi bolile cerebrovasculare însoţite de HTA ca o cauză de deces sunt în creştere. Urgenţele hipertensive necesită diagnostic rapid, pentru determinarea tipului şi a organelor-ţintă afectate. Sunt necesare eforturi comune ale medicului de familie, medicilor-cardiologi, serviciului de asistenţă medicală urgentă şi sectorului spitalicesc în scopul asigurării controlului adecvat şi tratamentului compleant al HTA