Vulvovaginal benign mesenchymal tumors

Scopul lucrării. Tumorile mezenchimale benigne vulvovaginale (TMBV) sunt o patologie destul de rară și în literatura de specialitate sunt prezentate ca cazuri clinice rare sau serii mici. Este oportun să se împartă TMBV în: specifice pentru această zonă (angiofibrom celular, angiomiofibroblastom etc.) și nespecifice (lipom, leiomiom etc.). Scopul studiului este de a evalua rezultatele diagnosticului și tratamentului chirurgical al TMBV pe o perioadă de douăzeci de ani. Materiale și metode. A fost analizată baza de date a doisprezece paciente cu TMBV, vârsta medie a pacientelor fiind de 44.7±3.3 ani (95% CI:37.40–51.94). TMBV au fost caracterizate prin prezența unei tumori solide, cu creștere lentă, cu contururi destul de clare. Tumorile au fost localizate: labiile mari (n=9,75%), pereții anteriori și laterali ai vaginului (n=2, 16.7%) și labiile mari extinzându-se spre perineu (n=1, 8.3%). Pentru o descriere mai detaliată a TMBV au fost efectuate ultrasonografie (USG, n=5) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM, n=2). În toate cazurile au fost înregistrate tumori unice cu o dimensiune maximă medie de 80.9±14.1 mm (95% CI:49.56–112.3) și o dimensiune minimă de 54.1±9.1 mm (95% CI:33.73–74.27). Diagnosticul preoperator corect a fost stabilit în 10(83.3%) cazuri. Rezultate. În toate cazurile de TMBV a fost efectuată excizia tumorii cu margine chirurgicală negativă macro- și microscopică (R0). Examenul histopatologic a evidențiat următoarele variante de TMBV: lipom (n=8, 66.7%), leiomiom (n=2, 16.6%), angiofibrom celular (n=1, 8.3%) și angiomiofibroblastom (n=1, 8.3%). Urmărirea pe termen lung în perioada postoperatorie nu a evidențiat nici o recidivă a TMBV (zero) și o autoevaluare înaltă a rezultatului cosmetic al intervenției chirurgicale. Concluzii. Astfel, TMBV sunt tumori unice, cu creștere lentă, cu contururi destul de clare. Pentru o caracterizare mai detaliată, se recomandă utilizarea ultrasonografiei și/sau imagisticii prin rezonanță magnetică. Excizia unei tumori cu margine chirurgicală negativă macro- și microscopică este cea mai optimă metodă pentru tratarea TMBV.Aim of study. Benign vulvovaginal mesenchymal tumors (BVVMT) are a rather rare pathology and in the specialized literature they are presented as rare clinical cases or small series. It is appropriate to divide BVVMT into: specific for this area (cellular angiofibroma, angiomyofibroblastoma, etc.) and non-specific (lipoma, leiomyoma, etc.). The aim of the study is to evaluate the results of the diagnosis and surgical treatment of BVVMT over a period of twenty years. Materials and methods. The database of twelve patients with BVVMT was analyzed, the average age of the patients being 44.7±3.3 years (95% CI:37.40–51.94). BVVMTs were characterized by the presence of a solid, slow-growing tumor with fairly clear outlines. The tumors were located: the labia majora (n=9, 75%), the anterior and lateral walls of the vagina (n=2, 16.7%) and the labia majora extending to the perineum (n=1, 8.3%). For a more detailed description of BVVMT, ultrasonography (USG, n=5) and magnetic resonance imaging (MRI, n=2) were performed. Single tumors with a mean maximum size of 80.9±14.1 mm (95% CI:49.56–112.3) and a minimum size of 54.1±9.1 mm (95% CI:33.73–74.27) were recorded in all cases. The correct preoperative diagnosis was established in 10(83.3%) cases. Results. In all cases of BVVMT tumor excision with negative macro- and microscopic surgical margin (R0) was performed. The histopathological examination revealed the following variants of BVVMT: lipoma (n=8, 66.7%), leiomyoma (n=2, 16.6%), cellular angiofibroma (n=1, 8.3%) and angiomyofibroblastoma (n=1, 8.3%). Long-term follow-up in the postoperative period revealed no recurrence of BVVMT (zero) and a high self-assessment of the cosmetic result of the surgery. Conclusions. Thus, BVVMTs are single, slow-growing tumors with fairly clear outlines. For a more detailed characterization, the use of ultrasonography and/or magnetic resonance imaging is recommended. Excision of a tumor with a negative macro- and microscopic surgical margin is the most optimal method for treating BVVMT

Tumorile ovariene benigne la pacientele pediatrice: analiza a 124 cazuri consecutive

Secţia ginecologie chirurgicală, imagistică, morfopatologie, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Chişinău, Republica Moldova, Al VI-lea Congres Național de Obstetrică și Ginecologie cu participare internațională, 13-15 septembrie 2018, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere: Tumorile ovariene la pacientele pediatrice este o patologie destul de rar întâlnită şi frecvenţa lor după datele literaturii anglo-saxone constituie 2.6 cazuri/100.000 pe an. Scopul studiului – stabilirea frecvenţei tumorilor ovariene benigne (TOB) la pacientele pediatrice, particularităţilor diagnosticului, tratamentului chirurgical şi caracteristicele morfologice. Material şi metode: A fost efectuată analiza retrospectivă a bazei de date a 259 cazuri de chisturi şi tumori ovariene la pacientele pediatrice. Pentru diagnostic au fost folosite ultrasonografia (USG), tomografia computerizată (TC) sau imagistica prin rezonanţa magnetică (IRM). Selectiv au fost determinaţi markerii oncologici (AFP, b-hCG, CA 125, CEA şi CA 19.9). Rezultate: TOB s-au întâlnit în 124(47.9%) cazuri. Vârsta medie a constituit 16.1±0.2 ani (95% CI:15.66-16.46) inclusiv 5(4.1%) – premenarhe şi 1(0.8%) – amenoree primară (sindromul Mayer-Rokitansty-Küster-Hauser). Torsiunea TOB s-a înregistrat în 21(16.9%) cazuri. Tumorile ovariene au fost localizate din dreapta – 61(49.2%), stânga – 54(43.5%), bilateral – 6(4.8%) şi în 3(2.4%) cazuri s-au combinat cu chist al ovarului contralateral. După datele examenului radiologic formaţiunile tumorale ovariene s-au caracterizat: dimensiunile max. – 9.6±0.4 cm (de la 3.8 pînă la 32.1), tumori mari – 61(49.2%) şi gigante – 11(8.9%); indexul „morfologic” după Jeoung HY. – 5.4±0.1 (de la 2 până la 9). Intervenţiile chirurgicale s-au efectuat cu folosirea laparotomiei după Phannenstiel – 92(74.2%) cazuri, aplicând tehnologiile endoscopice – 32(25.8%). După volumul operaţiilor au fost efectuate: tumorectomie cu păstrarea ţesutului ovarian – 103(77.4%), anexectomii – 21(15.8%), ovarectomii – 8(6.1%) şi rezecţie parţială de ovar – 1(0.7%). La examenul histologic au fost depistate următoarele categorii de tumori: epiteliale (n=72, 55.4%), germinogene (n=53, 40.8%), tumorile din mezenchim şi cordoanele sexuale (n=4, 3.1%) şi vasculare (n=1, 0.7%). Concluzii: În structura TOB cel mai frecvent se întâlnesc tumorile epiteliale şi germinogene. În majorutatea cazurilor este posibil de a efectua operaţii organamenajante. Factorii care influenţează negativ la efectuarea acestor intervenţii chirurgicale este torsiunea de ovar, dimensiunile gigante ale chistului şi predominarea componentului solid în structura morfologică a chistului