The clinic-functional indexes and life quality of life modification peculiarities in the chronic obstructive pulmonary disease

IMSP IFP „Chiril Draganiuc”Chronic evolution of COPD is accompanied by progressive increase in dyspnoea, with decreasing lung functionality, the impact of significant deterioration of quality of life. Severity and functional changes in clinical indicators of quality of life is determined by the severity of COPD, patient age, disease duration, and index smoker. Each stage of COPD can be characterized not only by clinical land functional parameters, but also quality of life indices. Evoluţia cronică a BPCO este însoţită de creşterea progresivă a dispneei, de scăderea funcţionalităţii pulmonare, cu impact de deteriorare semnificativă a calităţii vieţii pacienţilor. Severitatea modificărilor indicilor clinico-funcţionali şi ai calităţii de viaţă este determinată de gravitatea BPCO, vârsta pacientului, durata bolii, indicele fumătorului. Fiecare stadiu al BPCO poate fi caracterizat nu numai prin parametri clinico-funcţionali, dar şi prin indicii calităţii de viaţă

Aspecte de tratament al pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă

Medicaţia bronhodilatatoare este elementul central al managementului simptomatic în BPCO. În studiile recente de căutare a noi opţiuni terapeutice optime a fost dovedită eficienţa înaltă a bromurii de tiotropium pe termen lung, îmbunătăţind rata de supravieţuire, funcţia pulmonară, rata exacerbărilor şi calitatea vieţii pacienţilor, reconfirmând un profil de siguranţă favorabil. Bromura de tiotropium poate oferi pacienţilor un pronostic mai bun şi poate influenţa cursul BPCO

Diagnosticul bronhopneumopatiei cronice obstructive şi calitatea vieţii (Revista literaturii)

The life quality in patients with moderate and severe chronical obstrucitve broncho-pneumopathy is adulterated. It’s evaluated by generical and specifi cal questionnaires, that present us complimentary information to clinical and paraclinical parameters, used in investigations. The life quality of the patients with COBP may be improved even at an advanced level of the disease by administering of diverse therapeutical methods

Evaluarea calităţii vieţii la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă

Calitatea vieţii legată de sănătate a pacienţilor cu BPCO este mult afectată, cu micşorarea tuturor indicatorilor calităţii vieţii progresiv, proporţional creşterii gravităţii bolii. Calitatea de viaţă a pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă s-a evaluat prin utilizarea chestionarululu Medical Outcomes Study Short Form (SF-36)

Valorile unor indici paraclinici în dependenţă de severitatea bronhopneumopatiei cronice obstructive

Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, I-a Conferinţă Internaţională de Geriatrie şi Gerontologie din Republica Moldova 21 septembrie 2012Scopul. Elucidarea valorilor unor indici paraclinici, precum sunt hemoleucograma și analiza generală a sputei, în dependenţă de severitatea bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPCO). Materiale şi metode. Au fost incluși în studiu 179 pacienţii: 27 pacienţi cu bronșită cronică simplă (lotul I) și 152 pacienţi cu BPCO: stadiul I (lotul II) - 31 pacienţi; stadiul II (lotul III) - 52 pacienţi; stadiul III (lotul IV) - 38 pacienţi; stadiul IV (lotul V) - 31 pacienţi, în faza stabilă a bolii. S-au analizat hemoleucograma și analiza generală a sputei a pacienţilor. Rezultate. Nivelul plasmatic al hemoglobinei a fost mărit (peste 170g/l pentru bărbaţi și peste 150g/l pentru femei) în 5,9 % din cazuri: în lotul I în 3,7%, în lotul II – în nici un caz, în lotul III – în 3,8%, în lotul IV-7,9%, în lotul V - 12,9%. În 18,4% din cazuri s-a constat cifre ce depășesc valorile normale a eritrocitelor (de 5,5 ×1012): în lotul I – în 11,1% din cazuri, în lotul II – în 3,2% , în lotul III – în 17,3%, cu creșterea ratei a pacienţilor cu policitemie în lotul IV și V – cu 18,4% și respectiv 41,9% din cazuri. Nivel scăzut al hemoglobinei (sub 130g/l) s-a apreciat la 14,5% din bolnavi: în lotul I – la nici un pacient, în lotul II – la 22,6%, în lotul III – la 15,4%, în lotul IV – la 13,2%, iar în lotul V – la 19,4%, astfel aceste variaţii al nivelului hemoglobinei între loturi nu au fost statistic semnificativ (p > 0,05). În frotiul nativ al sputei la pacienţii examinaţi s-a depistat macrofagi în cantitate mică în 60,3%, în cantitate moderată în 15,1%, în cantitate mare în 24,6%. Leucocitele în sputogramă în 93,3% au fost în cantitate mare: în lotul I - la 85,2%, în lotul II - 90,3%, în lotul III - 92,3%, în lotul IV - 97,4%, în lotul V – în 100% din cazuri. Eozinofilele în spută au fost prezente în 31,8% din pacienţi. Cantitatea eozinofilelor în spută până la 1-2% a fost la 16,8% din pacienţi (în lotul I – la 18,5%, în lotul II - 22,6%, în lotul III - 17, 3%, în lotul IV - 10,5%, în lotul V - 16,5%), până la 10% - la 4,5% din bolnavi (doar în lotul II - 6,4% și în lotul III- 11,5%) și în jur de 10-12% - în 10,6% din cazuri (în lotul II- 19,4% în lotul III - 11,5%, în lotul IV - 10,5%). Cantitatea neutrofilelor în spută a fost 100% la 29,1% pacienţi (în lotul I- 81,5%, în lotul II- 51,6%, în lotul III- 59,5%, în lotul IV-71,1%, în lotul V-83,5%), până la 98 - 99% - la 13,9% bolnavi (în lotul I-18,5%, în lotul II-22,6%, în lotul III- 17,3%, în lotul IV-10,5%, iar în lotul V-16,5% ), în jur de 91-97% au fost apreciate în 16,15% din cazuri (în lotul I- nici un caz, în lotul II-6,4% în lotul III-11,5%, în lotul IV- 7,9%, iar în lotul V- la fel nici un caz) și un procent de 87-90% a fost constatat la 16 (8,9%) bolnavi ( în lotul II - 19,4%, în lotul III - 11,5% și în lotul IV- 10,5%). Microscopia sputei (coloraţia Gram) a relevat prezenţa prioritară a florei cocice în 57% din cazuri: în 18,4% în cantitate mică, în 72,1% (129) în cantitate moderată și în 9,5% (17) în cantitate mare. Concluzie. Pe măsura agravării BPCO, însoţită de hipoxemie cronică, apare policitemia secundară compensatorie, responsabilă de creșterea vâscozităţii sangvine. Examinarea frotiului nativ al sputei confirmă prezenţa inflamaţiei bronșice cu predominarea neutrofilică caracteristică BPCO. În studiul actual nu au existat diferenţe semnificative între numărul eozinofilelor sau a neutrofilelor în sputa pacienţilor cu deferite stadii de gravitate a BPCO, ce confirmă menţinerea inflamaţiei pe parcursul evoluţiei bolii, indiferent de stadiul de severitate al BPCO

Particularități ale funcției pulmonare la pacienții cu pneumopatii interstițiale difuze

Background. Interstitial lung diseases (ILD) represent a group of disorders that are generally thought to share a common pattern of physiologic abnormality, characterized by a restrictive ventilatory defect and reduced lung diffusing capacity (DLCO). Objective of the study. To find distinctive features of the pulmonary function tests results in different types of ILD. Material and Methods. 40 consecutive patients with ILD, admitted to IFP “Chiril Draganiuc”, Chisinau, during January 2019-February 2020, were included in a retrospective study. We divided the cohort in 5 subgroups: IPF patients – 8 cases, NSIP – 7, Hypersensitivity pneumonitis (HP) – 9, Sarcoidosis patients – 10, and 6 histiocytosis (Hx) cases. Clinical data and pulmonary function tests (PFT) were analyzed. Results. In the study cohort the majority were women (55%), non-smokers (75%), mean age 58.95 ±14.1 years. IPF and HP patients expressed significantly more dyspnea when compared to Sarcoidosis (p=0.01), or the Hx (p=0.025). PFT revealed normal or slightly deviated from normal means: FEV1 - 80.7±21.7, FVC - 78.4±21.5, RV127.5±42.1, TLC-88.8±22.3 and DLCO - 52.6±21.5. We found restriction in 75% of patients, and obstruction only in 7,5%. An air-trapping pattern was identified in 32,5% cases in the cohort. Patients with Hx had statistically more air-trapping than IPF (p˂0.001) and NSIP patients (p=0.002). This pattern has been identified in 1/3 HP patients and in 10% of sarcoidosis patients. Conclusion. PFT can help identifying individual features of different types of ILD being able to show even obstructive changes in a group of diseases thought to be strictly restrictive. Introducere. Pneumopatiile interstițiale difuze (PID) sunt un grup heterogen de entități care privite prin prisma explorărilor funcționale sunt caracterizate ca fiind exclusiv restrictive însoțite de alterarea difuziunii prin membrane alveolo-capilară (DLCO). Scopul lucrării. A identifica particularități ale funcției pulmonare în diferite tipuri de pneumopatii interstițiale difuze. Material și Metode. În cadrul unui studiu retrospectiv au fost analizați 40 de pacienți consecutivi cu PID, internați în IFP „Chiril Draganiuc”, Chișinău, în perioada ianuarie 2019- februarie 2020. Pacienții au fost divizați în 5 subgrupuri: FPI – 8 cazuri, NSIP – 7, sarcoidoză – 10, pneumonită de hipersensibilitate (PH) – 9 și histiocitoză (Hx) – 6 pacienți. Au fost analizate datele clinice și funcționale (PFT). Rezultate. În lotul de studiu majoritatea erau femei (55%), nefumători (75%) cu vârsta medie 58.95 ±14.1 ani. Pacienții cu FPI și HP exprimă un grad de dispnee mai sever față cei cu sarcoidoză (p=0.01), sau Hx (p=0.025). Analiza PFT în lotul de studiu a identificat valori medii normale sau ușor deviate de la normă: VEMS - 80.7±21.7, CVF - 78.4±21.5, RV- 127.5±42.1, TLC - 88.8±22.3, DLCO - 52.6±21.5. Am identificat restricție la 75% pacienți, iar obstrucție – la 7,5%. Air-trapping a fost găsit la 32,5% din întreg lotul de studiu. La pacienții cu Hx acesta a fost înregistrat mai des față de cei cu FPI (p˂0.001) sau NSIP (p=0.002), fiind identificat și la cca 1/3 pacienți cu HP și la 10% cu sarcoidoză. Concluzii. Testele funcționale pot contribui la identificarea particularităților diferitor tipuri de PID, având posibilitatea să discrimineze modificările obstructive în entități considerate exclusiv restrictive

Evaluarea impactului comorbidităţilor asupra calităţii vieţii pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă

Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, I-a Conferinţă Internaţională de Geriatrie şi Gerontologie din Republica Moldova 21 septembrie 2012Scopul. Evaluarea impactului comorbidităţilor asupra statutului clinico-funcţional și calităţii vieţii la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPCO). Materiale şi metode În studiu au fost incluși 159 de pacienţi cu BPCO. S-au analizat datele clinice, spirometrice, comorbidităţile, calitatea vieţii evaluată cu ajutorul chestionarului Spitalului „Sfântul Gheorghe” (SGRQ) și chestionarului SF-36 (Medical Outcomes Study). Pentru estimarea comorbidităţilor s-a utilizat indicele Charlson (Charlson Comorbidity). Rezultatele obţinute La pacienţii examinaţi valoarea indicelui de comorbiditate, cuantificată cu Scorul Charlson, a variat în dependenţă de severitatea BPCO, majorându-se pe măsura progresării bolii (p<0,05). Analizând dependenţa dintre indicele de comorbiditate și unele variabile ale bolnavilor cu BPCO incluși în studiu constatăm că indicele Charlson a corelat direct cu scorul MRC (r=0,56, p<0,01), cu vechimea bolii (r=0,40, p<0,01), cu rata exacerbărilor (r=0,35, p<0,01); cu indicii ventilaţiei pulmonare s-a înregistrat o corelaţie inversă bună (cu VEMS% r = −0,42, p<0,01; cu FEF25-75% r = −0,40, p<0,01). O dependenţă corelaţională negativă mai slabă, dar totuși semnificativă statistic, s-a apreciat între scorul Charlson cu SaO2 (r = −0,22, p<0,01). Între scorul Charlson și unii parametri, precum sunt indicele fumătorului, tusea, expectoraţia, tabloul auscultativ nu s-a remarcat nici o dependenţă corelaţională. Studiind corelaţia dintre indicele Charlson și indicii calităţii vieţii (în baza chestionarului SF-36), am atestat o dependenţă inversă semnificativă (de la slabă până la foarte bună), mai ales cu indicii ce caracterizează statutul fizic al calităţii de viaţă („activitatea fizică” r= −0,75, p<0,01; „rolul fizic” r= −0,46, p<0,01), cu indicii de „vitalitate” (r= −0,42; p<0,01) și de „sănătate generală” (r= −0,41, p<0,01), ce denotă efectul sistemic al BPCO, care demonstrează, că pe măsura majorării duratei bolii și progresării severităţii obstrucţiei bronșice se majorează riscul de a dezvolta numeroase manifestări extrapulmonare, care și mai mult scad toleranţa la efort fizic și calitatea vieţii. Cu chestionarul SGRQ s-a identificat aceeași corelaţie bună între indicii de calitate a vieţii la pacienţii cu BPCO și indicele Charlson: cu domeniile „simptome” (r=0,42, p<0,01), „activitate” (r=0,55, p<0,01) și „impact” (r=0,47, p<0,01) și cu scorul total (r=0,52, p<0,01). Concluzie Comorbidităţile pot accentua severitatea BPCO și implicit impactul asupra calităţii vieţii. Pe măsura progresării obstrucţiei bronșice crește și rata comorbidităţilor. Deci, evaluarea comorbidităţilor la pacienţii cu BPCO reprezintă o componentă importantă a predicţiei clinice

Sarcoidosis and malignancies

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Sarcoidoza este o boală sistemică de etiologie neclară, caracterizată de granuloame necazeificante, cu localizare predilectă în plămâni și sistemul limfatic. Deși prezența tumorii maligne exclude prin definiție sarcoidoza, sunt tot mai multe evidențe ce subliniază asocierea dintre sarcoidoză și neoplazii. Existe date contradictorii cu privire la valoarea prognostică a reacției granulomatoase asociate malignităților. Scopul. Aprecierea frecvenței asocierii dintre sarcoidoză și neoplazii și evidențierea particularităților clinice și evolutive. Material și metode. Au fost analizate 330 cazuri de sarcoidoză stabilit după criteriul morfologic și/sau clinico-imagistic și evolutiv, din perioada 20172023 din cadrul Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”. Rezultate. Au fost evidențiate 7 cazuri (2%) cu confirmare morfologică de sarcoidoză asociată cu o malignitate. În acest grup dominau femeile cu 5 cazuri (71,4%), iar vârsta medie era 60,8±11,8 ani. În 3 cazuri, sarcoidoza era diagnosticul primar, iar malignitatea a fost stabilită la distanță de 5,3±2,8 ani. În 2 cazuri sarcoidoza a apărut la distanță de cca 3,5±3,5 ani de la diagnosticarea neoplaziei, iar în alte 2 cazuri sarcoidoza a fost stabilită concomitent cu malignitatea, comportându-se ca o reacție paraneoplazică. Dintre tipurile de malignități stabilite la acești pacienți, 3 cazuri erau neoplaziile sistemului hematopoetic (1 caz mielom multiplu, 2 cazuri limfom NonHodgkin), 1 caz sarcom, 1 caz cancer de prostată, 1 caz cancer gastric și 1 caz cancer mamar. Au decedat 2 pacienți (28,6%), iar în restul cazurilor prezența sarcoidozei pe fundal de istoric de neoplazie a impus o reevaluare inclusiv cu metode bioptice pentru excluderea eventualelor recidive/progresare a tumorii. Concluzii. Asocierea dintre sarcoidoză și neoplazii este rară (2%); apariția semnelor de progresare a sarcoidozei impune reevaluarea inclusiv cu metode invazive pentru excluderea neoplaziilor; reacția granulomatoasă asociată neoplaziei este o provocare pentru aprecierea răspunsului la tratamentul antitumoral.Introduction. Sarcoidosis is a systemic disease of unclear etiology, characterized by non-caseating granulomas, with a predominant location in the lungs and lymphatic system. Although the presence of malignancy by definition excludes sarcoidosis, there is increasing evidence highlighting the association between sarcoidosis and neoplasia. There are conflicting data on the prognostic value of sarcoidic reaction associated with malignancies. Aim. To assess the frequency of association between sarcoidosis and neoplasia and to highlight clinical and evolutive features. Material and methods. We have analyzed 330 cases of sarcoidosis diagnosed by morphological and/or clinical-imaging and evolutive criteria, during 2017-2023 years, from the Chiril Draganiuc Institute of Phthisiopneumology. Results. 7 cases (2%) with morphological confirmation of sarcoidosis associated with malignancy were identified. In this group, women dominated with 5 cases (71.4%) and the mean age was 60.8±11.8 years. In 3 cases sarcoidosis was the primary diagnosis and malignancy was established at 5.3±2.8 years. In 2 cases, sarcoidosis occurred about 3.5±3.5 years after the diagnosis of neoplasia, and in another 2 cases, sarcoidosis was established concomitantly with malignancy, behaving as a paraneoplastic reaction. In these patients, 3 cases were neoplasms of the hematopoietic system (1 case of multiple myeloma, 2 cases Non-Hodgkin’s lymphoma), 1 case of sarcoma, 1 case of prostate cancer, 1 case of gastric cancer, and 1 case of breast cancer. Two patients died (28.6%), and in the remaining cases the presence of sarcoidosis in the background of a history of neoplasia required re-evaluation including biopsy to exclude possible recurrence/progression of the tumor. Conclusions. The association between sarcoidosis and neoplasia is rare (2%); the appearance of signs of progression of sarcoidosis requires reassessment including invasive methods to exclude neoplasia; granulomatous reaction associated with neoplasia is a challenge for the assessment of response to the antineoplastic therapy