Age related non-Hodgkin lymphomas with primary abdominal lymph nodes involvement

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of MoldovaIntroduction. Non-Hodgkin's Lymphomas (NHL) are a heterogeneous group of malignant tumors of the lymphatic tissue that can develop from B or T, rarely from NK, cells. NHL may develop in any tissue or organ containing lymphatic tissue. One of the primary localizations of NHL are the abdominal lymph nodes, with a primary involvement rate of 7.6 to 8.2%. Due to the topographic and anatomical features of this localization, in most cases the generalized stages of the disease are diagnosed, which negatively influences the outcome of treatment and prognosis. Therefore, studying the clinical aspects of NHL with primary abdominal lymph nodes involvement is topical

Oxydative deamination in brain in conditions of crushing of soft tissues and hyperbaric oxygenation

Catedra Fiziopatologie şi fiziopatologie clinică USMF „Nicolae Testemiţanu”Decreasing of L-glutamate contents in the brain tissue during crush-syndrome was discovered. Alsothe increasing of &-ketoglutarate contents was observed. Including of Lglutamate in energy dependent system "ammoniac-ketoglutarate-glutamate-glutamine" has a protective effect on the nervous system. Hyperbaric oxygenation may restore L-glutamate contents in the brain and normalize &-ketoglutarate metabolism and improve the nervous system function. La animalele cu CÎŢM hiperoxibaria contribue la mărirea cantităţii de L-glutamat în creier, care se include activ în mecanismele de apărare a sistemului nervos faţă de efectele nefaste prin detoxicarea amoniacului în sistemul energodependent amoniac-&-cetoglutaratglutamat-glutamină, tinde să normalizeze nivelul &-cetoglutaratului, stimulează reacţiile de oxido-reducere. În acelaşi rând oxihiperbaria, este probabil o veriga, care uneşte metabolismul aminoacizilor cu ciclul acizilor tricarboxilici în creier

Correlation between activity of C- reactive protein (CRP) and ceruloplasmine in haemorrhagic shock revived with hyaluronic acid

Catedra Fiziopatologie şi fiziopatologie clinică, USMF “Nicolae Testemiţanu”Haemorrhagic shock is manifested through local and diffuse inflammatory process. The pathogenetic factors of systemic inflammation are acute phase proteins and oxygen free radicals. CRP and ceruloplasmine are recognized as markers of loyal local and diffuse inflammatory process. Postinfusionale syndrome triggers a set of tissue damages additional to hypovolemic impact, which are assign to reperfuse syndrome, and are mediated by oxidative stress, and respectively , detremental affected by acute phase proteins, proinflammatory cytokines, metals and modulators proteins of oxidative stress ( transferine-iron, ceruloplasmine-copper). Şocul hemoragic se manifestă prin proces inflamator local şi difuz. Factorii patogenetici ai inflamaţiei sistemice sunt proteinele fazei acute şi radicalii liberi de oxigen. PCR şi ceruloplasmina sunt recunoscuţi drept markeri fideli ai procesului inflamator local şi difuz. Sindromul postinfuzional declanşează un set de alterări tisulare adiţionale impactului 166 hipovolemic, care sunt atribuite efectului de reperfuzie şi sunt mediate predilect prin stresul oxidativ şi, respectiv, influenţate detrimental de către proteinele fazei acute, citokinele proinflamatoare, metalele şi proteinele modulatoare a stresului oxidativ (transferina – fierul, ceruloplasmina – cuprul)

Treatment outcomes in aggressive Non-Hodgkin lymphoma with primary abdominal lymph nodes involvement

Hematology discipline, Department of Internal Medicine, “Nicolae Testemitanu” SUMPh, Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction. Non-Hodgkin's lymphomas (NHL) are malignant tumors of lymphatic tissue. NHL can primarily develop in any tissue or organ. One of the primary involvements of NHL is the abdominal lymph nodes. Their frequency constitutes 7.6.Purpose.To evaluate aggressive NHL with primary abdominal lymph nodes involvement treatment results.Material and methods. Retrospective study. Treatment outcomes were studied in 37 patients with aggressive NHL with primary abdominal lymph nodes involvement, aged between 25 and 73 years old. Polychemotherapy (PChT) cycles were used for treatment: CHOP (cyclophosphamide, doxorubicin, vincristine, prednisolone) - in 24 patients and rituximab + CHOP (R-CHOP) - in 13 patients.Results. Complete remissions were obtained in 48.7% of cases. The rate of complete remissions was higher (69.2%) when PChT R-CHOP was administered, comparing to patients in whom PChT CHOP (37.5%) was used (table 1.). Progression-free survival (PFS) over 5 years was higher in patients who recieved PChT R-CHOP (75.6%). PFS in the same terms in cases when PChT CHOP was given was equal to 41.3%.Conclusions. Adding anti-CD20 monoclonal antibodies (rituximab) to the standard PChT CHOP regimen contributed significantly to the increase of complete remissions rate and progression-free survival

Leucemie acută promielocitară secundară dezvoltată după tratamentul limfomului non-Hodgkin, studiu de caz și review al literaturii

Background. Acute promyelocytic leukemia (APL) is an acute myeloid leukemia (AML) that accounts approximately 10-15% of AML cases. APL usually appears as an de novo finding. The occurrence of secondary APL(sAPL) after chemotherapy(PChT) is rare, and the development of sAPL after an NHL is casuistic. Objective of the study. Description of a case of sAPL after NHL therapy. Material and Methods. The morphological blocks of lymph node biopsy, CBC and bone marrow aspiration (bma) were investigated. Results. Male B, 34 years old, hospitalized in a critical condition in the hematological center with Diffuse large B cell lymphoma, stage IV B, X (Ann-Arbor). With the purpose of induction, PChT cures were performed: R-CHOP, R-CHOEP, CVP, obtaining partial remission. 25 months after the onset of NHL, the patient experienced: anemia, thrombocytopenia, leukocytosis associated with peripheral blastosis. For restadialization an bma was performed, which reveals 95% of promyelocytetype blasts. sAPL was confirmed, induction PChT was initiated, still the result proved no efficacy. The death occurred early in induction, which corresponds with literature data. Conclusion. sAPL after NHL therapy are rare nosological entities in clinical practice, which are associated with the negative effect of treatment with anthracyclines or tenoposide derivatives, results in unfavorable prognosis and high mortality. Introducere. Leucemia acută promielocitară (LAP) e o leucemie acută mieloidă (LAM) ce însumează aproximativ 10-15% din cazurile de LAM. LAP, de obicei, survine de novo. Apariția LAP secundare (LAPs) după tratamentul chimioterapic (PChT) are loc rar, iar dezvoltarea LAPs după un LNH este cazuistic. Scopul lucrării. Descrierea unui caz de LAPs secundar unui LNH. Material și Metode. Au fost investigate blocurile morfologice ale biopsiei ganglionului limfatic, hemograma și aspiratul medular (a.m.). Rezultate. Bărbat B, 34 ani a fost spitalizat în stare foarte gravă în cadrul centrului hematologic cu diagnosticul de LNH difuz cu celula mare B, stadiu IV B,X (Ann-Arbor). Cu scop de inducere au fost efectuate cure de PChT de tip: R-CHOP, R-CHOEP, CVP cu obținerea remisiunii parțiale. La 25 de luni după debutul LNH, pacientul subit dezvoltă: anemie, trombocitopenie, leucocitoză asociată cu blastoză periferică. Pentru restadializare se efectuează a.m., care relevă 95% de blaști de tip promielocite. S-a confirmat LAPs, s-a inițiat PChT de inducere, fără eficacitate. Decesul a survenit, precoce, în inducere, ceea ce corespunde cu datele literaturii. Concluzii. LAP secundare LNH sunt entități nozologice rarisime în practica clinică, ce pot fi asociate efectului negativ al tratamentului cu antracicline sau derivați de tenoposid cu un prognostic nefavorabil și o mortalitate înaltă

Клинические аспекты неходжкинских лимфом с первичным поражением абдоминальных лимфатических узлов.

Clincal aspects of non-Hodgkin lymphoma with primary lymph nodes involvement.Au fost studiate aspectele clinice la 65 pacienţi cu limfom non-Hodgkin cu afectarea primară a ganglionilor limfatici abdominali în vârstă de la 2 până la 73 de ani. Diagnosticul în toate cazurile a fost confirmat morfologic. S-a constatat că LNH cu afectarea primară a ganglionilor limfatici abdominali, s-au dezvoltat mai frecvent la persoanele cu vârsta de 40-59 de ani (58,8%), preponderent la bărbaţi (69,2%). La copii şi pacienţii cu vârsta 19-39 de ani au fost diagnosticate doar LNH de tip agresiv, care au predominat şi în grupul de 40-59 de ani. LNH indolente s-au dezvoltat doar la persoanele cu vârsta de peste 40 de ani, preponderent de peste 60 de ani (53,3%) . La etapele iniţiale procesul tumoral s-a răspândit în ganglionii limfatici inghinali (50,0%), mediastinali (31,1%). Metastaze extranodale la copii au avut loc mai frecvent în sistemul nervos central (100%), la adulţi – în ficat (80,0%), splină (64,4%), iar la personele cu vârsta de peste 60 de ani şi în maduva oaselor (36,3%). La copii afectarea măduvei oaselor a avut loc numai într-un caz. La adulţi interesarea măduvei oaselor a fost înregistrată doar în LNH indolente.Клинические аспекты неходжкинских лимфом с первичным поражением абдоминальных лимфатических узлов

Secondary acute promyelocytic leukemia developed after treatment of non-Hodgkin's lymphoma. Clinical case and review of literature

Disciplina de hematologie, Departament Medicină Internă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Centrul Hematologic, IMSP Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea USMF ”Nicolae Testemițanu” 21-23 octombrie 2020Rezumat. Introducere. Leucemia acută promielocitară reprezintă o leucemie acută mieloidă ce însumează aproximativ 10 % din cazurile de leucemii acute mieloide. Leucemia acută promielocitară, de obicei, survine de novo. Apariția leucemiilor acute promielocitare secundare, după tratamentul chimioterapic are loc rar, iar dezvoltarea leucemiilor acute promielocitare secundare dezvoltate după un limfom non-Hodgkin este rarisimă. Scopul lucrării este descrierea unui caz de leucemie acută promielocitară secundară unui limfom non-Hodgkin. Prezentare de caz. Bărbat B, 34 ani a fost spitalizat în stare foarte gravă în cadrul Centrului Hematologic al IMSP Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova, cu diagnosticul de limfom non-Hodgkin difuz cu celula mare B, stadiu IV B, X (Ann-Arbor). Cu scop de inducere au fost efectuate 15 cure de tratament citostatic (12 cure de inducere a remisiunii, 3 de menținere) cu obținerea remisiunii parțiale. La 25 luni după debutul LNH, pacientul dezvoltă subit: anemie, trombocitopenie și leucocitoză asociată cu blastoză periferică. Pentru restadializare se efectuează aspiratul medular, care relevă 95% de blaști de tip promielocite. S-a confirmat Leucemie acută promielocitară secundară, și a fost inițiate cure de polichimioterapie de inducere a remisiunii, fără eficacitate. Decesul a survenit, precoce, la etapa de inducere, ceea ce corespunde cu datele literaturii. Concluzii. Leucemiile acute promielocitare secundare limfoamelor non-Hodgkin sunt entități nozologice rarisime în practica clinică, ce pot fi asociate efectului negativ al tratamentului cu derivați de tenoposid cu un prognostic nefavorabil și o mortalitate înaltă.Abstract. Background. Acute promyelocytic leukemia is an acute myeloid leukemia that accounts approximately 10% of acute myeloid leukemia cases. Acute promyelocytic leukemias usually appears as a de novo finding. The occurrence of secondary acute promyelocytic leukemias after chemotherapy is rare, and the development of secondary acute promyelocytic leukemias after an non-Hodgkin lymphoma is casuistic. The objective of the study is to describe a case of secondary acute promyelocytic leukemia developed after non-Hodgkin lymphoma therapy. Clinical case. Male B, 34 years old, hospitalized in a critical condition in the Hematological Center of the Institute of Oncology, Chișinău, Republic of Moldova, with diffuse large B cell lymphoma, stage IV B, X (Ann-Arbor). With the purpose of remission induction, 15 cycles of chemotherapy were performed( 12 cycles of remission induction, 3 cycles of mentainence therapy) obtaining a partial remission. 25 months after the onset of the non-Hodgkin lymphoma, the patient experienced: anemia, thrombocytopenia and leukocytosis associated with peripheral blastosis. For restadialization a bone marrow aspiration was performed, which reveals 95% of promyelocyte-type blasts. Secondary acute promyelocytic leukemia was confirmed, remission induction chemotherapy was initiated, but, still the result proved no efficacy. The death occurred early in induction, which corresponds with literature data. Conclusion. Secondary acute promyelocytic leukemias developed after non-Hodgkin lymphomas therapies are rare nosological entities in clinical practice, which are associated with the negative effect of treatment with anthracyclines or tenoposide derivatives, resulting in unfavorable prognosis and high mortality

Генерализованный кандидоз у пациента после COVID-19 - дифференциальный диагноз

Rezumat. S-a descris cazul clinic al unei paciente de 74 de ani cu pancitopenie severă, apărută după o infecție suportată cu SARS-CoV2. Cazul dat prezintă interes prin dificultatea stabilirii diagnosticului și severitatea evoluției bolii. Pancitopenia a apărut în timpul suportării de COVID-19 și a progresat în perioada postCOVID-19 pe parcursul a circa 3 luni, cu agravarea stării generale a pacientei, dezvoltarea candidemiei generalizate și deces, în pofida tratamentului administrat. Prezintă interes dificultatea stabilirii diagnosticului în perioada postCOVID-19. Candidoza, o infecție fungică oportunistă, a devenit mai răspândită pe măsură ce lumea continuă să lupte împotriva COVID-19. Este crucial să înțelegem patogeneza și mecanismul virulenței pentru a face lumină asupra progresiei bolii, în special în cazul co-infectiilor. diferiții factori, care predispun pacienții cu COVID-19 la candidoză, interacțiunile lor și efectele individuale trebuie bine înțeleși pentru a preveni dezvoltarea co-infecțiilor oportuniste, care scad drastic șansele de supraviețuire ale pacienților.Summary. The clinical case of a 74-year-old patient with severe pancytopenia, which appeared after infection with SARS-CoV2, was described. The given case is of interest due to the difficulty of establishing the diagnosis and the severity of the evolution of the disease. Pancytopenia appeared during the course of suffering from COVID-19 and progressed in the post-COVID-19 period during about 3 months, with the worsening of the patient’s general condition, the development of generalized candidemia, and death, despite the treatment administered. The difficulty of establishing the diagnosis in the post-COVID19 period is of interest. Candidiasis, an opportunistic fungal infection, has become more prevalent as the world continues to battle COVID-19. It is crucial to understand the pathogenesis and mechanism of virulence to shed light on disease progression, especially in co-infections. The different factors that predispose patients with COVID-19 to candidiasis, their interactions, and individual effects must be well understood to prevent the development of opportunistic co-infections that drastically decrease patients’ chances of survival.Резюме. Описан клинический случай пациентки 74 лет с выраженной панцитопенией, возникшей после заражения SARSCoV2. Данный случай представляет интерес в связи с трудностью установления диагноза и тяжестью течения заболевания. Панцитопения появилась на фоне перенесенного COVID-19 и прогрессировала в пост-COVID-19 периоде в течение около 3 месяцев, с ухудшением общего состояния больного, развитием генерализованной кандидемии и летальным исходом, несмотря на проводимое лечение. Представляет интерес сложность постановки диагноза в пост-COVID19 период. Кандидоз, оппортунистическая грибковая инфекция, стал более распространенным, поскольку мир продолжает бороться с COVID-19. Крайне важно понять патогенез и механизм вирулентности, чтобы пролить свет на прогрессирование заболевания, особенно при коинфекциях. необходимо хорошо понимать различные факторы, которые предрасполагают пациентов с COVID-19 к кандидозу, их взаимодействие и индивидуальные эффекты, чтобы предотвратить развитие оппортунистических коинфекций, которые резко снижают шансы пациентов на выживание

Rezultatele tratamentului limfoamelor non-Hodgkin agresive cu afectarea primară a ganglionilor limfatici abdominali

Background. Non-Hodgkin's lymphomas (NHL) are malignant tumors of lymphatic tissue. One of the primary involvements of NHL is abdominal lymph nodes. Their frequency constitutes 7.6 - 8.2%. Objective of the study. To evaluate aggressive NHL with primary abdominal lymph nodes involvement treatment results. Material and Methods. Treatment outcomes were studied in 37 patients with aggressive NHL with primary abdominal lymph nodes involvement, aged between 25 and 73 years. Polychemotherapy (PChT) cycles were used for treatment: CHOP (cyclophosphamide, doxorubicin, vincristine, prednisolone) - in 24 patients and rituximab + CHOP (R-CHOP) - in 13 patients. Results. Complete remissions were obtained in 48.7% of cases. Complete remissions rate (CRR) was higher (69.2%) when PChT R-CHOP was administered, comparing to patients in whom PChT CHOP (37.5%) was used. Progression-free survival (PFS) over 5 years was higher in patients who recieved PChT R-CHOP (74.2%). PFS in the same terms in cases when PChT CHOP was given was equal to 59.0%. Conclusion. Adding anti-CD20 monoclonal antibodies (rituximab) to the standard PChT CHOP regimen contributed significantly to the increase of CRR and PFS. Introducere. Limfoamele non-Hodgkin (LNH) sunt tumori maligne ale țesutul limfatic. Una din localizările primare ale LNH sunt ganglionii limfatici abdominali. Frecvența lor constituie 7,6 – 8,2 %. Scopul lucrării. Studierea rezultatelor tratamentului LNH agresive cu afectarea primară a ganglionilor limfatici abdominali. Material și Metode. Au fost studiate rezultatele tratamentului la 37 de pacienți cu LNH agresive cu afectarea primară a ganglionilor limfatici abdominali, cu vârsta între 25-73 ani. Pentru tratament au fost utilizate cicluri de polichimioterapie (PChT): CHOP (ciclofosfamidă, doxorubicină, vincristină, prednisolon) -la 24 de pacienți și rituximab + CHOP (R-CHOP) -la 13 bolnavi. Rezultate. Remisiuni complete au fost obținute în 48,7 % cazuri. Rata remisiunilor complete (RRC) a fost mai înaltă (69,2%) în cazurile când s-a administrat PChT R-CHOP comparativ cu pacienții la care s-a efectuat PChT CHOP (37,5%). Supraviețuirea fără progresie (SFP) peste 5 ani a fost mai înaltă la bolnavii la care s-a aplicat PChT R-CHOP (74,2%). SFP în aceiași termeni după administrarea PChT CHOP a constituit 59,0%. Concluzii. Asocierea anticorpilor monoclonali anti-CD20 (rituximab) la schema standard de PChT CHOP, a contribuit esențial la majorarea RRC și a SFP