Etiologicalagents of hospital-acquired infections in premature babies with gestationalage less than 32 weeks

Spital Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Polizu” secţia neonatologie, Bucureşti, Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, Facultatea de Medicină, Disciplina Obstetrică-Ginecologie, Facultatea de Moaşe şi Asistenţă medicală, Disciplina Pediatrie centrată pe nou-născutIntroducere. Morbiditatea prin infecţii nozocomiale, dificil de evaluat datorită tendinţelor de supraevaluare (colonizarea des interpretată ca infecţie) sau de subevaluare (infecţii nozocomiale nedeclarate) este o preocupare permanentă în neonatologie. Scop. Diminuarea morbidităţii şi mortalităţii neonatale. Obiective. Identificarea agenţilor etiologici ai infecţiilor nozocomiale survenite la prematuri cu vârsta de gestaţie <32 săptămâni. Material şi metodă. Studiu retrospectiv al prematurilor îngrijiţi în anul 2015 în Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” - spitalul de Obstetrică Ginecologie – departamentul de neonatologie „Polizu”. Rezultate. Prematurii cu vârsta de gestaţie <32 săptămâni, reprezintă mai mult de 1/3 din totalul prematurilor îngrijiţi. Majoritatea infecţiilor nozocomiale au fost determinate de bacterii Gram negative (Enterobacter, Escherichia coli, Serratia) sau Gram pozitive (Staphylococcus aureus). Concluzii. Diminuarea morbidităţii şi a mortalităţii neonatale, a duratei de spitalizare şi implicit a costurilor deteminate de infecţiile nozocomiale, impun măsuri de prevenţie riguros aplicate, prima dintre acestea fiind igiena mâinilor.Introduction (Background). Nosocomial infections are a constant concern in neonatology, seeing the difficulty to evaluate the real incidence – either amplified (colonization falsely interpreted as infection) or underestimated (hospital-acquired infection remained unreported) Purpose. To diminish the neonatal morbidity and mortality Objectives. To identify the infectious agents in hospital-acquired infections of premature babies with GA under 32 weeks of gestation. Material and methods. The retrospective study realized in „The National Institute for the Health of the Mother and Child Alessandrescu-Rusescu, Polizu Hospital of Gynecology” regarding premature babies cared in the neonatology department during the year 2015. Results. Premature babies with GA under 32 weeks of gestation represent more than 1/3 of the number of premature babies born in our hospital. Most of the nosocomial infections have been caused by either Gram-negative (Enterobacter spp, E.Coli, Serratia) or Gram-positive (Staphylococcus aureus) bacteria. Conclusions. Lowering the neonatal morbidity and mortality, reducing the length of hospital stay and by that the costs associated with nosocomial infections do demand strict preventive measures, first of which should be hand hygiene

TOXICOMANIA ÎN SARCINĂ – FACTOR DE RISC PENTRU INFECŢIE PERINATALĂ

Introducere. Infecţiile neonatale sunt cauze majore de morbiditate şi mortalitate neonatală. Toxicomania prin injectarea de droguri ilicite este un important factor de risc pentru infecţii perinatale. Obiectivul studiului a fost evaluarea incidenţei infectiilor cu debut precoce la nou-născuţi proveniţi din sarcini cu risc de infecţie perinatală: sarcini neinvestigate, marcate de toxicomanie şi sarcini investigate clinico-paraclinic. Material şi metodă. Studiu retrospectiv care a cuprins nou-născuţi în Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „POLIZU”, grupaţi în 2 loturi: un lot de 25 nou-născuţi în perioada 2005-2012 proveniţi din sarcini neinvestigate survenite la femei consumatoare de droguri ilicite şi un lot de 50 nou-născuţi proveniţi din sarcini corect investigate anamnestico-clinic cu factori de risc pentru infecţie perinatală. Datele au fost analizate statistic (teste specifi ce de corelaţie: Student T, Fisher exact, Chi-square). Rezultate. Incidenţa nou-născuţilor din sarcini marcate de toxicomanie a fost de 0,09% din totalul de 28.489 naşteri, cu o maximă de 0,2% înregistrată în anul 2011. Diferenţe semnifi cativ statistic s-au înregistrat între cele două loturi de nou-născuţi cu factori de risc infecţios prezent în privinţa: vârstei mamelor – mai mică la toxicomane (p_value = 0,0002) a procentului de infecţii congenitale (p_value = 0,00003) OR = 0,03; 95%CI precum şi a duratei medii (zile) de spitalizare (p_value = 0,0180) mai mari la nou-născuţi ai mamelor cu toxicomanie, dar şi în privinţa modului de naştere prin cezariană (p_value = 0,0010) a colonizării bacteriene a tractului uro-genital matern (p_value = 0,0016) mai frecvente la nou-născuţi proveniţi din sarcini investigate. 22% din femeile însărcinate investigate, au prezentat Streptococ grup B, cel mai frecvent tip fi ind serotipul Ib. Ponderea, în cadrul morbidităţii neonatale, a infecţiilor perinatale a fost pentru nou-născuţi din mame toxicomane de 33%, iar pentru nou-născuţi proveniţi din sarcini investigate de 27%. Incidenţa infecţiei perinatale a fost de 52% la nou-născuţi din mame toxicomane (risc de infecţie de 1/1,9 cazuri) şi de 18% la nou-născuţi din sarcini supravegheate (ceea ce reprezintă un risc de 1/5,5 cazuri). Concluzii. Toxicomania în cursul sarcinii constituie, prin boli infecţioase dobândite pe cale sexuală sau sanguină asociate cu defi cienţe de igienă pe fond de nutriţie precară şi de imunitate scăzută, un important factor de risc pentru infecţie perinatală. Asistenţa sanitară în cursul sarcinii, prin diagnostic şi tratament precoce al infecţiei materne, poate diminua incidenţa şi consecinţele medico-sociale ale infecţiei neonatale