Ethical and deontological principles of contemporary pharmaceutical act

Catedra Farmacie Socială „Vasile Procopișin”, IP USMF „Nicolae Testemițanu”, Republica MoldovaRezumat. Rolul farmacistului în realizarea scopului general al sistemului de sănătate devine din ce în ce mai evident. În acest context, un loc aparte îi revine calității actului farmaceutic, privită prin prisma etico-deontologică a activității farmacistului. Prezenta lucrare pune în evidență atitudinea farmaciștilor-practicieni față de rolul eticii și a deontologiei profesionale în activitatea farmaciei comunitare. S-a evidențiat afectarea actului farmaceutic contemporan de către „virusul mercantilismului”. Ca rezultat al cercetării au fost elaborate recomandări, implementarea căror va spori calitatea actului farmaceutic realizat de către farmaciile comunitare.Abstract. The pharmacist role in achieving the general purpose of system of health becomes more and more obvious. Thus, quality of private pharmaceutical act through ethical and deontological framework of pharmacist activity acquires a particular place. This study emphasizes the attitude of practicing pharmacists toward the role of professional ethics and deontology in community pharmacy activity. It has underlined that „mercantilism’s virus” affected the contemporary pharmaceutical act. As a result of this research, it was elaborated recommendations which implementation will increase the quality of pharmaceutical act performed by community pharmacies

Theoretical and practical ethic highlights of pharmaceutical act in Republic of Moldova (I communication)

Catedra Farmacie socială „Vasile Procopișin”, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”, Republica Moldova, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor MedicaleObiectivul studiului este evidenţierea atitudinii farmaciştilor, medicilor şi consumatorilor de medicamente privind respectarea principiilor eticii şi deontologiei farmaceutice în farmaciile comunitare din Republica Moldova. Material şi metode: I etapă: analiza datelor statistice şi a literaturii de specialitate, ce caracterizează direct sau indirect calitatea actului farmaceutic. Etapa II: chestionarea farmaciştilor, medicilor şi consumatorilor de medicamente, analiza chestionarelor şi interpretarea rezultatelor; elaborarea recomandărilor. Rezultate. În prezenta comunicare se expun rezultatele I etape a studiului. Prin noţiunea de act farmaceutic în această lucrare se defineşte rezultatul activităţii farmaceutice desfăşurate de către farmaciştii şi laboranţii – farmacişti ce lucrează la „prima masă” în farmaciile comunitare. Baza teoretico – conceptuală a calităţii actului farmaceutic este expusă în principiul formulat în Carta Farmaciei Europene (CFU): „Farmacistului trebuie să i se garanteze independenţa faţă de interese pur comerciale; aceasta se realizează atunci, când îngrijirea sănătăţii şi conducerea economică constituie doar responsabilitatea unui farmacist proprietar de farmacie” (sinteza PGU, 1999). Contrar acestui principiu al CFE promovatorii aşa numitei „farmacii comerciale” impun farmacistului de la „prima masă” un şir întreg de alte principii: al comercializării medicamentului, al cointeresării materiale, concurenţei inegale, vânzărilor de iniţiativă, substituirii, „aprecierii” consumatorului, al cadrelor de calificare joasă etc. Amploarea afectării actului farmaceutic de către virusul comerţului poate fi evidenţiată, într-o anumită măsură, prin analiza unor date statistice recunoscute oficial (Anuarele statistice ale AMDM), prin analiza comparativă a rezultatelor unor cercetări, prin evoluţia unor fenomene ce au loc pe piaţa farmaceutică etc. Cota încălcărilor, care direct sau indirect afectează consumatorii de medicamente, depistate de către Inspectoratul Farmaceutic, în raport cu numărul total de controale efectuate, a constituit în a.2012-84,6 %, iar în a.2013 – 115,0%, adică 1,15 încălcări în medie la un control. Cele mai frecvente încălcări, care afectează aspectul etic al actului farmaceutic într-un mod direct, sunt încălcările regulilor de eliberare a medicamentelor (2012 – 16,0 %; 2013 – 27,5%) în raport cu numărul total de controale efectuate, precum şi realizarea medicamentelor fără instrucţiuni de administrare în limba de stat (2012 – 25,5%; 2013 – 42,3 % din numărul total de controale). Încălcările regulilor de eliberare a psihotropelor pot fi caracterizate nu doar ca acţiuni ce afectează etica actului farmaceutic dar şi ca o posibilă afectare gravă a sănătăţii omului. Dinamica acestor încălcări se caracterizează astfel: 2012/2011 – creştere de 400 %; 2013/2012 – creştere de 178.1 %. Petiţiile cetăţenilor adresate organelor publice de specialitate, la fel caracterizează gradul de afectare a calităţii actului farmaceutic. În a.2012 numărul petiţiilor a scăzut faţă de a.2011 cu 51 5, iar în a. 2013 a crescut faţă de a.2012 cu 4,3 %. Puternici factori ce ştirbesc imaginea etică a actului farmaceutic sunt: – publicitatea agresiv – abuzivă a medicamentelor, gradul de vulnerabilitate constituind 2,43 (V.Safta, A.Revenco, M.Lupu şi al., 2008); – aplicarea reducerilor de preţ în unele farmacii comunitare, în cazul în care „cumpărătura” va constitui cal puţin 100 lei sau 200 lei sau mai mult; – extinderea fără limite a reţelei de farmacii şi filiale comunitare (V.Safta, M.Brumărel, 2014), inclusiv – amplasarea lor în staţii de troleibuz; – aplicarea stimulării materiale a farmaciştilor în funcţie de volumul vânzărilor (O.Donciu,2013), şi altele. Cele expuse demonstrează actualitatea problemelor ce ţin de activitatea etică a farmaciei comunitare în Republica Moldova. Concluzie: S-au evidenţiat un şir de factori ce afectează calitatea actului farmaceutic realizat în cadrul farmaciilor comunitare din Republica Moldova