Endoscopic treatment of the large colonic polyps

Secția endoscopie și chirurgie miniinvazivă, IMSP “Spitalul Cancelariei de Stat”, Secția proctologie, IMSP SCM „Sfânta Treime”, Chișinău, Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Polipii de dimensiuni mari al colonului sunt predespuși spre creștere și apariția următoarelor complicații: hemoragii, ocluzii intestinale. În cazul polipilor de dimensiuni mai mari de 2 cm, riscul de dezvoltare a cancerului colorectal este înalt. Polipectomie endoscopică este o soluție pentru acest grup de pacienți, de a evita intervențiile chirurgicale laborioase, care sunt legate cu riscul înalt de complicații. Material și metode: Studiul prospectiv a inclus 27 de pacienți cu polipi de dimensiuni mari al colonului, care au suportat polipectomie endoscopică în perioada anilor 2013-2018, cu vârstă cuprinsă între 53-87 ani. Criteriu pentru includerea în studiu a fost polipi de dimensiuni mai mari de 3 cm. În toate cazurile polipectomie endoscopică a fost efectuată prin diatermoexcizie pe fragmente. Rezultatele: Din 27 de pacienți la 19 polipectomie a fost efectuată totalmente, dar în 8 cazuri (29,6%) a fost necesară polipectomie de stadializare în 3 și 6 luni. În majoritatea cazurilor n=22 (81,4%) examenul histopatologic a confirmat adenomul tubular, în 12 cazuriadenomul tubular-vilos. În 5 (18,5%) cazuri s-a depistat adenocarcinomul. În acest grup de pacienți monitorizarea endoscopică a fost efectuată odată la 6 luni și a confirmat absența recidivelor de neoplasm. Complicațiile majore ca perforația colonului au survenit la 3 (11%) pacienți, care au fost operați în mod urgent. Volumul operației a inclus laparotomie cu rezecția segmentului afectat cu aplicarea suturilor primare. Hemoragiile intraoperatorie n=5 (18,5%) au fost stopate endoscopic prin endoclamarea și diatermocoagulare. Concluzii: Polipectomie endoscopică este metoda de elecție pentru polipii colonici de dimensiuni mari cu rata complicațiilor nesemnificativă.Introduction: The large colonic polyps are able to grow and may lead to the following complications: bleeding and intestinal occlusions. For polyps larger than 2 cm, the risk of colorectal cancer is high. Endoscopic polypectomy is a solution for this group of patients to avoid laborious surgery that is linked to the high risk of complications. Material and methods: The prospective study included 27 patients with large colonic polyps that undergone endoscopic polypectomy during the years 2013-2018, aged 53-87 years. The criteria of this study was the polyps larger than 3 cm. In all cases endoscopic polypectomy was performed by diatermoexcision by fragments. Results: From 27 patients, in 19 was performed total polypectomy, but in 8 cases (29,6%) - staging polypectomy, which was required in 3 and 6 months. In majority of cases n = 22 (81,4%) the histopathological examination confirmed the tubular adenoma, in 12 cases the tubular - vilous adenoma. In 5 (18,5%) cases adenocarcinoma was detected. In this group of patients, endoscopic monitoring was performed once per 6 months and confirmed the absence of neoplastic relapses. Severe complications such as perforation of the colon occurred in 3 (11%) patients who were urgently operated. The volume of surgery included laparotomy with the resection of the affected segment with the application of primary sutures. Intraoperative haemorrhages n = 5 (18,5%) were stopped endoscopically by endoclamization and diathermocoagulation. Conclusions: Endoscopic polypectomy is a method of choice for large colonic polyps with insignificant complications

Neoplasms of the colon – minim invazive endoscopic treatment by diathermoexcision

Scopul lucrării. Neoplasmele ale colonului sunt predispuși spre creșterea și apariția următoarelor complicații: hemoragii, ocluzii intestinale, dar nu în ultimul timp și dezvoltarea cancerului colorectal. Polipectomie endoscopică prin diatermoexcizie este indicată cu scop preventiv și rămâne a fi o rezolvare chirurgicală minim invazivă modernă pentru acest contingent de pacienți. Materiale și metode. Studiul prospectiv a inclus 302 de pacienți cu neoplasmele benigne și maligne de diferite dimensiuni a colonului, care au fost supuși polipectiei endoscopice prin diatermoexcizie în perioada anilor 2018-2022, cu vârstă cuprinsă între 19 - 89 ani. Criteriu de includere în studiul a fost prezența neoplasmelor ale colonului, preponderent de dimensiuni 15 – 45 mm. Rezultate. Din 302 de pacienți înrolați în studiul la 71,9 % de cazuri ( 217 pts) polipectomie prin diatermoexcizia a fost efectuată în volum deplin. În a doilea grup 28,1 % (85 pts) cu neoplasme de dimensiuni mari a fost necesară polipectomie suplimentară în perioada 3 - 6 luni. În majoritatea cazurilor n=181 (59,9 %) examenul histopatologic a confirmat adenomul tubular, în n=109 (36,2 %) cazuri - adenomul tubular-vilos, la 12 (3,9 %) pacienți s-a depistat adenocarcinomul. În caz de adenocarcinom colonoscopia de control a fost indicată peste 3 luni și s-a confirmat absența recidivelor de neoplasm. Complicațiile majore ca perforația colonului au survenit la 4 (1,3 %) pacienți, care au fost operați în mod urgent. Hemoragiile intraoperatorii n=7 (2,1 %) au fost stopate endoscopic prin endoclamarea și diatermocoagulare. Concluzii. Polipectomie endoscopică prin diatermoexcizie este o metodă de elecție pentru neoplasmele ale colonului cu rata complicațiilor nesemnificativă.Aim of study. Neoplasms of the colon have a very high probability of growth and the appearance of the following complications: hemorrhages, intestinal occlusions, but not least the development of colorectal cancer. Endoscopic diathermoexcision polypectomy is indicated for preventive purposes and remains a modern minimally invasive surgical solution for this contingent of patients. Materials and methods. The prospective study included 302 patients with benign and malignant neoplasms of different sizes of the colon, who underwent endoscopic polypectomy by diathermoexcision between 2018 and 2022, were aged between 19 and 89 years. The inclusion criteria of the study was the presence of neoplasms of the colon, predominantly 15-45 mm in size. Results. Among 302 patients enrolled in the study in 71.9% of cases (217 pts) polypectomy by diathermoexcision was performed in full volume. In the second group, 28.1% (85 pts) with large neoplasms required additional polypectomy in the period between 3 to 6 months. In the majority of cases n=181 (59.9 %) the histopathological examination confirmed tubular adenoma, in n=109 (36.2 %) cases - tubular-villous adenoma, in 12 (3.9 %) patients adenocarcinoma was detected. In case of adenocarcinoma, control colonoscopy was indicated after 3 months and the absence of neoplasm recurrences was confirmed. Major complications such as colonic perforation occurred in 4 (1.3%) patients, who were urgently operated. Intraoperative hemorrhages n=7 (2.1 %) were stopped endoscopically by endoclamation and diathermocoagulation. Conclusions. Endoscopic diathermoexcizion polypectomy is a method of choice for large colonic polyps with insignificant complication rate

Videocolonoscopy vs virtual colonoscopy. The possible limits in the diagnosis of colonic pathologies

Secția endoscopie și chirurgie miniinvazivă, IMSP “Spitalul Cancelariei de Stat”, Secția proctologie, IMSP SCM „Sfânta Treime”, Chișinău, Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Videocolonoscopia se consideră standardul de aur în diagnosticul maladiilor colonice, dar în cazurile dificile de examinarea totală a colonului prin videocolonoscopie flexibilă, metoda de elecție pentru stabilirea diagnosticului de certitudine este colonoscopia virtuală prin tomografie computerizată. Ambele metode diagnostice au avantajele și dezavantajele: colonoscopie virtuală este neinvazivă, puțin traumatică, dar numai prin endoscopia este posibil evaluarea biopsiei și confirmarea diagnosticul difinitiv. Material și metode: Studiul prospectiv a cuprins 1947 de pacienți care au suportat videocolonoscopia, în perioada 2015-2018 la IMSP SCS. Primul lot 1788 (92%) de cazuri videocolonoscopia a permis confirmarea diagnosticul difinitiv. În 159(8,2 %) de cazuri a fost efectuată adăugator colonoscopia virtuală și a inclus pacienți la care videocolonoscopia flexibilă nu a permis examinarea totală a colonului. Rezultatele: În 1788 (92,8%) cazuri diagnosticul patologiilor colonuluia fost stabilit prin videocolonoscopie și a confirmat diferite tipuri de patologii (tumori benigne și maligne, colită ulceroasă nespecifică). Din cauza imposibilității efectuării endoscopiei totale în grupul II -159(8,9 %) pacienți, a fost efectuată colonoscopia virtuală. În acest grup s-au stabilit următoarele patologii: 76(47,8 %) paciențicu dolicocolon, în 4 cazuri (2,5 %) – cancer al cecului, 2 (1,2 %) cazuri - stricturi ale anastomozei după rezecție de colon. Într-un singur caz- situs inversus al colonului. Stabilirea corectă a diagnosticului a permis efectuarea tratamentului chirurgical corespunzător patologiei identificate. Concluzii: La etapă actuală există două metode principale de investigatie ale colonului -videocolonoscopie și colonoscopie virtuală prin tomografie computerizată, care permit rezolvarea dificultăților diagnostice și stabilirea tacticii chirurgicale ulterioare.Introduction: Videocolonoscopy is considered the gold standard in the diagnosis of colonic diseases, but in cases of impossibility of total colonic examination the method of choice for certainty determining of the diagnosis is virtual colonoscopy with computered tomography. Both diagnostic methods have the advantages and disadvantages: virtual colonoscopy is non-invasive, less traumatic, but only by endoscopy the biopsy assessment and confirmation of the diagnosis is possible. Material and methods: The prospective study included 1947 patients who underwent videocolonoscopy during 2015-2018 at MSPI HSC. The first group included 1788 (92%) cases that allowed confirmation of the diagnosis by videocolonoscopy. In 159 (8.2%) cases the additional virtual colonoscopy was performed and included patients in which flexible videocolonoscopy did not allow total colonic examination. Results: In 1788 (92.8%) cases the diagnosis of colonic pathologies was established by videocolonoscopy and included various types of pathologies (benign and malignant tumors, non-specific ulcerative colitis). Due to the impossibility of total endoscopic performing in group II-159 (8.9%) the virtual colonoscopy was performed. The following pathologies were established in this group: 76 (47.8%) patients with dolichocolon, in 4 cases (2.5%) - cancer of the cecum, 2 (1.2%) cases - constriction of anastomosis after colonic resection. In one case – situs inversus of the colon. The correct diagnosis establishing allowed the appropriate surgical treatment for the identified pathology. Conclusions: At present, there are two main methods of colonic investigation - video-colonoscopy and virtual colonoscopy by computed tomography, which allow resolution of diagnostic difficulties and subsequent surgical tactics

Contemporary surgical management of chronic anal fissures

Catedra Chirurgie nr.2”, Clinica nr. 2 USMF “Nicolae TestemiţanuCurrently there are a lot of methods of treatment of chronic anal fissure (both classical and contemporary as well). However, even with these modern methods, chronic anal fissure remains an actual problem. As definitive treatment, usually resort to anal fissure operation, but even in this case the recurrenc rate is15-20%. We have implemented an innovative method (patented in 17,09,2004), and obtained better results than existing ones. We recommend that chronic anal fissure is operated by the method proposed by our clinic. La ora actuală sunt o mulţime de metode de tratament a fisurii anale cronice ( atît clasice, cît şi contemporane). Totuşi, chiar şi cu aceste metode contemporane, fisura anală cronică rămîne o problemă actuală. Ca tratament definitiv, de obicei, se recurge la operarea fisurii anale, dar chiar şi în acest caz rata recurenţei este de 15-20%. Noi am implementat o metodă inovatoare (patentată în 17,09,2004), şi am obţinut rezultate superioare celor existente. Recomandăm ca fisura anală cronică să fie operată conform acestei metode propuse de clinica noastră

Electromagnetic biorezonance stimulation in the treatment of postoperative intestinal failure

Catedra de Chirurgie nr.2, USMF ”N.Testemițanu”, Clinica 2 Chirurgie «C.Țîbîrnă», SCM “Sf. Treime”, Chişinău, Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Insuficiența intestinală postoperatorie prezintă una din complicațiile obscure cu evoluție deosebit de gravă şi pericol major de insuficiență poliorganică. Astfel se impune restabilirea cît mai timpurie a funcțiilor intestinale la bolnavul operat. Scopul: studierea eficacității terapeutice a electromagnetobiorezonanței la bolnavii cu sindromul insuficienței intestinale postoperatorii. Material şi metode: Lotul de bază a inclus 39 bolnavi, bărbați -20, femei -19, cu vîrstă de la 18 până la 79 ani cu peritonite postoperatorii de diversă geneză. Lotul martor a fost format din 28 bolnavi cu peritonite fără aplicarea electromagneto-biorezonanței postoperatorii, similar după vîrstă şi sex. Intervenții chirurgicale sau efectuat pentru: apendicită destructivă – 12, ulcer gastro-duodenal perforat – 7, ileus aderențial intestinal acut – 5, colecistită acută calculoasă destructivă- 8, pancreonecroză- 7. Funcțiile motorie şi evacuatorie au fost monitorizate prin înregistrarea elecrtogastroenterogramei. Rezultate: În lotul de bază am consemnat o revigorare mai rapidă a funcțiilor motorii şi evacuării intestinale şi gastrice, comparativ cu lotul de control. Peristaltismul intestinal în lotul martor s-a apreciat în mediu peste 32±4 ore postoperatorii. La bolnavii lotului de bază acest termen a constituit în mediu 20,9±3 ore, diferență semnificativă. Am consemnat o anumită consecutivitate în restabilirea activității bioelectrice a tractului digestiv: inițial segmentul jejunal (a 3 zi postoperatorie ), apoi ileonul şi a stomacului (4-5 zi postoperatorii). Concluzii: Utilizarea electromagneto-biorezonanței în perioada postoperatorie la bolnavii cu patologie abdominală chirurgicală complicată cu peritonită accelerează procesele de restabilire a funcției motor-evacuatorii a tractului gastro-intestinal şi pot fi obiectivizate prin datele electrogastroenterografiei.Postoperative intestinal insufficiency represents one of the obscure complications, with the severe evolution, evolving serious danger of poliorganic insufficiency. This requires restoration of bowel function earlier at the operated patient. The aim: To study the therapeutic efficacy of the electromagnetic-biorezonance in patients with postoperative intestinal failure syndrome. Material and methods: Lot base including 39 patients, men -20, women-19 aged from 18 to 79 years with postoperative peritonitis of various geneses was studied. Control group consisted of 28 patients with peritonitis without applying electromagnetic- biorezonance postoperative therapy, similar by age and sex. Surgical interventions were performed for: destructive appendicitis - 12, peptic ulcer perforation - 7, acute intestinal ileus adhesive - 5, acute cholecystitis calculated destructive-8, pancreonecrosis-7. Motoric and evacuatoric functions were monitored by elecrtogastroenterogram recording. Results: In the base group we observed a faster revival of basic motoric function of intestinal and gastric evacuation, comparing with the control group. Peristaltics in the control group was appreciated on average over 32 ± 4 hours in the postoperative period. At patients from the based lot this time was on average 20.9 ± 3 hours, significant difference. We determined some consecutivety in restoring of bioelectrical activity of the digestive tract: initial jejunal segment (after three days postoperative), after ileum and stomach (4-5 days postoperative). Conclusions: Using the electromagnetic-biorezonance therapy in postoperative period at patients with abdominal surgical pathology, complicated by peritonitis accelerates the process of gastrointestinal tract motoric function restoring, and can be objectified by dates of electrogastroenterography

Approaches in the rational treatment tactis of the hemorrhoidal disease

Catedra Chirurgie 2, Clinică nr.2 USMF „Nicolae Testemiţanu”The current invention is assigned to proctology and may be successfully applied in treatment of the hemoroidal pathology,acute anal thrombosis accompanied by hemorrhage and painful syndrome. The intervention entails use of emptying clysters in the pre-operaty period. The operatory surface is treated with antiseptic solution. Then an incision is made on the mucous membrane in the area of the hemorrhoidal nodes, namely at 3,7 and 11 o’clock. The nodes undergo ligature at the level of the hilum and then theyundergo excision. Having performed the excision of the nodes,the definitive haemostasis is made the venousabutments are treated. The first suture of themucous membrane is applied in the abutment region and a ligature is made. Then the next suture is applied passing the threads of the first suture through its knot. They are pulled radially the venous abutment sutured with the intestinalmucous membrane. The rest of wounds is sutured with broken threads. After having treated the wounds,the large intestine is intubated. Actuala invenţie se atribuie proctologiei şi poate fi aplicată cu succes în tratarea patologiei hemoroidale, trombozelor anale acute complicate cu hemoragie şi sindrom algic. Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează incizia mucoasei în regiunea nodulilor hemoroidali şi anume la ora 3,7 şi 11 şi se ligaturează nodulii la nivelul hilului vascular şi se excizează, urmează hemostaza definitivă.Se prelucrează bonturile venoase, se suturează mucoasa intestinului cu suturi simple cu fire îmtrerupte apoi se ligaturează ,urmează următoarea sutură,iar prin nodul ei se trec aţele primei suturi şi se trage în direcţie radială bontul venos suturat cu mucoasa intestinului,iar restul plăgilor se suturează cu fire întrerupte. Apoi după prelucrarea plăgilor se intubează bontul venos al intestinului gros

宴の時代 : 雅宴画と遊楽図

This article seeks to examine two paintings from roughly the same 18th century period and with the similar subjects of amusements or pleasures in the open air in order to compare the cultural milieu of the two great cities- Rococo Paris and earlymodern Edo- that produced them. From June through July 2012 at the Kyoritsu Women\u27s University Hitotsubashi Campus Gallery we held an exhibit featuring the folding screen, "Pleasures under the Cherry Blossoms" (fig. I. 18th century, six-fold screen, pigments and gold on paper, Kyoritsu Women\u27s University Collection). Included in the show were Edo period accoutrements for enjoying banquets and pastimes outside in the changing seasons. These included lacquer pieces such as a stacked food box (jubako) with gold maki-e decoration and serving vessels and cups for sake. There is a long tradition of visual representations in Japan that depict all kinds of people- especially as here nobility, samurai or wealthy urbanites- enjoying amusements, eating, and festivals out of doors. Bright, clear pigment colors, crisp outlines, realistic details to clothing and stereotyped naturalistic settings, and the generous use of gold characterize these popular screen paintings. The visual vocabulary of the seasons (such as cherry blossoms) has long been echoed in the exquisite decoration of furniture and utensils. A full size photographic reproduction of Antoine Watteau\u27s famous "Embarkation for Cythera" (fig. 2, 1717, oil on canvas, Louvre Museum) was also displayed to give the exhibit viewers a suggestion of how in Rococo Europe a very similar theme was represented. France in the first half of the 18th century was characterized by an absolute monarchy (Louis XIV died in 1715), centralized power and wealth, and Paris where Watteau painted had become the pinnacle of Europe. The second half of the century was marked by new movements spurred by Enlightenment ideas that would result in changes in society towards modernization and even revolution that would depose the old nobility. Edo, the capital of Japan had more than a million inhabitants by the early 18th century. General peace and widespread prosperity produced a flowering of the arts especially in Edo and in part thanks to the reforms (under continuing tight and centralized control) of the Eighth Shogun, Yoshimune (r. 1716 to 1745). This article then touches on why two elites, cosmopolitan and largely urban, came to so enjoy the painting theme of amusements in the open air. In this article, it was indicated that the pictorial motif of the "Pleasures under the Cherry Blossoms" screen from the Kyoritsu Women\u27s University collection is the pleasure district adjacent to the Sumida river. Satomi Yamamoto has been able to show that it is a combination of Yoshiwara and a cherry blossom viewing party. During the 18th century, this theme became extremely popular and a large number of screens with representations of parties under the cherry blossoms were painted. For example, there are many examples of such screens that combine images of cherry blossom viewing parties at Ueno and the river Sumida. The screen of the Kyoritsu Women\u27s University collection is certainly one of this type and there is a high possibility that it was also painted at Edo. Then, Erika Peschard-Erlih discusses how Watteau (1684-1721) developed the "fete galante" paintings, which show beautiful aristocratic men and women of his time engaged in elegant amusements and love banter set in an outdoor scene suffused with soft glowing colors and light. These paintings became very popular and can be said to epitomize Rococo taste of the 18th century. -We would like to express our gratitude to Mrs. Peggy Kanada for her excellent English translation of this summary

Particularities in the diagnosis of colonic pathologies by videocolonscopy and virtual colonoscopy

Scopul lucrării. Videocolonoscopia și colonoscopia virtuală sunt metode principale în diagnosticul patologiei colonului și au avantajele și dezavantajele. Colonoscopia virtuală prin tomografia computerizată este neinvazivă, puțin traumatică, dar numai prin videoendoscopia flexibilă este posibil evaluarea biopsiei și confirmarea diagnosticul histopatologic definitiv. Materiale și metode. Studiul prospectiv a cuprins 3072 de pacienți care au suportat videocolonoscopia, în perioada 2018-2022 la IMSP Spitalul de Stat și IMSP SCM Sfânta Treime. Primul lot 2851 (92,8 %) de cazuri videocolonoscopia a permis confirmarea diagnosticul definitiv al colonului. În 221 (7,2 %) de cazuri a fost efectuată adăugător colonoscopia virtuală la CM Scanexpert și a inclus pacienți la care videocolonoscopia flexibilă nu a permis examinarea hemicolonului drept. Rezultate. În 2851 (92,8%) cazuri diagnosticul patologiilor colonului a fost stabilit prin videocolonoscopie și a confirmat diferite tipuri de patologii ale hemicolonului stîng (tumori benigne și maligne, colită ulceroasă nespecifică). Din cauza imposibilității efectuării endoscopiei totale în grupul II -221 (7,2 %) pts a fost efectuată colonoscopia virtuală. În acest grup s-au stabilit următoarele patologii: în 11 cazuri (4,9%) Cr al cecului, 13 pts (5,8%) Cr colon ascendent, 4 (1,9%) cr colon transvers, tumori benigne în 47 (21,3%) cazuri. În majoirtate cazurilor în grupul II 146 pts (66,1 %) patologia colonului a fost exclusă doar s-a stabilit diagnosticul de dolicocolon. Concluzii. Prin videocolonoscopie este posibil de stabilit diagnosticul definitiv pentru patologiile hemicolonului stâng. În cazurile dificile colonoscopie virtuală permite rezolvarea dificultăților diagnostice pentru patologiile hemicolonului drept. Stabilirea corectă a diagnosticului a permis efectuarea tratamentului chirurgical corespunzător patologiilor identificate.Aim of study. Videocolonoscopy and virtual colonoscopy are considered the methods of choice diagnosis of colonic pathology that have some advantages and disadvantages. Virtual colonoscopy by computer tomography is non-invasive, slightly traumatic, but only through flexible video endoscopy it is possible to evaluate the biopsy and confirm the definitive histopathological diagnosis. Materials and methods. The prospective study included 3072 patients who underwent videocolonoscopy during 2018-2022 at MSPI HSC and Proctology department, MCH Holy Trinity, The first group included 2851 (92.8%) cases in which videocolonoscopy allowed the definitive diagnosis of the colon. In 221 (7.2 %) cases virtual colonoscopy was additionally performed at MC Scanexpert and included patients in whom flexible video colonoscopy did not allow the examination of the right hemicolon. Results. In 2851 (92.8%) cases the diagnosis of colonic pathologies was established by videocolonoscopy and it confirmed various types of pathologies (benign and malignant tumors, non-specific ulcerative colitis). Due to the impossibility of total endoscopic performing in group II - 221 (7,2%) pts the virtual colonoscopy was performed. The following pathologies were established in this group: 11 (4,9 %) cases Cr of the cecum, 13 pts (5.8%) Cr ascending colon, 4 (1.9%) Cr transverse colon, benign tumors in 47 (21.3%) cases. In the majority of cases in group II - 146 pts (66.1%) the pathology of the colon was excluded, only the diagnosis of dolichocolon was established. Conclusions. With the help of videocolonoscopy, it is possible to establish the definitive diagnosis for the pathologies of the left hemicolon. In difficult cases, virtual colonoscopy allows establishing the diagnostic difficulties for pathologies of the right hemicolon. The correct establishment of the diagnosis allowed the surgical treatment corresponding to the identified pathologies

Aspects on obstructive colorectal cancer in emergency surgery

Scopul lucrării. A analiza rezultatele precoce ale tratamentului chirurgical de urgenţă al ocluziei intestinale acute prin cancer colorectal (CCR) obstructiv. Materiale şi metode. S-au analizat rezultatele tratamentului chirurgical de urgență a 91 de pacienți cu CCR obstructiv. În localizările pe colonul drept s-au practicat hemicolectomie pe dreaptă- 14 (15,4%) cazuri, în 15 (16,5%) - colo/cecostomie, bypass- la 2 (2,2%) pacienți. Pentru tumorile colonului stâng: hemicolectomia stângă cu anastomoză la 2 (2,2%) pacienți, operația Hartmann- 39 (42,8%), rezecție intestinală segmentară- 7 (7,7%), rezecţie recto-sigmoidiană - 3 (3,3%), la 9 (9,9%) pacienţi- colostomie. S-au analizat complicațiile postoperatorii precoce și mortalitatea intraspitalicească. Rezultate. Raportul bărbați/femei a fost de 1/1,2, cu predominanța persoanelor peste 60 de ani – 75,8% cazuri. Obstrucția colonului stâng (65,9%) a predominat față de cel drept (34,1%). S-a stabilit o conexiune între frecvența complicațiilor postoperatorii, clasa ASA și comorbidităţi, ce explică incidența mare a complicațiilor postoperatorii precoce – 70,4% cazuri. Complicațiile generale au fost mai frecvente decât cele chirurgicale - 1,9/1. Conform Clavien-Dingo, 27 (29,7%) pacienți nu au avut complicații, gradul I-11 (12,1%) pacienți, II 15 (16,5%), III-10 (10,9%), IV -7 (7,7%) şi grad V-21 (23,1%) pacienţi. Concluzii. Stadiile avansate ale CCR, vârsta înaintată şi comorbidităţile asociate determină o rată înaltă de complicaţii postoperatorii precoce, cele chirurgicale fiind mai puţin frecvente decât cele generale. Rezolvarea ocluziei intestinale trebuie să fie prioritară în planificarea tratamentului chirurgical, iar o decompresie adecvată asociată cu tratamentul decompensărilor biologice ale pacientului reprezintă principalele obiective în tratamentul de urgenţă al CCR obstructiv.Aim of study. To analyze the early results of emergency surgical treatment of acute intestinal occlusion due to obstructive colorectal cancer (CRC). Materials and methods. The results of the emergency surgical treatment of 91 patients with obstructive CRC were analyzed. In locations on the right colon, right hemicolectomy was performed in the 14 (15.4%) cases, in 15 (16.5%)- colo/cecostomy, bypass- in 2 (2.2%) patients. For left colon tumors: left hemicolectomy with anastomosis- in 2 (2.2%) patients, Hartmann operation- 39 (42.8%), segmental intestinal resection- 7 (7.7%), recto-sigmoid resection- 3 (3.3%), in 9 (9.9%) patients- colostomy. Early postoperative complications and in-hospital mortality were analyzed. Results. The male/female ratio was 1/1.2, with the predominance of people over 60 years old – 75.8% of cases. Obstruction of the left colon (65.9%) predominated over the right (34.1%). A connection was established between the frequency of postoperative complications, the ASA class and comorbidities, which explains the high incidence of early postoperative complications – 70.4% of cases. General complications were more common than surgical ones - 1.9/1. According to Clavien-Dingo, 27 (29.7%) patients had no complications, grade I-11 (12.1%) patients, II 15 (16.5%), III-10 (10.9%), IV -7 (7.7%) and grade V-21 (23.1%) patients. Conclusions. Advanced stages of CRC, old age and associated comorbidities determine a high rate of early postoperative complications, surgical ones being less frequent than general ones. The resolution of the intestinal occlusion must be a priority in planning the surgical treatment, and an adequate decompression associated with the treatment of the patient's biological decompensations are the main objectives in the emergency treatment of obstructive CRC