Hepaticojejunal anastomosis – the optimal reconstructive solution on postoperative biliary strictures

Catedra de chirurgie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Scopul. Sistematizarea tehnicilor de realizare a hepaticojejunoanastomozelor (HJA) în stricturile biliare postoperatorii. Material și metode. Studiul efectuat pe un lot de 203 pacienți cu stricturi postoperatorii a căilor biliare. Majoritate pacienților (95%) au reprezentat leziuni biliare majore, clasele D-E după Strasberg. Rezolvarea cazurilor a fost în raport direct cu nivelul localizării stricturii, gradului de fibroză locală. Pentru stricturile de tip I-6(3%) cazuri am realizat coledocojejunostomii termino-laterale cu ansa Roux. În cele tip II – 92(45,3%) cazuri, s-a efectuat HJA pe ansa Roux. În 90(44,3%) observații de tip III – HJA prelungită pe canalul hepatic stâng și cu drenare ambelor canale hepatice. În cele de tip IV 15(7,4%) cazuri – bihepaticojejunostomie după o prepararea a ambelor canale din hilul hepatic și drenarea ambilor canale hepatice. Rezultate. Robustețea și etanșeitatea HJA este garanția succesului. Preferăm stomie termino-laterală. Tehnica de sutură a evoluat de la cea ordinară în două straturi (mătasă 3/0), la sutura atraumatică separată 4/0 într-un singur plan. Firele s-au trecut de la ansă la ductul biliar pentru transa posterioară, extramucos pentru jejun și total pentru polul biliar. La moment un rezultat promițător ne prezintă sutura 6/0 realizată în continuu cu elemente de tehnică microchirurgicală. Ultima tehnică permite protejare a devascularizării excesive a bontului biliar și o ajustare ideală a mucoaselor în cazul stricturilor înalte de tip III și IV. Concluzii. Punctele de vedere prezentate în acest material evidențiază potențialul inovator al tehnologiilor de formare a HJA în baza suturilor moderne și principilor noi de sutură.Objective of study. Is the systematization of the techniques used to perform hepaticojejunal anastomosis (HJA) in postoperative biliary strictures. Materials and methods. A retrospective study was carried out on a lot of 203 patients with postoperative strictures of the biliary ducts. Most of the patients (95%) presented major biliary lesions, D-E class. The solution was chosen according to the localization level. For type I-6 (3%) strictures – termino-lateral choledochojejunostomy with Roux loop. For type II -92 (45,3 %) cases, was performed HJA with Roux loop. In 90 (44,3%) observations of type III, was performed HJA with drainage of both hepatic ducts. The type IV 15 (7,4%) cases were solved through bihepaticojejunostomy with drainage of both hepatic ducts. Results. The robustness and tightness of HJA are the guarantee of success. We prefer a termino-lateral stoma. The suture technique varied from the ordinary in 2 layers (silk 3/0) to separate atraumatic suture 4/0 in single layer. The threads were passed from the loop to the bile duct for the posterior trance, extramucosaly for jejunum and total for the bile pole. The continuous suture 6/0 with elements of microsurgical technique presents promising results now. The last technique enables a protect from excessive devascularization of the bile stump and ideal adjustment of mucous membranes. Conclusions. The views presented in this paper highlight the innovative potential of HJA technology based on modern sutures and new principles of suture

Postoperative assessment of immediate and at distance results in the treatment of benign strictures of extrahepatic bile ducts

Catedra 2 Chirurgie USMF „N.Testemițanu”, Congresul al XI-lea al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și celei de-a XXXIII-a Reuniuni a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere. Impactul rezultatelor postoperatorii ale stricturilor benigne (SB) ale căilor biliare extrahepatice (CBE) constituie o problemă clinică nerezolvată pe deplin. Materiale şi metode. Pe parcursul anilor 1980-2010 în Clinica 2 Chirurgie au fost tratați 213 pacienți cu SB a CBE. Evaluarea clinică postoperatorie de perspectivă includea:1)latura psiho-afectivă;2) latura socială; 3)starea funcțională a sistemului hepato-biliar, apreciat pe baza testelor funcționale a ficatului, sonografiei, iar în cazurile suspecte sonografic la obstrucție mecanică efectuăm colangigrafia prin rezonanță magnitonucleară şi scintigrafia secvențială hepato-biliară. Rezultate. Evaluarea rezultatelor la distanță a fost posibilă pe un lot de 162(76,06%) de pacienți, unde am delimitat pacienții în 3 grupe : 1-ul grup a inclus 123(75,93%) de pacienți cu rezultatele bune; în grupul doi-28(17,28%) de pacienți cu rezultate satisfăcătoare; grupul trei -11(6,79%) pacienți cu rezultate nesatisfăcătoare. Rezultat bun a fost fixat la pacienții cu reabilitare complectă somatică, psihologică, socio-familială şi funcțională a sistemului hepato-biliar. În grupul doi am stabilit în dimensiunea somatică persistența durerilor periodice la 22 (13,58%) de pacienți, a semnelor dispeptice la 18 (11,11%) bolnavi. Sonografic s-a stabilit doar semne de hepatomegalie în 14 (8,64%) cazuri. Grupul trei s-a manifestat prin apariția icterului obstructiv şi angiocolitei. În 4 cazuri a debutat icterul mecanic motivat de calculul firului de sutură a liniei de anastomoză. Am recurs la revizia anastomozei cu hepaticolitotomie. Alții 6 pacienți au prezentat tabloul de icter mecanic tranzitoriu, motivat de strictura gurii de anastomoză. Am efectuat rehepaticostomie cu ansa exclusă în Y a la Roux, cu drenare separată a ambelor canale hepatice. Şi în ultimul caz a fost prezent refluxul entero- biliar cu evaluarea unei colangite de reflux. Situația motivat de ansa jejunală a ansei Roux sub 60cm, ce a necesitat o reconstrucție în ansă cu brațul de 80cm. Evoluția clinică în toate cazurile a fost satisfăcătoare. Concluzii. Aplicarea unui program unic de evaluare postoperatorie asigură îmbunătățirea considerabilă a rezultatelor tratamentului chirurgical, cât şi lichidarea efectivă şi calitativă a complicațiilor survenite în perioada tardivă.Introduction. The postoperative results’ impact of benign strictures (BS) of the extrahepatic biliary tract (EBT) isn’t a fully solved clinical problem. Materials and methods. There were treated 213 patients with BS of EBT during the 1980-2010 years in the 2nd Surgical Department. The perspective postoperative clinical evaluation included: 1) psycho-emotional side, 2) social side, 3) functional status of the hepato-biliary system, appreciated by liver functional tests, sonography, and in sonography suspect cases of mechanical obstruction, colangiography through nuclear magnetic resonance was perform and sequential hepatobiliary scintigraphy.Results. The evaluation of results at distance was possible on a lot of 162 (76.06%) patients, where the patients were separated into 3 groups: the 1st group included 123 (75.93%) patients with good results, the 2nd group -28 (17.28%) patients with satisfactory results, and the 3rd group -11 (6.79%) patients with unsatisfactory results. Good results were found at patients with full somatic, psychological, socio-familial and functional of the hepato-biliary system rehabilitation. In group two we found in the somatic dimension regular pain persistence at 22 patients (13.58%), dyspeptic signs at18 patients (11.11%). Sonographically were established only signs of hepatomegaly in 14 cases (8.64%). Group three was manifested by obstructive jaundice and angiocholitis. In 4 cases made its appearance the mechanical jaundice motivated by the calculation of the suture wire of the anastomosis line. Another 6 patients presented obstructive transitory jaundice picture, motivated by stricture of the anastomosis mouth. We made rehepaticostomy with the loop excluded in Y a la Roux, with separate drainage of both hepatic channels. In the last case was present the entero-biliary reflux with the evatuation of reflux cholangitis. The situation motivated by the jejuna of the Roux loop under 60 cm, what required a reconstruction loop with the arm of 80cm. The clinical evolution in all chases was satisfactory. Conclusions. The application of a unique program of postoperative evaluation provides a considerable improvement of surgical treatment’s results as effective and qualitative liquidation of the complications occurred during the tardy period

Considerations regarding post – operative medico-surgical behavior of iatrogenic biliary stricture

Catedra de chirurgie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Scop. Cercetarea conduitei medico-chirurgicale a pacienților, ce au suportat reconstrucții la arborele biliar pentru stricturi iatrogene. Materiale şi metode. Pe parcursul 1989-2015 în Clinica 2 Chirurgie au fost trataţi 203 pacienţi cu SB a CBE. Evaluarea clinică postoperatorie includea: 1) latura psiho-afectivă; 2) latura socială; 3) starea funcțională a sistemului hepato-biliar, apreciat pe baza testelor de laborator, examinărilor imagistice și a testelor SF-36. Evaluarea rezultatelor la distanţă a fost posibilă pe un lot de 155 (76,3%) de pacienţi . Rezultate. Rezultat bun a fost fixat la 110 (54,2%) de pacienţi cu reabilitare complectă. Un rezultat satisfăcător am stabilit la 33 (16,26%) de pacienţi, unde s-a marcat persistenţa durerilor periodice - 22 cazuri, semnelor dispeptice- 18 cazuri. La 12(5,91%) pacienți am remarcat rezultate nesatisfăcătoare. În 4 cazuri - icter mecanic motivat de calcul a firului de sutură a liniei de anastomoză. S-a rezolvat prin hepaticolitotomie. Icter mecanic, motivat de strictura gurii de anastomoză, prezent la 7 pacienți. S-a efectuat enterotomie cu plastia gurii de anastomoză. A fost prezent un caz de reflux entero-biliar cu evaluarea colangitei de reflux, motivat de ansa jejunală sub 50 cm. S-a reconstruit în ansă cu brațul de 80cm. Evoluţia clinică în toate cazurile a fost satisfăcătoare. Concluzii. Ajustarea conduitei medico-chirurgicale a asigurat lichidarea efectivă şi calitativă a complicațiilor survenite și a confirmă obiectiv calitatea vieții la distanță.Aim. Analysis of medico-surgical behavior of the patients that undergone reconstructions of the biliary tree for iatrogenic strictures. Materials and methods. There were treated 203 patients with BS of EBD during 1989-2015 years in Surgical Clinic 2. Post-operative evaluation included: 1) psycho-affective side; 2) social side; 3) functional state of hepatobiliary system, appreciated based on laboratory tests, imagistic examinations and SF-36 tests. The assessment of results at distance was possible on a lot of 155 (76.3%) patients. Results. Good result was set on 110 (54.2 %) patients with complete rehabilitation. A satisfactory result was established at 33 ( 16.26 % ) patients, at which persistence of periodic pain was remarked -22 cases, dyspeptic signs -18 cases. At 12 (5.91%) patients, we observed unsatisfactory results. In 4 cases debuted mechanical jaundice caused by calculus of suture thread of anastomosis line. We resorted to revision of anastomosis with hepatocholitotomia. Another 7 patients presented the picture of transitory mechanical jaundice reasoned by the stricture of anastomosis mouth. We conducted plasty of anastomosis with loop excluded in Y a la Roux. A case with entero-biliary reflux was present assessing a reflux cholangitis, motivated by the jejunal loop under 50 cm. Reconstruction in loop with an arm of 80 cm was performed. The clinical evolution in all cases was satisfactory. Conclusions. The adjustment of postoperative behavior ensured the effective and qualitative liquidation of emerged complications and confirms objectively the quality of further life

The patients with postoperative biliary strictures: evaluation of the surgical management and remote outcomes

Objectives. Surgical management of patients with benign biliary strictures and biliary lesions is a current issue for discussion and raises many scientific research directions. The purpose of this study was to systematize our experience in the treatment of benign biliary strictures, analyzing both immediate and remote complex results. Material and methods. Between 1989-2015 years, there were 203 hospitalized patients with benign biliary strictures in Surgery Department no. 2 of Public Institution, State Medical and Pharmaceutical University (PI SMPhU) “Nicolae Testemitanu”. The study is conducted as part of postdoctoral research; thesis/ dissertation title is Clinical-functional efficiency of modern surgical treatment of benig biliary strictures according to immediate and remote clinical results and was approved by the Science Council of PI SMPhU “Nicolae Testemiţanu” and Ethical Committee (EC) of Ministry of Health (MoH). Clinical evaluation included several consecutive steps: 1) setting the etiopathogenic diagnosis; 2) pre-operatory decompression of the biliary tree; 3) reconstructive surgical act. In the case of biliary strictures, after the initial assessment, bilio digestive derivations were performed according to the level of the obstacle, preferring the bilio-jejunal on isolated loop en Y a la Roux. Conclusions. The iatrogenic stricture of bile duct has a complicated evolution, with many surgeries, requiring many hospitalizations. It should be endeavored to detect them in a timely manner and to prevent septic complications. In the first phase biliary tree decompression will be used, and after decreasing the inflammatory process biliary-digestive reconstruction will be performed. These patients require a complex remote monitoring and analysis of health status

Clinical-functional efficacy of surgical treatment of benign biliary strictures regarding immediate and remote clinical outcomes

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Scopul studiului este evaluarea clinico-funcțională a tratamentului chirurgical al stricturilor biliare benigne în baza rezultatelor imediate și la distanță. Materiale și metode: Studiul prezentat este unul de tip integral retrospectiv și prospectiv de cohortă și cu caz control. Au fost analizate rezultatele la distanță pe un eșantion de 203 de pacienți. Tratamentul reconstructiv adresat stricturilor biliare benigne (conform clasificației Bismuth), a inclus următoarele tehnici chirurgicale: coledocojejunostomie - pentru 86 (42,4%) de cazuri cu stricturi de tip I și II; hepaticojejunostomia – pentru 102 (50,2%) pacienți cu stricturi de tip III; iar la 15 (7,4%) cazuri de stricturi biliare tip IV s-a realizat bihepaticojejunostomia. Pacienții au fost analizați pe parcursul a 5 ani, în funcție de particularitățile la momentul intervenției reconstructive cât și cele evolutive postoperatorii, folosind scorul Terblanche. Ca instrumente pentru evaluarea calității vieții (CV) au fost folosite chestionare standardizate SF-36 și chestionarul GSRS. Rezultate: S-au determinat următoarele rezultate la distanță: foarte bune, de gr. I - în 123 (60,6±4,41%) de cazuri; bune, de gr. II în 39 (19,2±6,31%) cazuri; relativ satisfăcătoare, de gr. III -18 (8,9±6,91%) cazuri și nesatisfăcătoare, de gr. IV în 23 (11,3±6,75%) cazuri. Introducerea instrumentelor CV în practica clinică face posibilă determinarea beneficiilor noilor abordări inovatoare în managementul și tratamentul pacientului cu stricturi biliare. Concluzie: În cadrul aceleiași evaluări, s-a remarcat, că evoluțiile cele mai bune din punct de vedere al indicatorului de CV s-au înregistrat pentru hepaticojejunostomie realizată pe principiile de ultima oră ale tehnicii chirurgicale.Introduction: The objective of the study was to evaluate the clinical-functional efficacy of benign biliary strictures treatment throughcomplex analysisof immediate and remote outcomes. Materials and methods: The presented study is integral prospective and retrospective cohort study and with case control. There were analyzed the long-term results of 203 patients. The reconstructive treatment of benign biliary strictures (according to Bismuth’s classification), included the following surgical techniques: choledocojejunostomy in 86(42,4%) cases of type I and II strictures; hepaticojejunostomy to 102 (50,2%) patients with type III strictures, and in 15(7,4%) cases of type IV strictures bihepaticojejunostomy was performed. Patients were supervised during 5 years, depending on the particularities at the moment of reconstructive surgery, as well on the remote clinical-evolutive particularities, using the clinical Terblanche score. As instruments for evaluation of quality of life (QoL) were used SF-36 and GSRS standardized questionnaires. Results: There were determined the following remote results: very good, gr. I – in 123 (60,6±4,41%) cases, good, gr. II in 39 (19,2±6,31%) cases, relative satisfactory, gr. III – 18 (8,9±6,91%) cases and unsatisfactory, gr. IV in 23 (11,3±6,75%) cases. Introduction of QoL instruments in clinical practice makes real the determination of new innovative approaches benefits for management and treatment of the patient with biliary strictures. Conclusion: In the same assessment, it was noted that the best developments in QoL index were recorded for hepaticojejunostomy performed on the latest surgical technique principles

Contemporary principles of surgical treatment in iatrogenic strictures of the main biliary duct

Catedra de chirurgie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Scopul studiului dat a fost de a sensibiliza specialiştii chirurgi, gastroenterologi asupra principiilor actuale în tratamentul chirurgical adresat stricturilor iatrogene a căii biliare principale. Material şi metode: În perioada ultimilor 20 de ani, în Clinica 1, Catedra 2 Chirurgie au fost spitalizaţi 228 pacienţi cu stricturi iatrogene a căilor biliare. Evaluarea clinică a bolnavilor a inclus câteva etape consecutive: 1). stabilirea diagnosticului etiopatogenetic; 2). decompresiunea preoperatorie a arborelui biliar; 3). actul chirurgical reconstructiv. Principiile evaluării diagnosticului etiopatogenetic urmate de noi au permis stabilirea următoarei repartiţii a localizării stricturilor după Bismuth: tip I – 62 (27,22%) cazuri, tip II – 86 (37,72%) cazuri, tip III – 66 (30%) cazuri, tip IV – 14 (5,08%) cazuri. În cazul stricturilor biliare, după cuparea icterului şi a infecţiei biliare, am efectuat derivaţiile bilio-digestive în dependenţă directă de nivelul obstacolului, preferând cele bilio- jejunale pe ansa izolată în Y a la Roux. Rezultate: În perioada postoperatorie am apreciat complicaţiile în 14 (6,14%) cazuri. La zece (4,39%) pacienţi s-au dezvoltat supuraţii postoperatorii, care au fost soluţionate prin asanarea chirurgicală; iar în 4 (1,75%) cazuri – dehiscenţă parţială anastomotică, care a fost rezolvată conservativ. Letalitatea postoperatorie a fost marcată în 6 (2.63%) cazuri. Concluzii: Stricturile iatrogene a căii biliare principale au o evoluţie complicată, cu multe intervenţii chirurgicale, necesitând numeroase internări. În prima etapă se va recurge la decompresiune de arbore biliar, iar după cuparea procesului inflamator se va realiza reconstrucţia bilio-digestivă, care este în raport direct cu nivelul localizării.The aim of our study was to sensitize surgeons and gastroenterologists to the contemporary principles of surgical treatment of iatrogenic biliary strictures of the main biliary duct. Material and methods: During the last 20 years, there were hospitalized 228 patients with iatrogenic biliary strictures in the 1st Clinic of Surgery Chair nr.2. Clinical evaluation included several consecutive steps: 1). setting the ethiopatogenic diagnosis; 2). preoperative decompression of the biliary tree; 3). reconstructive surgical act. The principles of evaluation of the ethiopatogenic diagnosis allowed us to establish the following distribution of the localization of the strictures according to Bismuth: type I – 62 (27.22%) cases, type II – 86 (37.72%) cases, type III – 66 (30%) cases, type IV – 14 (5.08%) cases. In case of biliary strictures, following the cut of jaundice and biliary infection, bilio-digestive derivations have been performed according to the level of the obstacle, preferring the bilio-jejunal on isolated loop in Y a la Roux. Results: In the postoperative period were appreciated the complications in 14 (6.14%) cases. Ten (4.39%) patients with postoperative suppurations which were solved through surgical debridement; 4 (1.75%) cases of partial anastomoses dehiscence, managed conservatively. The postoperative lethality was of 6 (2.63%) cases. Conclusions: The iatrogenic biliary strictures of the biliary ducts have a complicated evolution, with many surgical interventions and hospital confinements. In the first stage decompression of the biliary tree is performed and following the cut of the inflammatory process, bilio-digestive reconstruction is done

Multifactorial and complex approach to surgical treatment of benign biliary strictures

Objective of study was to systematize the experience of treating benign biliary strictures, analyzing the complex results. Materials and methods. The integral prospective and retrospective cohort study analyzed the long-term results of 203 patients who underwent biliodigestive reconstructions during 1989-2015 years. Patients included in the research were supervised during 2-5 years: depending on the local anatomic particularities at the moment of reconstructive surgery, as well the remote clinical-evolutive particularities, using the clinical Terblanche score. Results. The reconstructive surgical treatment was individual and directly proportional with the level of biliary strictures with a preference of selection of biliodigestive derivations on jejunal loop a la Roux. The reconstructive treatment of benign biliary strictures, classified according to Bismuth’s classification, included the following surgical techniques: choledocojejunostomy in 86(42,4%) cases of type I and II strictures; hepaticojejunostomy to 102 (50,2%) patients with type III strictures, and in 15(7,4%) cases of type IV strictures bihepaticojejunostomy was performed. There were determined the following remote results based on the clinical-evolutive classification: very good / gr. I – in 123 (60,6±4,41%) cases, good / gr. II in 39 (19,2±6,31%) cases, relative satisfactory / gr. III – 18 (8,9±6,91%) cases and unsatisfactory / gr. IV in 23 (11,3±6,75%) cases. Conclusions. The surgery of election in biliary strictures is hepaticojejunostomy on Roux loop. Analisis of remote results proved clinical efficiency of reconstructive interventions performed in 88,67% observations

Особенности первичной медицинской помощи в мониторинге и развитии ребёнка

Regional Health Development Center for Human Resources, National Center of Management in Health, Department of Economy, Management and Psychopedagogy in medicine, Nicolae Testemitanu State Medical and Pharmaceutical University, Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova, 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Naţională „Maladii bronhoobstructive la copii”, consacrată profesorului universitar, doctor habilitat Victor Gheţeul, 27 aprilie, Chişinău, Republica MoldovaThe analysis of the particularities of the management of the primary health care (PHC) in the field of the supervision of child’s development raises much interest from the international experts (WB, UNICEF, WHO), and fellow workers from the Ministry of Health. The management of PHC services that are provided to families with children is not always widely applied. This work gives the possibility to highlight through SWOT analysis method the PHC, applying the step-by-step implementation of Integrated Management of Childhood Illnesses (IMCI) at program in the PHC service, through the description of the standards of medical supervision of the early age children, as managerial measures of strengthening it in republic.Анализ особенностей первичной медицинско-санитарной помощи (ПМСП) в области мониторинга развития ребёнка вызывает значительный интерес со стороны международных экспертов (Всемирный Банк, ЮНИСЕФ, ВОЗ), а также сотрудников Министерства Здравохранения республики. Менеджемент ПМСП предоставляемая семьям с детьми не всегда был широко применён. Эта работа даёт возможность выделить в услугах ПМСП, с помощью метода - анализа SWOT, эпаты реализации программы Интегрированного Ведения Болезней Детского Возраста (ИВБДВ), и также описывает стандарты наблюдения за здоровым ребёнком в раннем возрасте, укрепление мер в области его управления в республике

Surgical tactics in acute purulent cholangitis

Catedra de chirurgie nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Scopul. Elaborarea managementului chirurgical în angiocolita acută purulentă. Material și metode. Prezentăm experiența clinicii în tratamentul a 645 de cazuri de colangită acută, tratați pe parcursul ultimilor 5 ani. Am recurs la tratamentul etapizat al colangitei acute purulente folosind tehnicile mini-invazive ca un standard de aur, punând accentul pe cele endoscopice (630(95%) cazuri) și foarte rar pe cele percutan-transhepatice (15(2.33%) cazuri). În cazurile extrem de grave (67(10.34%)cazuri) am fost adepții la ERCP seriate în mai multe prize cu lavajurile locale prin stend și introducerea de antibiotic local, restabilirea un grad de decompresie adecvat. Pentru pacienții extrem de dificili (15(2,26%) cazuri), suntem părtașii drenajului nazo-biliar, ce nea permis un control permanent cu lavajuri continui cu antiseptici și introducerea de antibiotici nemijlocit în CBP. Rezultate. Metodele endoscopice au permis dezobstrucția definitivă a arborelui biliar în 470(73%) cazuri. În celelalte 150(23,26%) de cazuri au permis doar o stentare(135(21%)) sau o drenare nazo-biliară(15(2,26%)) pentru asanarea colangitei purulente și cuparea sindromului icteric. Acești pacienți au beneficiat diferite intervenții chirurgicale în etapa a doua, pentru o restabilire adecvată a fluxului biliar în intestin. Mortalitatea generală a fost de 32(5%) cazuri. Concluzii. Este importantă aprecierea la justa valoare a gradului de gravitate a colangitei acute, ce permite adoptarea a unui management corect pentru fiecare caz clinic, iar aplicarea tacticii tratamentului etapizat ne va permite obținerea unor rezultate fiabile în această patologie severă.Purpose. Acute suppurative cholangitis management in appreciation. Materials and methods: There is presented clinic’s experience in the treatment of 645 cases of acute cholangitis during the last 5 years. We used the stepwise treatment of acute suppurative cholangitis using minimally invasive techniques as a gold standard, focusing on the endoscopic (630 (95%) cases) and very rarely on the percutaneous-transhepatic ones (15 (2.33%) cases). In extremely severe cases (67 (10.34%) cases) we have been for ERCP divided in steps with local lavages by stent and the introduction of local antibiotic, restoring an adequate degree of decompression. For extremely difficult patients (15 (2.26%) cases) we are partakers of nasobiliary drainage, which allowed us to control permanently with continues lavages with antiseptic and direct introduction of antibiotic in MBD. Results. The endoscopic methods allowed definitive desobstruction of the biliary tree in 470(73%) cases. In the other 150(23,26%) cases, it allowed only a stentation or a nasobiliary drainage (15(2,26%)) for sanitation of suppurative cholangitis and cutting the icteric syndrome. These patients beneficiated from different surgical interventions in the second stage for an adequate recovery of bile flow to the intestine. The general mortality was about 32(5%) cases. Conclusion. It is important to assessing the true value of the degree of severity of acute cholangitis, which allows the adoption of a right for every clinical case management and treatment tactics phased implementation will allow us to obtain reliable results in this severe disease

Hepaticojejunal anastomosis – a reconstructive solution in postoperative biliary strictures

Catedra de chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Scopul studiului este sistematizarea tehnicilor de realizare a hepaticojejunoanastomozelor (HJA) în stricturile biliare postoperatorii. Material şi metode: S-a efectuat un studiu retrospectiv pe un lot de 228 pacienţi cu stricturi postoperatorii ale căilor biliare. Majoritatea pacienţilor (95%) au reprezentat leziuni biliare majore, clasele D-E. Rezolvarea cazurilor a fost în raport cu nivelul localizării. Pentru stricturile tip I – 62 (27,2%) cazuri – coledocojejunostomie termino-laterală cu ansa Roux. În cele de tip II – 86 (37,72%) cazuri, s-a efectuat HJA pe ansa Roux. În 66 (30%) observaţii de tip III am făcut o HJA cu o drenare a ambelor canale hepatice. În cele de tip IV – 14 (5,08%) cazuri, s-a soluţionat cu bihepaticojejunostomie cu drenarea ambelor canale hepatice. Rezultate: Robusteţea şi etanşeitatea HJA este garanţia succesului. Preferăm o stomie termino-laterală. Tehnica de sutură a evoluat de la cea ordinară în două straturi (mătasă 3/0), la sutura atraumatică separată 4/0 într-un singur strat. Firele s-au trecut de la ansă la ductul biliar pentru tranșa posterioară, extramucos pentru jejun şi total pentru polul biliar. La moment un rezultat promiţător ne prezintă sutura 6/0 realizată în continuu cu elemente de tehnică microchirurgicală. Ultima tehnică permite o protejare a devascularizării excesive a bontului biliar şi o ajustare ideală a mucoaselor. Concluzii: Punctele de vedere prezentate în acest material evidenţiază potenţialul inovator al tehnologiilor de formare a HJA în baza suturilor moderne şi principiilor noi de sutură.Aim of study is the systematization of techniques used for hepaticojejunal anastomosis (HJA) in postoperative biliary strictures. Materials and methods: A retrospective study was carried out on a lot of 228 patients with postoperative strictures of the biliary ducts. Most of the patients (95%) presented major biliary lesions, D-E class. The solution was chosen according to the localization level. For type I – 62 (27.2%) strictures – termino-lateral choledochojejunostomy with Roux loop. For type II – 86 (37.72%) cases, was performed HJA with Roux loop. In 66 (30%) observations of type III, was performed HJA with drainage of both hepatic ducts. The type IV 14 (5.08%) cases were solved by bihepaticojejunostomy with drainage of both hepatic ducts. Results: The robustness and tightness of HJA are the guarantee of success. We prefer a termino-lateral stoma. The suture technique varied form the ordinary in 2 layers (silk 3/0) to separate atraumatic suture 4/0 in single layer. The threads were passed from the loop to the bile duct for the posterior trance, extramucosaly for jejunum and total for the bile pole. The continuous suture 6/0 with elements of microsurgical technique presents promising results now. The last technique is able to protect from excessive devascularization of the bile duct stump and ideal adjustment of mucosal layers. Conclusions: The views presented in this paper highlight the innovative potential of HJA technology based on modern sutures and new principles of suture