Rolul vârstei înaintate în dezvoltarea accidentului vascular cerebral ischemic la persoanele cu fibrilaţie atrială

Scop: determinarea impactului vârstei în producerea accidentului vascular cerebral ischemic la pacienţii cu fibrilaţie atrială şi studierea ratei administrării tratamentului anticoagulant la vârstnicii cu FA. Metode: Cercetarea retrospectivă a tuturor pacienţilor cu AVC ischemic internaţi într-un spital clinic orăşenesc, pe parcursul unui an. Rezultate: Din 735 de pacienţi cu AVC, FA a fost notată la 28,4% (206/735) bolnavi cu vârsta medie de 70,1±0,65 ani, majoritatea fiind femei - 57,8% (119/206). Conform criteriului de vârstă pacienţii studiaţi au fost divizaţi în 3 grupuri. Pacienţii cu vârsta peste 75 de ani, au prezentat la internare mai des semne de leziune cerebrală severă. Rata mortalităţii intraspitaliceşti a crescut semnifi cativ odată cu vârsta, fiind maximală la bolnavii cu FA ce au depăşit vârsta de 75 de ani (48,3% lotul cu FA vs 26,3% lotul cu RS). Pacienţii care au depăşit vârsta de 75 de ani au prezentat mai frecvent aşa patologii asociate ca HTA, CI, IM vechi, IC, DZ şi FA, demonstrând şi o evoluţie mai severă a acestora. La persoanele tinere, până la 65 de ani mai frecvent s-a apreciat prezenţa VR, iar stresul sihoemoţional a avut o pondere înaltă în declanşarea AVC. Pe parcursul spitalizării şi la supraveghere de durată persoanele cu vârsta avansată au avut cea mai mică rată de prescriere a ACO. Concluzii: Deci, vârsta > 65 de ani reprezintă un factor de risc important în dezvoltarea şi evoluţia AVC atât în populaţia generală, cât şi la subiecţii cu FA, iar vârsta avansată rămâne a fi un factor ce limitează prescrierea tratamentului anticoagulant adecvat

Factori de risc pentru AVC ischemic în fibrilaţia atrială. Viziuni moderne

Lucrarea de faţă își propune să analizeze principalii factori de risc de dezvoltare a accidentelor vasculare cerebrale ischemice și impactul lor la bolnavii cu FA, deoarece această patologie este extrem de răspândită și are costuri economico-sociale ridicate. Ictusul este o afecţiune heterogenă multifactorială, influenţată de factori de risc modificabili și nemodificabili. Factorii de risc modificabili includ anamneza de hipertensiune arterială, diabet zaharat și cardiopatie ischemică. Factorii de risc nemodificabili includ vârsta, genul și rasa. Alţi factori de risc mai puţin documentaţi sunt locali zarea geografică, starea socioeconomică și alcoolismul. Aproximativ 80% din ictusuri ar putea fi reduse prin schimbări simple în stilul de viaţă. Sunt necesare studii ulterioare, pentru a clarifica rolul și interacţiunea factorilor de risc și a avea o înţelegere exhaustivă a ictusului, a facilita dezvoltarea programelor de profilaxie în grupele cu risc înalt

Легочная тромбоэмболия в табличных схемах и алгоритмах.

Pulmonary thromboembolism in table schemes and algorithms.În acest articol sunt reflectate metodele contemporane de diagnostic și tratament a tromboembolismului pulmonar în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale (Societatea Europeană de Cardiologie, 2019) şi poate servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor, în baza posibilităţilor reale ale fiecărei instituții. Însumând dovezile disponibile la moment, materialul are ca scop asistarea profesioniștilor din domeniul sănătății în managementul unui pacient individual cu tromboembolism pulmonar. Recomandările vor facilita luarea deciziilor de către profesioniști din domeniul sănătății în practica lor de zi cu zi. Cu toate acestea, deciziile finale referitoare la un pacient individual trebuie luate de către specialiști din sănătate, în consultare cu pacientul și/sau îngrijitorul, după caz. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt încurajați să țină cont pe deplin de recomandările expuse atunci când își exercită judecata clinică, precum și în determinarea și punerea în aplicare a strategiilor medicale preventive, diagnostice sau terapeutice.Легочная тромбоэмболия в табличных схемах и алгоритмах

Значение эхокардиографии в диагностике и ведении пациентов с острой тромбоэмболией легких

Pulmonary thromboembolism (TP) remains an underdiagnosed fatal disease at the emergency unit that suggests the need for alternative noninvasive approaches to rapid diagnosis. The role of echocardiography in acute pulmonary embolism (EP) remains incompletely defined. Echocardiography cannot reliably diagnose acute EP and does not improve the prognosis of patients with low-risk acute PE, who lack other clinical characteristics of right ventricle dysfunction (VD). However, echocardiography and dopplerography of the venous system may produce additional information in high-risk patients and may help differentiate chronic VD dysfunction. Specific echocardiographic predictors of VD dysfunction have the potential to increase prognosis in patients at high risk of TPTromboembolismul pulmonar (TEP) rămâne boală fatală, deseori subdiagnosticată la nivelul unităţii de urgenţă, care sugerează necesitatea unor abordări alternative, noninvazive de diagnostic rapid. Rolul ecocardiografiei în tromboembolia pulmonară acută rămâne incomplet definit. Ecocardiografia nu poate diagnostica în mod fiabil EP acută şi nu îmbunătăţeşte prognosticul pacienţilor cu PE acută cu risc scăzut, cărora le lipsesc alte caracteristici clinice ale disfuncţiei ventriculului drept (VD). Cu toate acestea, ecocardiografia şi dopplerografia sistemului venos poate furniza informaţia suplimentară la pacienţii cu risc înalt şi poate ajuta la diferenţierea disfuncţiei cronice a VD de cea acută. Predictorii ecocardiografici specifici ai disfuncţiei VD au potenţialul de a spori prognosticul la pacienţi cu risc înalt de TEP, fapt abordat desfaşurat în acest aricolТромбоэмболия легочной артерии (ТЕЛА) остается часто ^диагностированным заболеванием в условиях отделения неотложной терапии, что свидетельствует об альтернативных неинвазивных подходах к быстрой диагностике. Эхокардиография не всегда может достоверно диагностировать острую ТЕЛА и не всегда может оценить прогноз пациентов с заболеваниями, у которых нет других клинических характеристик дисфункции правого желудочка (ПЖ). Тем не менее, эхокардиография и допплерография венозной системы могут предоставить дополнительную информацию для лечения пациентов с высокими и средними заболеваниями и помочь дифференцировать хроническую дисфункцию ПЖ. Специфические предикторы дисфункции ПЖ высокий потенциал для оценки раннего прогноза у пакие. Представленная статья является частью литературного обзора исследовательского проекта № 20.80009.8007.2

Dinamica investigaţiilor de radiodiagnosticale tubului digestiv în instituţia medico-sanitară publică spitalul municipiului Bălţi în 1997-2006

Analiza detaliată a investigaţiilor de radiodiagnostic (RD) din ultimii 10 ani relevă majorarea volumului acestor investigaţii in gastroenterologia din Spitalul Municipal Bălţi. Metodele de RD sunt principalele şi indispensabilele componente ale investigaţiilor clinice moderne ale pacienţilor, fapt confirmat de practica cotidiană

Anticoagulant treatment in atrial fibrillation: peculiarities and limitations

IMSP Institutul de Cardiologie, ChişinăuScop: analiza particularităţilor şi limitărilor de administrare a ACO bolnavilor cu FA şi risc tromboembolic înalt. Metode: Cercetarea prospectivă a 81 pacienţi cu FA non-valvulară (persistentă sau cronică) şi risc tromboembolic înalt (CHADS2≥2). Rezultate: Vârsta medie a pacienţilor cercetaţi a constituit 59,8±0,84 ani, 60,5% fiind bărbaţi. În grupul de studiu prezentat, 56,8% pacienţi aveau forma cronică a FA, iar 43,2% - FA persistentă. Excluzând persoanele cu contraindicaţii pentru ACO, iniţierea terapiei cu warfarină s-a reuşit la 88,9% pacienţi. Administrarea warfarinei pe parcursul unei monitorizări stricte de 3 luni au continuat 82,7% persoane, la 6 luni – 67,9%, iar la sfârşitul cercetării (peste 24,87±0,47 luni) doar 48,1% bolnavi administrau ACO, dintre care valoarea optimă a INR (2,0-3,0) au menţinut 29,6% pacienţi. Timpul necesar pentru atingerea unui nivel optim al INR (2,0-3,0) a fost de 1 săptămână. Circa 52% pacienţi nu au primit tratament anticoagulant necesar, motivele suspendării fiind diverse. Concluzii: utilizarea ACO în scopul profilaxiei complicaţiilor tromboembolice la bolnavii cu FA rămâne a fi deficitară, motivele fiind multiple.Objective: to analyze peculiarities and limitations of indirect anticoagulants administration in patients with atrial fibrillation (AF) and high thromboembolic risk. Methods: prospective study of 81 patients with non-valvular AF (persistent or chronic) and high thromboembolic risk (CHADS 2≥2). Results: Patients’ average age was 59.8±0.84 years, 60.5% being male. 56.8% had a chronic form of AF and 43.2%- a persistent AF. The patients presented the following CHADS 2 scores: 72.8%-2 points, 14.8%-3 points, 8.6%-4 points and 3 patients have had 5 points. 82.7% of the entire sample continued warfarine administration after 3 months, 67.9 %-after 6 months, and by the end of study (after 24.87±0.47 months) only 48.1% of patients were taking oral anticoagulants, of which 29.6% have been maintaining optimal values of INR (2.0-3.0). One week was the time needed for reaching an optimal INR level. About 52% of patients have not received the necessary anticoagulation treatment for various reasons. Conclusions: Anticoagulation use for stroke prevention in AF is still deficient for multiple reasons

Accidentul vascular cerebral şi factorii de risc cardiovascular

În studiu s-a urmărit evidenţierea factorilor de risc şi a bolilor cardiovasculare asociate la bolnavii cu accident vascular cerebral ischemic suportat. Au fost analizaţi 674 de pacienţi cu AVC ischemic cu vârsta medie de 64,4 de ani, spitalizaţi în secţia neurologie, Spitalul clinic municipal, pe parcursul unui an. S-a constatat predominarea ictusului cerebral printre bărbaţii cu vârsta până la 60-69 de ani,iar la femei în grupul cu vârsta de 70-99 de ani. Patologia cardiovasculară a fost evidenţiată la majoritatea pacienţilor, fiind prezentată prin cardiopatie ischemică (54%), hipertensiune arterială (40%),valvulopatie reumatismală (3 %), insuficienţă cardiacă (65%), infarct miocardic (13 %), fibrilaţie atrială (25%) şi asociată cu diabet zaharat (27%). Mortalitatea prin ictus cerebral a fost de 14%, semnificativ mai mare la femei, fiind favorizată de asocierea mai multor factori de risc cardiovascular

Прогноз пациентов с легочной тромбоемболией при длительном наблюдении

Venous thromboembolism (VTE), clinically expressed as deep vein thrombosis (DVT) or pulmonary embolism (PE), is, globally, the third most common acute cardiovascular syndrome after myocardial infarction and stroke. Pulmonary embolism is associated with high morbidity and mortality. The long-term prognosis of these patients is insufficiently studied.Aim: To analyze mortality and clinical events at long-term follow-up in patients with confirmed PE. Material and methods: The study included 168 patients with PE, 53% men and 47% women, mean age 61.2±12.8 years, consecutively hospitalized in the Institute of Cardiology. Patients were classified into four risk groups according to the 2019 European Society of Cardiology Guidelines. Patients were followed-up for a mean period of 11.4±0.9 months. Results. During the study period died 23 people (13.7%), 8 of them during hospitalization and another 15 - after discharge from the hospital; in the latter, death occurred suddenly - in 4 cases (26.6%), it was due to cardiovascular causes- in 4 cases (26.6%), through cancer - in 5 (30%) people and from other causes - in 2 (13.3%) patients. Recurrent VTE was observed in 4 (2.5%) subjects, including PE - in 3 and DVT in 1 patient. During the surveillance period 4 (2.5%) patients developed stroke, 5 (3.1%) - acute myocardial infarction, 1 (0.2%) patient - another arterial event. Hemorrhagic complications suffered 20 patients. Chronic thromboembolic pulmonary hypertension was detected in 12.4% of people over 5.4±2.8 months after primary PE. Newly diagnosed cancer was observed in 2 (1.25%) people.Conclusions. The mortality rate in PE patients over an average period of 11.4±0.9 months was 13.7%, including 4.7% - in hospital and 8.9% - at long-term follow-up; in-hospital death was significantly higher in patients in the high and intermediate high risk category compared to those with intermediate-low and low risk and no statistically significant differences were established between these groups in the long-term mortality rate; the main cause of death in the hospital was PE, and during the surveillance period death from cardiovascular causes predominated, followed by death from cancer.Tromboembolismul venos (TEV), exprimat clinic prin tromboză venoasă profundă (TVP) sau embolie pulmonară (EP), este, la nivel global, al treilea cel mai frecvent întîlnit sindrom cardiovascular acut după infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral. Embolia pulmonară este asociată cu morbiditate și mortalitate ridicată. Prognosticul acestor pacienți pe termen lung este puțin studiat.Scop: Analiza mortalității și a evenimentelor clinice la supraveghere de durată la pacienții cu EP confirmat. Material și metode: În studiu au fost incluși 168 pacienți cu EP, 53% bărbați și 47% femei, vîrsta medie 61,2±12,8 ani, spitalizați consecutiv și tratați în Institutul de Cardiologie. Pacienții au fost clasificați în 4 grupuri de risc conform Ghidului Societății Europene de Cardiologie din 2019. Durata de supraveghere în lotul de studiu a constituit 11,4±0,9 luni. Rezultate. Au decedat pe parcursul studiului 23 de persoane (13,7%), 8 dintre aceștea în timpul spitalizării și alte15 - după externare din spital; la ultimii decesul a survenit subit - în 4 cazuri (26,6%), a fost de cauză cardiovasculară- în 4 cazuri (26,6%), prin cancer - la 5 (30%) persoane și de alte cauze - la 2 (13,3%) pacienți. TEV repetat a fost urmărit la 4 (2,5%) persoane, inclusiv EP - la 3 și TVP la 1 pacient. Au dezvoltat accident vascular cerebral în perioada de supraveghere - 4 (2,5%) pacienți, infarct miocardic acut - 5 (3,1%), un alt eveniment arterial - 1 (0,2%) pacient. Complicații hemoragice au suportat 20 pacienți. Hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică a fost depistată la 12,4% persoane peste 5,4±2,8 luni de la EP primar. Cancer nou depistat a fost urmărit la 2 (1,25%) persoane.Concluzii. Rata de mortalitate la pacienții cu EP pe o perioadă medie de 11,4±0,9 luni a constitut 13,7%, inclusiv 4,7% - în spital și 8,9% - la urmărire de durată, decesul în spital fiind înregistrat în proporție semnificativ mai mare la pacienții din categoria de risc înalt și intermediar înalt comparativ cu cei cu risc intermediar-redus și redus, totodată, nu au fost stabilite diferențe statistic semnificative între aceste grupuri in rata de mortalitate la distanță; principala cauză de deces în spital a fost EP, iar în perioada de supraveghere a predominat decesul de cauză cardiovasculară, urmat de decesul prin cancer.Венозная тромбоэмболия (ВТЭ), которая включает тромбоз глубоких вен (ТГВ) и легочную эмболию (ЛЭ), является третьим по распространенности острым сердечно-сосудистым синдромом после инфаркта миокарда и инсульта. Легочная эмболия связана с высокой морбидностью и смертностью. Отдаленный прогноз этих пациентов мало изучен.Цель: Проанализировать смертность и клинические исходы длительном наблюдении у пациентов с подтвержденной ТЭЛА. Материал и методы. В исследование включили 168 больных ТЭЛА, 53% мужчин и 47% женщин, средний возраст 61,2±12,8 года, последовательно госпитализированных и находящихся на лечении в НИИ кардиологии. Пациенты были разделены на 4 группы риска согласно рекомендациям Европейского общества кардиологов 2019 г. Продолжительность наблюдения в составила 11,4±0,9 мес. Результаты. За время исследования смертность составила 13,7% (умерло 23 человека, 8 - во время первичной госпитализации и 15 - после выписки из стационара, в том числе внезапную смерть наблюдали в 4 случаях (26,6%), по сердечно-сосудистой причине - в 4 случаях (26,6%), от рака - у 5 (30%) человек и по другой причине - у 2 (13,3%) пациентов. Повторную ВТЭ наблюдали у 4 (2,5%) больных, в том числе ТЭЛА- у 3 и ТГВ - у 1 пациента. За период наблюдения у 4 (2,5%) больных развился инсульт, у 5 (3,1%) - острый инфаркт миокарда. Геморрагические осложнения развились у 20 пациентов. Хроническую тромбоэмболическую легочную гипертензию установили у 12,4% лиц через 5,4±2,8 мес после первичной ТЭЛА. Впервые выявленный рак наблюдался у 2 (1,25%) человек.Выводы. При проспективном наблюдении в течении 11,4±0,9 мес летальность у больных ТЭЛА составила 13,7%, в том числе 4,7% - в стационаре и 8,9% - при отдаленном наблюдении, при этом летальность в стационаре была достоверно выше у больных группы высокого и средневысокого риска по сравнению с пациентами средненизкого и низкого риска; в то же время, не установлено статистически значимых различий между этими группами по отдаленной смертности; основной причиной смерти в больнице была ТЭЛА, а то время как при длительном наблюдении преобладала сердечно-сосудистая смерть и смерть от рака

Особенности электрокардиографического исследования у постинфарктных больных с желудочковыми нарушениями ритма.

Electrocardiographic changes in patients with ventricular arrythmias after myocardial infarction.Scopul studiului a vizat studierea particularităților examenului electrocardiografic la pacienții cu tahiaritmii ventriculare dezvoltate tardiv după suportarea unui infarct miocardic. S-a stabilit că cel mai des acești pacienții au suportat o tahicardie ventriculară (72,2%) pe un fondal de modificări cicatriciale (72,2%) localizate anterior (71,1%) și de unde T negative (70%). Printre pacienții decedați în perioada de supraveghere au predominat cei cu unde Q patologice în peste 4 derivații, cu unde T negative în peste 4 derivații și cu valori majorate ale intervalului QT corectat.Особенности электрокардиографического исследования у постинфарктных больных с желудочковыми нарушениями ритма

Прогностические эхокардиографические параметры у госпитализированных пациентов с легочной тромбэмболией

Pulmonary embolism (PE) is considered one of the most common cardiovascular diseases with considerable mortality. Echocardiography remains an important investigation in the evaluation of these patients, with some echocardiographic parameters playing an incremental role in prognostic evaluation.Objectives: To determine the spectrum of echocardiographic changes in patients hospitalized with pulmonary embolism at the Institute of Cardiology of the Republic of Moldova and to highlight parameters with significant prognostic value in relation to risk scores for mortality stratification in PE. Materials and methods: We prospectively enrolled 168 patients admitted to the Institute of Cardiology. All patients were evaluated by transthoracic echocardiography. Results: Parameters most associated with in-hospital mortality at 30 days were: right atrial area (RA) >18cm2 (p=0.007), tricuspid valve regurgitation (TR) grade (p=0.002), tissue systolic velocity of the anterior wall of the right ventricle (RV) (p=0.03), inferior vena cava diameter (p=0.04), RV/LV ratio >1.0 (p=0.04), and TAPSE/PSAP index <0.4 (p<0.008). Conclusions: Echocardiographic parameters such as tricuspid valve regurgitation grade, RA area, tissue systolic velocity of the anterior RV wall, TAPSE/PSAP index, and interventricular ratio have additive value in evaluating prognosis in patients with PE.Trombembolismul pulmonar acut (TEP) este considerat printre cele mai frecvente boli cardiovasculare cu o mortalitate considerabilă. Ecocardiografia rămâne a fi o investigație importantă în evaluarea acestor pacienți, unii parametri ecocardiografici având rol incremental în evaluarea prognosticului.Obiective: determinarea spectrului modificărilor ecocardiografice la pacienții cu trombembolism pulmonar spitalizați în IMSP Institutul de Cardiologie din Republica Moldova și evidențierea unor parametri cu o valoare prognostică importantă în raport cu scorurile de risc pentru stratificarea mortalității în TEP. Materiale și metode: am înrolat în studiu prospectiv 168 pacienți internați în Institutul de Cardiologie. Toți pacienții au fost evaluați prin ecocardiografia transtoracică.Rezultate: Parametrii care s-au asociat cel mai mult cu mortalitatea intraspitalicească la 30 zile au fost: aria atriului drept (AD) >18cm2 ( p =0,007), gradul de regurgitare a valvei tricuspide (VTR) ( p =0,002), viteza sistolică tisulară a peretelui anterior ventricului drept (VD) ( p =0,03), diametru venei cave inferioare ( p =0,04), raportul VD/VS >1,0 (p=0,04) și indexul TAPSE/PSAP <0,4 (p<0,008).Concluzii: Parametrii ecocardiografici precum: gradul de regurgitare a valvei tricuspide, aria AD, viteza sistolică tisulară a peretelui anterior VD, indexul TAPSE/PSAP, raportul interventricular au o valoare aditivă pentru a evalua prognosticul la pacienții cu TEP.Тромбэмболия легочной артерии (ТЭЛА) считается одним из наиболее распространенных заболеваний сердечно-сосудистой системы с значительной смертностью. Эхокардиография остается важным методом исследования при оценке состояния этих пациентов, причем некоторые эхокардиографические параметры играют инкрементальную роль в оценке прогноза. Цели: Определение спектра изменений в эхокардиографии у пациентов, госпитализированных с легочной тромбоэмболией в Институте кардиологии Республики Молдова, и выявление параметров с значимым прогностическим значением относительно оценки риска смертности при ТЭЛА. Материалы и методы: В нашем исследовании были включены 168 пациентов, госпитализированных в Институт кардиологии. Все пациенты прошли трансторакальное эхокардиографическое исследование. Результаты: Параметры, наиболее ассоциированные с интрастационарной смертностью через 30 дней, были следующими: площадь правого предсердия (ППП) >18 см2 (p=0,007), степень регургитации трехстворчатого клапана (РТК) (p=0,002), скорость тканевого систолического движения передней стенки правого желудочка (ПЖ) (p=0,03), диаметр нижней полой вены (p=0,04), отношение ПЖ/ЛЖ >1,0 (p=0,04) и индекс TAPSE/PSAP <0,4 (p<0,008). Выводы: Эхокардиографические параметры, такие как степень регургитации трехстворчатого клапана, площадь ППП, скорость тканевого систолического движения передней стенки ПЖ, индекс TAPSE/PSAP и отношение межжелудочковых стенок, имеют дополнительное значение при оценке прогноза у пациентов с ТЭЛ