Sindromul de disfuncţie multiplă de organe (MODS) la copii după chirurgia cardiacă

MODS se caracterizează prin apariţia disfuncţiei unui sau mai multor organe, potenţial reversibilă la pacientul în stare critică cu risc major pentru viaţă care poate evolua în cascadă sau paralel. Baza patofi ziologică a MODS la pacientul cardiochirurgical este sindromul infl amator sistemic (SIRS). Evidenţierea MODS ca sindrom la copii e destinată pentru a atenţiona că schimbarea funcţiei diferitor sisteme în intervenţiile cardiochirurgicale au mecanism patogenetic comun

Hemostasic disturbances in the patients with acute lung injury/ acute respiratory distress syndrome

Catedra Anesteziologie şi reanimatologie nr. 1 ”Valeriu Ghereg”, USMF „Nicolae Testemiţanu”Sindromul de detresă respiratorie acută, în ultimele trei decenii, a devenit una din problemele prioritare ale medicinii şi o mare provocare terapeutică pentru specialistul de anestezie-terapie intensivă. Axarea atenţiei asupra acestei patologii respiratorii s-a datorat nu numai din cauza evoluţiei fulminante a insuficienţei pulmonare, ci şi în urma observaţiilor care arătau că suferinzii de patologia dată de cele mai multe ori aveau şi dereglări ale altor organe şi sisteme, care în rezultat generau evoluţii dramatice ale stării bolnavului şi, implicit, duceau la creşterea costurilor de tratament şi, în cel mai rău caz, se soldau cu rezultate nefavorabile. În această lucrare au fost studiate devierile în sistemul hemostazic la bolnavii cu sindrom de leziune pulmonară acută/detresă respiratorie acută. Studiul a fost efectuat pe un lot de 626 bolnavi cu LPA/SDRA. Bolnavii au fost împărţiţi în trei loturi, în funcţie de leziunile pulmonare pe care le prezentau: uşoare, moderate şi severe. În articol sunt redate modificările în sistemul hemostazic şi sunt analizate cauzele acestor dereglări.The acute respiratory distress syndrome has become, in the last three decades, one of the medicine’ s foreground problems and a great therapeutic provocation for the specialist of intensive anesthesia-therapy. The centering of attention on this respiratory pathology was due not only to the fulminant evolution of the pulmonary insufficiency, but also to observations that the persons afflicted with the given pathology are frequently suffering from additional disorders of other organs and systems that can precipitate dramatic evolutions of the patient’ s condition with the increase of treatment costs and unfavorable results. In this work have been studied the haemostatic disturbances at the patients with acute lung injury/acute respiratory distress syndrome (ALI/ARDS). The investigations have been carried out on 626 patients with ALI/ARDS. The patients were divided in 3 groups: mild, moderate and severe lung injury. In the article are presented haemostatic modifications and are analyzed the causes of these disturbances

Soluble urokinase-type plasminogen activator receptor (suPAR) – a possible biomarker for bacteremia in sepsis / Forma solubilă a receptorului pentru activatorul de plasminogen de tip urokinază (suPAR) – un biomarker posibil pentru bacteriemie în sepsis

Introducere. Validarea unor noi biomarkeri în sepsis poate contribui la diagnosticul mai precoce al acestuia şi la iniţierea mai rapidă a terapiei. Scopul acestui studiu este acela de a evalua capacitatea formei solubile a rolului său în evaluarea prognosticului. Material şi metodă. Am realizat un studiu pilot, prospectiv pe 49 de pacienţi cu sindrom de răspuns inflamator sistemic (SIRS) internaţi în Clinica de Terapie Intensivă, care au fost împărţiţi, în funcţie de existenţa bacteriemiei, în lotul A (SIRS cu bacteriemie, n=14) şi lotul B (SIRS fără bacteriemie, n=35). S-au recoltat în prima zi probe sanguine pentru determinarea suPAR, proteina C reactivă (CRP), procalcitonina (PCT) şi hemocultura. Am urmărit identificarea unor valori de cut-off cu semnificaţie statistică în estimarea bacteriemiei şi a mortalităţii la pacienţii septici. Rezultate. În lotul A valorile suPAR au fost de 14,3 ng/mL (interval 10-45,5 ng/mL) iar în lotul B, de 9,85 ng/mL (interval 3,4-48 ng/mL), p=0,008. Aria de sub curbă (AUC) pentru suPAR a fost de 0,745 (95% CI: 0,600-0,859); pentru CRP, AUC a fost de 0,613 (95% CI: 0,522-0,799); pentru PCT, AUC a fost de 0,718 (95% CI: 0,477-0,769). Valoarea de cut-off a suPAR în predicţia bacteriemiei a fost de 9,885 ng/mL, cu sensibilitate de 100% şi specificitate de 51,43%. Mortalitatea în lotul A a fost de 85,7% (12/14), iar în lotul B de 74,3% (26/39), p>0,05. AUC pentru suPAR a fost de 0,750 (95% CI: 0,455-0,936); pentru CRP, AUC a fost de 0,613 (95% CI: 0,413-0,913); pentru PCT, AUC a fost de 0,618 (95% CI: 0,373-0,888). Valoarea de cut-off a suPAR în predicţia mortalităţii a fost de 11,5 ng/mL, cu sensibilitate de 66,67% şi specificitate de 100%