Endoscopic band ligation in esophageal variceal bleeding

IMSP Institutul de Medicină Urgentă, Secția de endoscopie, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Tratamentul hemoragiilor de etiologie portală reprezintă una din cele mai actuale probleme a chirurgiei contemporane. Se observă o tendință de creștere considerabilă a incidenței cirozei hepatice – cea mai frecventă cauză a hipertensiunii portale. Drept consecință crește și frecvența complicațiilor, îndeosebi a hemoragiilor din varicele esofagiene și gastrice. Material și metode: Au fost incluși 132 de pacienți (B-79,F-53) cu hemoragie din varice esofagiene (VE) care au beneficiat de ligaturare endoscopică(LE). Etiologia sindromului de hipertensiune portală a fost: ciroză hepatică postvirală (CH)(n=118), tromboza sistemului portal (TSP)(n=3), CH+carcinom hepatocelular(n=2), CH+TSP(n = 9). Pacienții au fost repartizați conform rezervei funcționale hepatice (Child - Pugh): А(12), В(56), С(64). Rezultate: Hemoragie activă la momentul ligaturării a fost în 58(43,9%) cazuri, inclusiv hemoragie în jet – 27(20,4%) și prelingere – 31(23,5%). Stigmate endoscopice ale hemoragiei stopate - 74(56 %) pacienți: cheag fixat pe VE – 21(15,9%) și fibrină – 53(40,1%) cazuri. Pentru LE au fost utilizate seturi GF – OVL 510(Belgia) în 127 cazuri și MBL – 10 (Wilson-Cook, USA) – în 5. În caz de vizualizare a varicelui hemoragic, acesta era ligaturat (n=78,59%) cu aplicarea ulterioară a inelelor pe celelalte varice. În 54(40,9%) cazuri, când sursa hemoragiei nu putea fi depistată a fost aplicată metoda de LE „spiralat – în tablă de șah”. Sesiunile elective de LE au fost efectuate peste 4 săptămâni până la obliterarea completă a VE sau până la micșorarea VE până la dimensiunile ce nu permit aspirarea varicelor în camera de ligaturare (F0-1, RCS (-), conform Japan Research Society of Portal Hypertension, 1991). Eficiența LE în stoparea hemoragiei din VE a constituit 97,8%. În total în acest lot de pacienți au fost efectuate 237 de sesiuni de LE cu cifra medie de 1,71±0,1 (de la 1 la 6) per pacient. În medie au fost aplicate 9,3±0,5(1-36) inele per pacient. Concluzii: 1) LE este o metodă eficientă de stopare a hemoragiilor active din VE și pentru profilaxia recidivelor. 2) LE are un număr redus de complicații. 3) La utilizarea acestei metode se constată o rată înaltă de obliterare a VE cu un număr relativ redus de sesiuni de LE.Background: Treatment of the bleeding of portal etiology is one of the most actual problems of modern surgery. There is an increasing incidence of liver cirrhosis – the most common cause of portal hypertension. Consequently, complications’ incidence increases, especially bleeding from esophageal and gastric varices. Methods and materials: A total of 132 patients (M-79, F-53) with esophageal variceal(EV) bleeding, who underwent endoscopic band ligation(EBL) were included. Etiology of the portal hypertension: viral liver cirrhosis (LC)(n=118), portal system thrombosis (PST)(n=3), LC+ hepatocellular carcinoma(n=2), LC+PST(n=9). According to liver function (Child-Pugh) patients were distributed: А (12), В(56), С(64). Results: Active bleeding during EBL in 58(43.9%) cases, including spurting bleeding – 27(20.4%) and oozing – 31(23.5%). Endoscopic stigmata of recent bleeding - 74(56 %) patients: adherent thrombus on the EV – 21(15.9%) and fibrin – 53(40.1%) cases. We used for EBL: GF–OVL 510(Belgium) in 127 cases and MBL–10(Wilson-Cook, USA) – in 5. In case if the bleeding varix was identified it was ligated (n=78.59%) with subsequent ligation of the rest of the varices. If the bleeding source could not be identified in 54(40.9%) cases, EBL was performed in a “spiral-chess” pattern. Elective EBL was performed after 4 weeks until complete EV obliteration or until EV shrank to the size which does not allow its suction into the ligation chamber (F0-1, RCS (-) according to Japan Research Society of Portal Hypertension, 1991). EBL was efficient for hemostasis in 97.8%. In this group of patients a total of 237 EBL sessions were performed with a median of 1.71±0.1 (1-6) per patient. The median number of bands applied was 9.3±0.5(1-36) per patient. Conclusion: 1) EBL is an efficient method of hemostasis in EV bleeding and for recurrence prophylaxis 2) EBL carries a low risk of complications. 3) There is a high rate of EV obliteration after this method with a reduced number of EBL procedures

Colorectal polypoidal formations: prevalence and therapeutic approach

Scopul lucrării. Datele GLOBOCAN 2021 arată o creștere esențială a ratei morbidității, cancerul colorectal (CCR) ocupând al doilea loc după mortalitate. Cunoașterea detaliată a caracteristicilor leziunilor premaligne este foarte importantă, întrucât rezolvarea acestora conduce la diminuarea semnificativă a riscului de apariție a CCR. Scopul studiului este evidențierea numărului și tipului formațiunilor protruzive descoperite la nivelul unui eșantion de populație. Materiale și metode. Studiu prospectiv pe 85 pacienți cu leziuni precursoare maligne (polipi), depistate la colonoscopia diagnostică în 2018-2022 în cadrul IMU (Chișinău). Indiferent de gen sau vârstă, pacienții incluși în studiu au necesitat colonoscopie pentru stabilirea diagnosticului, fără a fi examinați colonoscopic anterior. Au fost analizate variabilele: date demografice, localizarea și morfologia formațiunilor, precum și atitudinea terapeutică. Rezultate. Dimensiunile polipilor au variat între 2 și 40mm, fără semnificație statistică între genuri (p>0.05); localizare: hemicolonul stâng – 66(76.6%), drept – 12(14.1%), transversul – 7(8.3%); histologic: 95% polipi de tip neoplazic, predominând cei tubuloadenomatoși – 37(43.5%), tubulo-viloși – 29(34.1%). Examenul anatomo-patologic a relevat: displazie ușoară – 68(80%), moderată – 14(16.5%), severă – 3(3.5%). În toate cazurile cu displazie ușoară/moderată s-a practicat polipectomie endoscopică, suficientă ca act terapeutic. În displazia severă – atitudine oncologică: rezecție recto-sigmoidiană cu ileostomie (n=1) și rezecție colonică cu anastomoză primară (n=2). Follow-up postpolipectomie la fiecare 6 luni – fără recidivă. Concluzii. CCR, fiind în majoritatea cazurilor o consecință evoluției polipilor adenomatoși maligni, diagnosticul precoce a acestora urmat de polipectomie, reduc considerabil riscul de dezvoltare a neoplaziilor colorectale.Aim of study. Data provided by GLOBOCAN 2021 show a significant increase in the morbidity rate, with colorectal cancer (CRC) taking second place in terms of mortality. Detailed knowledge of premalignant lesions, as their removal leads to decrease in the risk of developing CRC. The aim is to analyze the number and type of protrusive formations discovered globally, at the level of a sample population. Materials and methods. Prospective study on 85 patients with malignant precursor lesions (polyps), detected after diagnostic colonoscopies, performed at Emergency Hospital (Chișinău), during 2018-2022. Regardless of gender or age, the patients included in the study required colonoscopy for diagnosis, without having previously been colonoscopically examined. The variables were analyzed: demographic data, location and morphology of formations, as well as therapeutic attitude. Results. The size of the polyps varied between 2 and 40 mm, without statistically variations between sexes (p>0.05). Location: left colon – 66(76.6%), right – 12(14.1%), transverse colon – 7(8.3%). Histologically, 95% of polyps – neoplastic type, predominating tubulo-adenomatous – 37(43.5%), tubulovillous – 29(34.1%). Anatomical-pathological examination: low dysplasia – 68(80%), moderate dysplasia – 14(16.5%), severe dysplasia – 3(3.5%). In cases with low/moderate dysplasia – polypectomy: sufficient as a therapeutic act. In cases with high dysplasia – oncological approach: in 1 case – rectosigmoidian resection with ileostomy and in 2 cases colonic resection with primary anastomosis. After polypectomy, patients have been followed every 6 months – without recurrency. Conclusions. Because a large number of cancers arise from malignancy adenomatous polyps, their diagnosis in the premalignant phase followed by polypectomy considerably decrease the chance of the occurrence of colorectal neoplasia in the future

Gastric bleeding due to Dieulafoy’s lesion, successfully treated by endoscopic hemoclipping

Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”, Laboratorul de chirurgie hepato-pancreato-biliară, USMF „Nicolae Testemițanu”, Secția Endoscopie, Institutul de Medicină Urgentă, Chişinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Leziunea Dieulafoy este o malformaţie arterială rară care se poate complica ci hemoragie gastrointestinală masivă. Cel mai frecvent leziunea este localizată în porţiunea proximală a stomacului. Material şi metodă. Prezentăm cazul clinic al unui pacient de 59 ani, care a fost internat pentru hematemeză masivă. Endoscopia digestivă a pus în evidenţă o leziune Dieulafoy cu hemoragie în jet, localizată în porţiunea proximală a stomacului. Hemostaza a fost obţinută prin clipare endoscopică, fără recidiva hemoragiei. Examenul endoscopic la 3 zile a demonstrat detaşarea hemoclipselor şi dispariţia arterei protruzive. Rezultate. Pacientul a fost externat la 4 zile de la internare în stare bună. Timp de 12 luni nu au fost observate date de recidivă a hemoragiei. Concluzie. Cliparea endoscopică este o alternativă în tratamentul leziunilor Dieulafoy complicate cu hemoragie.Introduction. Dieulafoy’s lesion is a rare arterial malformation, which may produce massive gastrointestinal hemorrhage. Most commonly, the lesion occurs in the proximal part of the stomach. Material & methods. We present the case report of a 59-year-old man who was admitted to our emergency unit with massive haematemesis. Urgent endoscopic examination revealed a Dieulafoy’s lesion with spurting bleeding, which was located in the proximal part of the stomach. Bleeding was successfully stopped by endoscopic hemoclipping without any further recurrence. Follow-up endoscopy performed 3 days later showed that the hemoclips became detached, and the protruding artery disappeared.Results. The patient was discharged 4 days after primary endoscopic procedure without any complications. There was no recurrence of the bleeding during the 12 months of observation. Conclusion. Thus, we found that hemoclipping represents an alternative method of achieving endoscopic hemostasis in Dieulafoy’s lesions

Ureteroscopia transuretrală în tratamentul calculilor ureterului distal

Summary Giving an objective assessment of the results accumulated during the treatment of 101 patients diagnosed with ureterolithiasis, we consider that the endoscopic transurethral ureterolythotripsy and ureterolithoextraction can be used as independent methods for treatment of calculus in the distal region of ureter (this study showed a 79,36% treatment efficiency), while in the complex treatment of the nephrolithiasis they may be used in conjunction with ESWL and percutaneous surgery

Applicability of laparoscopy in abdominal emergencies in Institute of Emergency Medicine

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul de Medicină Urgentă, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaActualitate: Durerea acută în abdomen constituie 7-10% din adresările în departamentul de urgență. Frecvent necesită diagnostic diferențiat pentru a definitiva tactica de tratament. Scopul: Identificarea epidemiologiei și consecințelor durerii acute abdominale la populația adultă care s-a adresat în departamentul de urgențăal IMSP IMU pe parcursul anului 2018 și a necesitat examen laparoscopic. Material și metode: Studiul prospectiv s-a bazat pe evaluarea datelor clinice și paraclinice a fișelor medicale a 213 pacienți. Rezultate: Raportul femei:barbați=53,52%:46,48%. În 88,73% cazuri laparoscopia (LS) a avut rol diagnostic, iar în 11,27% - curativă. LS primară a constituit 99,53%. Raportul dintre pacienții asigurați:neasigurați=82,63%:17,37%. Preoperator au predominat diagnosticul de apendicită acută(36,62%), abdomen acut(36,62%), patologia ginecologică(9,86%), tromboză mezenterială(4,22%), traumatism abdominal(4,22%), pancreatita acută(3,76%), ulcer perforat(1,88%) și alte nozologii. Din 213 pacienți, în 18,31% cazuri nu s-au identificat date de patologie chirurgicală acută.Au necesitat intervenție chirurgicală 58,22% (124 pacienți: la 17 s-a intervenit pentru urgență ginecologică, iar în 107 cazuri s-a rezolvat o problemă chirurgicală acută), au evitat o laparotomie neargumentată 41,78%. Concluzii: Laparoscopia are valoare diagnostică importantă, asigurând corectitudinea tacticii ulterioare de tratament în cazul durerii abdominale acute. Laparotomia diagnostică neargumentată s-a evitat la 41,78% pacienți, prevenindtraumatismul chirurgical al pacientului. LS curativă în 11,268%cazuri a asigurat tratamentul miniinvaziv al cauzei durerii abdominale, un confort psihologic și fizic al pacientului, și un beneficiu economic la nivel instituțional.Background: Acute abdominal pain accounts for 7-10% of all Emergency Department visits. Acute abdominal pain requires rapid and differential diagnosis to ensure correct treatment. Aim: The purpose of the study was to identify the epidemiology and consequences of acute abdominal pain in the adult population who addressed at the emergency department of the Emergency Medicine Institute in 2018 and underwent laparoscopic examination. Methods and materials: The prospective study was based on the evaluation of clinical data of 213 patients. Results: Women : male ratio=53,52%:46,48%. At 88,73%, laparoscopy (LS) had a diagnostic role, and in 11,27%-a curative value. First LS accounted for 99,53%. The ratio of insured patients: uninsured=82,63%:17,37%. Preoperative prevalence was the diagnosis of acute appendicitis(36,62%), acute abdomen(36,62%), gynecological pathology(9,86%), mesenteric thrombosis(4,22%), abdominal trauma(4,22%), acute pancreatitis(3,76%), perforated ulcer(1,88%) and other nosologies. 58,22% of surgical interventions(124 patients: 17 cases of gynecological emergency and 107 cases of surgical emergencies) were required, 41,78% of patients avoided a laparotomy. Conclusions: Laparoscopy has an important diagnostic value, ensuring the correctness of subsequent treatment tactics for acute abdominal pain. Underground diagnostic laparotomy was avoided in 41,78% of patients, preventing surgical trauma to the patient. Curative LS in 11,268% cases provided the mini invasive treatment of the cause of abdominal pain, psychological and physical comfort of the patient, and an economic benefit at institutional level

Colon intussusception treated endoscopically (case report)

Secția endoscopie, Institutul Medicinei de Urgență, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Caz clinic: În Clinică la 30 octombrie 2013 s-a adresat pacientul SA de 19 ani, cu acuze la dureri intense în flancul stîng, vomă repetată cu conținut gastric, astenie pronunțată, inapetență, lipsa scaunului (2 zile), lipsa emisiei de gaze (24 ore). Din anamneză, în copilărie – diagnosticat cu megacolon congenital, părinții au refuzat tratamentul chirurgical. La internare: abdomenul moderat balonat, simetric, dolor intens la palpare în flancul stîng și mezogastru, semne peritoneale – absente, per rectum – conținut intestinal, pereții – dilatați. Spitalizat cu diagnosticul de ocluzie intestinală joasă. Ecografia cavității abdominale a evidențiat un minim de lichid liber interileal. Radiografia abdomenului – aerocolie pronunțată. La 31 octombrie 2013 s-a efectuat colonoscopie pînă la flexura lienală, înaintarea fiind neinformativă (în lumen – materii fecale). În sigmoid, la distanța 25 cm de la orificiul anal pînă la 40 cm, peretele intestinului nu se reexpansiona complet, mucoasa – edemațiată, culoare violacee, cu peteșii hemoragice. Lumenul colonului nu se vizualiza. La insuflarea aerului porțiunea proximală de perete intestinal a glisat, eliberînd lumenul sigmoidului. Colonul descendent examenat – mărit în dimensiuni atît longitudinal cît și transversal. Mucoasa examinată subțiată, cu desen vascular pronunțat. Haustrele intestinale – absente. Peristaltismul intestinal – absent. Unghiul lienal – permeabil. Biopsia din mucoasa schimbată macroscopic al sigmoidului nu a fost prelevată din cauza pericolului hemoragiei și a perforației. La pacient s-a constatat o invaginație de colon la nivelul sigmoidului, megadolicocolon. După colonoscopie starea generală a pacientului s-a ameliorat, acesta fiind externat din staționar recomandîndu-se tratamentul chirurgical programat al dolicocolonului.Clinical case: This article reports a clinical case of intestinal obstruction intussusception, which was solved by colonoscopy. A 19-years-old patient was admitted on October 30, 2013 to the Hospital with the following complaints: severe pain in left abdominal flank, repeated vomiting, pronounced asthenia, decreased appetite, constipation and a lack of gas (2 days). In anamnesis, childhood-diagnosed with congenital megadolichocolon, parents refused surgical treatment. Physical exam: the swollen abdomen, abdominal pain on palpation, no peritoneal signs. Hospitalized with intestinal obstruction. Abdomenal cavity ultrasound showed minimal free liquid. X-rays of the abdomen showed a bowel distension. October 31, 2013 was conducted colonoscopy. In the sigmoid, at a distance of 25 cm from the anus, up to 40 cm, the intestinal wall was not deployed fully, the swelling, purple mucous with petechial hemorrhages. The lumen of the colon was not see. Under the inspiration of the air, the proximal portion of the intestinal wall, to drag it, giving the lumen of the sigmoid. Colon descending seen, increased in size, both lengthwise and transversely. Mucous were narrowed, with strikes pronounced. The folds of the intestine absented. Peristalsis was absent. No biopsy was taken of the macroscopic changed mucous of sigmoid, because of the risk of bleeding and perforation. The patient was found to intussusception of the colon sigmoid. After the colonoscopy the general condition of the patient improved, was discharged from the hospital and it was recommended surgical treatment of dolichocolon

Clindamycina în tratamentul prostatitei uretrogene (rezultate preliminare)

Summary. The study was performed on the basis of the data accumulated while applying antibacterial treatment for 53 patients with sexual transmitted disease. The results showed the increased efficiency of clindamycine in treatment of chronic uretrogenic prostatitis associated with Chi. Trachomatis si Ur. Urealythicum (Мус. Hominis)

Ruptured duodenal varices successfully treated by mini-loop ligation: report of a case

Catedra de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”, Laboratorul de chirurgie hepato-pancreato-biliară, USMF „Nicolae Testemițanu”, Secția Endoscopie, Institutul de Medicină Urgentă, Chişinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Hemoragia din varicele duodenale este o manifestare rară şi deseori fatală a hipertensiunii portale, iar aceste varice ectopice sunt mai des observate în cazul ocluziei porţiunii extrahepatice a venei porte. În prezent sunt descrise circa 160 cazuri de varice duodenale în literatura Anglosaxonă. Material și metode. O pacientă de 47 ani a fost internată pentru hematemeză masivă şi şoc. Examenul endoscopic a pus în evidenţă varice esofagiene mici nonhemoragice şi varice hemoragice în D1. Rezultate. A fost efectuată hemostază endoscopică cu 5 ligaturi de nailon. Hipertensiunea portală a fost indusă de ciroza hepatică şi cavernom portal posttrombotic. Concluzii Prezentăm primul caz de ligaturare reuşită cu mini-loop a varicelor duodenale hemoragice.Introduction. Bleeding from duodenal varices is a rare, but often fatal manifestation of portal hypertension and these ectopic varices are more common in extrahepatic portal venous obstruction. There are over 160 cases of duodenal varices reported in the English literature. Material & methods. A 47-year-old female presented with massive hematemesis and prolonged shock. Initial endoscopy revealed non-bleeding small esophageal varices and large varices in the first portion of the duodenum with spurting bleeding. Results. Endoscopic hemostasis was obtained with 5 detachable nylon loops. Portal hypertension was caused by liver cirrhosis and postthrombotic portal cavernoma. Conclusion. To the best of our knowledge this is the first case of successful mini-loop ligation of bleeding duodenal varices reported in the literature

Intraoperative enteroscopy – a certain diagnostic method of obscure gastrointestinal bleeding (case report)

Catedra de Chirurgie nr.1 ”N.Anestiadi”, USMF ”Nicolae Testemițanu”, Secția Chirurgie nr.1, Secția Endoscopie, IMSP IMU, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Hemoragia obscură este responsabilă pentru 2-10% dintre cazurile de hemoragie digestivă. Angiodisplazia mucoasei tractului digestiv este cea mai frecventă cauză, cu o pondere mai mare la persoanele trecute de 50-60 ani. Caz clinic: Se raportează un caz al unei paciente de 73 de ani, internată repetat în Clinică cu semne de hemoragie digestivă manifestată prin melenă și anemie. Timp de 2 ani pacienta se spitalizează de 6 ori. Standardul endoscopic superior și inferior repetat la fiecare spitalizare, irigoscopia, tomografia computerizată cu contrastare nu au relevat sursa de sângerare pe tractul digestiv. Anemia persistentă și semnele de sângerare continue au impus intervenția chirurgicală. Revizia intraoperatorie a depistat sânge în ansele intestinului subțire, iar revizia întregului tract digestiv nu a relevat careva patologie organică. A urmat enteroscopia endoscopică intraoperatorie în sens aferent și eferent prin enterotomie, care a depistat prezența unor mici leziuni submucoase cu ulcerație centrală și hemoragie activă pe distanță de 30 cm pe ileon; urmată de o rezecție segmentară de ileon și anastomoză termino-terminală la 50 cm de la unghiul ileocecal. Morfopatologic s-a constatat angiodisplazie de ileon. După o perioadă de recuperare postoperatorie pacienta a fost externată în stare satisfăcătoare fără semne de hemoragie repetată și cu ameliorarea evidentă a indicilor hemogramei. Concluzii: Prezentăm acest caz de hemoragie digestivă recidivantă rară pentru a sublinia rolul enteroscopiei endoscopice în evaluarea intraoperatorie a tractului digestiv ca procedeu diagnostic de rezervă.Introduction: Obscure bleeding is responsible for 2–10% of digestive bleeding cases. Digestive tract mucosal angiodysplasia is the most common cause, with a higher incidence in people over 50-60 years of age. Clinical case: We report a case of a 73 years old female patient admitted repeatedly with clinical signs of gastrointestinal bleeding, manifested by anemia and melena. During last 2 years the patient was hospitalized for 6 times. The standard upper and lower endoscopy, barium enema and contrast enhanced computed tomography performed during every hospitalization, revealed no source of bleeding in the digestive tract. Persistent anemia and signs of continuing bleeding imposed surgery. Intraoperatively blood within bowel loops was found and the revision of the digestive tract didn`t reveal any organic pathology. Intraoperative endoscopic enteroscopy in efferent and afferent loops via enterotomy was performed, which found the presence of small submucosal lesions with central ulceration and active hemorrhage extending on 30 cm in ileum and segmental ileum resection with end-to-end anastomosis, at 50 cm from the ileocecal angle. Histopathology showed ileum angiodysplasia. The postoperative recovery was uneventful and the patient was discharged with no signs of repeated bleeding, but obvious improvement of the blood count. Conclusion: We present this rare case of recurrent gastrointestinal bleeding to emphasize the role of endoscopic enteroscopy for intraoperative evaluation of digestive tract as a backup diagnostic procedure

Clinical, endoscopic and morphological correlations in colon neoformations

Scopul lucrării. Cancerul colorectal (CCR) reprezintă una dintre principalele cauze de deces pe plan mondial din cauza diagnosticării tardive. Aceasta se datorează lipsei unei simptomatologii specifice în fazele inițiale ale bolii și întârzierea prezentării pacienților la medic. Scopul studiului este analiza corelațiilor simptomelor clinice și caracteristicilor endoscopico-morfologice ale neoformațiunilor colonice. Materiale și metode. Studiu prospectiv pe 83 de pacienți, dintre care 59(71.1%) cu CCR și 24(28.9%) cu leziuni precursoare malignității, efectuat în cadrul IMU (Chișinău) în perioada 2018-2021. Raportul B:F=1.19:1, vârsta medie – 61.4±1.32 ani (p<0.01). S-au analizat semnele clinice, datele endoscopice și morfologice. Rezultate. Dintre 83 pacienți, 18(21.7%) au fost asimptomatici, iar 65(78.3%) având substrat patologic. Analizând simptomatologia relatată, în lotul pacienților cu neoplazii au predominat tulburările de tranzit (alternanță – constipații/diaree) – 39(66.1%), dureri abdominale – 56(94.9%), hemoragie digestivă inferioară – 31(52.54%) și anemie – 55(93.2%). În lotul pacienților cu leziuni premaligne, simptomatologia a fost caracterizată prin hemoragie ocultă – 24(100%), dureri abdominale – 8(33.3%), febră inexplicabilă – 6(25.0%) și anemie – 16(66.6%) (p<0.01). Leziunile evidențiate colonoscopic în funcție de localizare, atât în leziunile premaligne, cât și în CCR au predominat la nivelul hemicolonului stâng – 61(73.5%), comparativ cu hemicolonul drept – 22(26.5 %), (p<0.001). Cel mai frecvent tip macroscopic și histologic în cazul pacienților cu CCR a fost adenocarcinomul – 44(74.6%), iar la cei cu neoformațiuni premaligne au fost polipii tubulo-adenomatoși cu displazie ușoară – 19(79.1%) (p<0.01). Concluzii. Corelațiile clinice, endoscopico-morfologice, pe lângă confirmarea malignității, aduc informații importante în stabilirea conduitei terapeutice, integrarea pacienților într-un grup de risc, ce conferă pacientului un anumit prognostic.Introduction. Colorectal cancer (CRC) is one of the leading causes of death worldwide due to late diagnosis. This is due to the lack of specific symptomatology in the initial stages of the disease and the delay in presenting patients to the doctor. Aim of study. Analysis of the correlations of clinical symptoms and endoscopic-morphological features of colonic neoformations. Materials and methods. Prospective study on 83 patients, of which 59(71.1.%) with CRC and 24(28.9%) with malignant precursor lesions, performed at Emergency Hospital (Chișinău), during 2018-2021. Ratio M:W=1.19:1, mean age – 61.4±1.32 years (p<0.01). Clinical signs, endoscopic and morphological data were analyzed. Results. Out of 83 patients, 18(21.7%) were evaluated occasionally, and 65(78.3%) had a pathological substrate. Analyzing the related symptoms, in the group of patients with neoplasms predominated transit disorders (alternation – constipation/diarrhea) – 39(66.1%), abdominal pain – 59(94.9%), lower gastrointestinal bleeding – 31(52.54%) and anemia – 55(93.2%). In the group of patients with premalignant lesions, the symptoms were characterized by occult hemorrhage – 24(100%), abdominal pain – 8(33.3%), unexplained fever – 6(25.0%) and anemia – 16(66.6%) (p<0.01). The lesions highlighted colonoscopically depending on the location, both in the premalignant lesions and in the CRC were predominantly on the left hemicolon – 61(73.5%) (p<0.001). The localisation is illustrated in the next picture. The most common macroscopic and histological type in patients with CRC was adenocarcinoma – 44(74.6%), and in those with premalignant neoformations were tubuloadenomatous polyps with mild dysplasia – 19(79.1%) (p<0.01). Conclusions. Clinical, endoscopic-morphological correlations, in addition to confirming malignancy, provide important information for establishing therapeutic behavior, integration into a risk group, which gives the patient a certain prognosis