ETHICAL AND MEDICO-LEGAL RISKS OF THE APPLICATION OF ARTIFICIAL INTELLIGENCE IN MEDICINE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Introducerea sistemelor de inteligență artificială (IA) în medicină este una dintre cele mai importante tendințe moderne în asistența medicală mondială. IA este folosită pentru a diagnostica boli, a elabora tratamentul individual, a monitoriza pacientul, a completa fișele medicale prin voce etc. Scopul lucrării. Să evidențieze baza, riscurile etice, medicale și juridice ale aplicării medicale a IA. Material si Metode. Analiza reglementărilor, actelor juridice, publicațiilor științifice și practicii utilizării IA în medicină (radiologie, chirurgie etc.). Evaluarea riscurilor asociate cu principiile morale care stau la baza deciziilor luate de IA, precum și comportamentul neetic și neadecvat față de oameni. Rezultate. Dezvoltarea și implementarea IA este asociată cu posibilitatea unor consecințe ambigue (încălcarea confidențialității, posibilă discriminare, stratificare socială), cu riscul unor acțiuni ilegale cauzate de o eroare în crearea IA, modificarea IA ca urmare a unor acțiuni neautorizate, acces la sistemul său, programarea din start cu rea credințe a IA. În țările UE, între timp, problema acordării IA a statutului de „persoană electronică” și personalitate juridică este în curs de studiu. În țările CSI, a căror dreptul penal se bazează pe o abordare antropocentrică, răspunde doar persoană fizică. Concluzii. Aplicarea IA pentru diagnosticarea bolilor, elaborarea tratamentului personalizat și monitorizarea pacientului necesită o reglementare etică și legală care să minimizeze riscurile utilizării acestuia. O atenție specială necesită subiectul eticii profesionale a dezvoltatorilor de sisteme IA.Background. The introduction of artificial intelligence (AI) systems in medicine is one of the most important modern trends in global healthcare. AI is used to diagnose diseases, develop individual treatment protocols, monitor the patient’s condition, and complete medical records by voice, etc. Objective of the study. To highlight the basis, the ethical and medico-legal risks of the medical application of AI in the Republic of Moldova. Material and Methods. Analysis of regulations, legal acts, scientific publications, and practice of using AI in medicine (radiology, surgery, etc.). Assessing the risks associated with the moral principles underlying the decisions made by AI, as well as unethical and misbehavior of AI in relation to people. Results. The development and implementation of AI is associated with the possibility of ambiguous consequences (violation of confidentiality, possible discrimination, social stratification), with the risk of illegal actions caused by an error in the creation of AI, modification of AI as a result of unauthorized access to its system, the possibility of a criminal decision initially incorporated into the AI system. In UE countries, meanwhile, the issue of granting AI „electronic” status is being studied. In the CIS countries, whose criminal law is based on an anthropocentric approach, only individuals are responsible. Conclusion. The application of AI for the diagnosis of diseases, the development of personalized treatment, and the monitoring of the patient requires an ethical and legal regulation that minimizes the risks of its use. Special attention should be paid to the subject of the professional ethics of AI system developers

Riscuri etice, medicale și juridice ale aplicării inteligentei artificiale în medicină

Background. The introduction of artificial intelligence (AI) systems in medicine is one of the most important modern trends in global healthcare. AI is used to diagnose diseases, develop individual treatment protocols, monitor the patient’s condition, and complete medical records by voice, etc. Objective of the study. To highlight the basis, the ethical and medico-legal risks of the medical application of AI in the Republic of Moldova. Material and Methods. Analysis of regulations, legal acts, scientific publications, and practice of using AI in medicine (radiology, surgery, etc.). Assessing the risks associated with the moral principles underlying the decisions made by AI, as well as unethical and misbehavior of AI in relation to people. Results. The development and implementation of AI is associated with the possibility of ambiguous consequences (violation of confidentiality, possible discrimination, social stratification), with the risk of illegal actions caused by an error in the creation of AI, modification of AI as a result of unauthorized access to its system, the possibility of a criminal decision initially incorporated into the AI system. In UE countries, meanwhile, the issue of granting AI „electronic” status is being studied. In the CIS countries, whose criminal law is based on an anthropocentric approach, only individuals are responsible. Conclusion. The application of AI for the diagnosis of diseases, the development of personalized treatment, and the monitoring of the patient requires an ethical and legal regulation that minimizes the risks of its use. Special attention should be paid to the subject of the professional ethics of AI system developers.Introducere. Introducerea sistemelor de inteligență artificială (IA) în medicină este una dintre cele mai importante tendințe moderne în asistența medicală mondială. IA este folosită pentru a diagnostica boli, a elabora tratamentul individual, a monitoriza pacientul, a completa fișele medicale prin voce etc. Scopul lucrării. Să evidențieze baza, riscurile etice, medicale și juridice ale aplicării medicale a IA. Material si Metode. Analiza reglementărilor, actelor juridice, publicațiilor științifice și practicii utilizării IA în medicină (radiologie, chirurgie etc.). Evaluarea riscurilor asociate cu principiile morale care stau la baza deciziilor luate de IA, precum și comportamentul neetic și neadecvat față de oameni. Rezultate. Dezvoltarea și implementarea IA este asociată cu posibilitatea unor consecințe ambigue (încălcarea confidențialității, posibilă discriminare, stratificare socială), cu riscul unor acțiuni ilegale cauzate de o eroare în crearea IA, modificarea IA ca urmare a unor acțiuni neautorizate, acces la sistemul său, programarea din start cu rea credințe a IA. În țările UE, între timp, problema acordării IA a statutului de „persoană electronică” și personalitate juridică este în curs de studiu. În țările CSI, a căror dreptul penal se bazează pe o abordare antropocentrică, răspunde doar persoană fizică. Concluzii. Aplicarea IA pentru diagnosticarea bolilor, elaborarea tratamentului personalizat și monitorizarea pacientului necesită o reglementare etică și legală care să minimizeze riscurile utilizării acestuia. O atenție specială necesită subiectul eticii profesionale a dezvoltatorilor de sisteme IA

Медицинская ошибка как следствие неосторожности, халатности или непрофессионализма.

Medical error as a result of negligent or unprofessional actions. Purpose. To highlight the significance of and trends in addressing medical errors resulting from careless, negligent, or unprofessional acts. Materials and methods. With the help of the Google Scholar search engine and the Medline, Web of Science bibliographic databases, according to the key phrases, the literary sources and normative acts related to the studied problem were selected and analyzed. Results. There is no single view in the literature on the qualification of medical errors. From a legal point of view, among errors it is necessary to distinguish between medical error, contravention and offence. The use of new legal approaches to the problem of medical errors reduces the risk of violation of citizens’ rights in the provision of healthcare and protects health professionals from unfounded accusations by patients. Conclusions. The issue of medical errors is specific to the liability of medical workers. Solving this problem using new legal approaches will minimize the risk of violating citizens’ rights in the delivery of healthcare.Rezumat. Scopul. Să evidențieze semnificația și tendințele în rezolvarea problemei erorilor medicale ca urmare a acțiunilor neglijente sau neprofesioniste. Materiale și metode. Cu ajutorul motorului de căutare Google Scholar și a bazelor bibliografice Medline, Web of Science, au fost selectate și analizate sursele literare și actele normative referitoare la problema în cauză, în funcție de frazele-cheie indicate. Rezultate. În literatura de specialitate nu există un punct de vedere unic asupra calificării erorilor medicale. Din punct de vedere juridic, printre erorile este necesar să se facă distincția între eroarea medicală, contravenție și infracțiune. Utilizarea de noi abordări juridice ale problemei erorilor medicale reduce riscul de încălcare a drepturilor cetățenilor în furnizarea de asistență medicală și protejează profesioniștii din domeniul sănătății de acuzațiile nefondate ale pacienților. Concluzie. Problema erorilor medicale este specifică răspunderii a lucrătorilor medicali. Rezolvarea acestei proble-me folosind noi abordări juridice va minimiza riscul încălcării drepturilor cetățenilor în acordarea asistenței medicale.Медицинская ошибка как следствие неосторожности, халатности или непрофессионализма. Цель. Осветить значение и тенденции в решении проблемы медицинской ошибки как следствия неосторож-ности, халатности или непрофессионализма.Материалы и методы. С помощью поисковой системы Google Scholar и библиографических баз данных Medline, Web of Science по ключевым фразам отобраны и проанализированы литературные источники и нормативные акты, относящиеся к изучаемой проблеме. Результаты. В специальной литературе нет единой точки зрения на квалификацию медицинских ошибок. С юридической точки зрения среди ошибок следует различать медицинскую ошибку, проступок и преступление. Использование новых правовых подходов к решению проблемы медицинской ошибки уменьшает риск нарушения прав граждан при оказании им медицинской помощи, а также защищает медицинских работников от необоснованных обвинений со стороны пациентов. Выводы. Проблема медицинских ошибок специфична для юридической ответственности медицинских работников. Решение этой проблемы с использованием новых правовых подходов позволит минимизировать риск нарушения прав граждан при оказании медицинской помощи

Riscuri etice, medicale şi juridice ale aplicării inteligentei artificiale în medicină

Introducere. Introducerea sistemelor de inteligenţă artificială (IA) în medicină este una dintre cele mai importante tendinţe moderne în asistenţa medicală mondială. Cu ajutorul IA în medicina aplicate următoarele procese inovatoare: metode automate de diagnosticare; sisteme de recunoaştere a vorbirii si înţelegere a limbajului natural; sisteme de analiză si predicţie a evenimentelor; sisteme de clasificare automată si reconciliere a informaţiilor; chatbot-uri automate pentru asistenţa pacienţilor; dezvoltarea roboticii si mecatronicii. În prezent, începe cursa pentru superioritatea ţărilor pentru dominaţie pe piaţa inteligenţei artificiale, inclusiv în medicină. Scopul lucrării. Să evidenţieze baza, riscurile etice, medicale şi juridice ale aplicării medicale a IA. Material si Metode. Analiza reglementărilor, actelor juridice, publicaţiilor ştiinţifice si practicii utilizării IA în medicină (radiologie, chirurgie etc.). Evaluarea riscurilor asociate cu principiile morale care stau la baza deciziilor luate de IA, precum si comportamentul neetic si neadecvat faţă de oameni. Rezultate. Sistemele care utilizează tehnologii de inteligenţă artificială devin din ce în ce mai autonome în ceea ce priveşte complexitatea sarcinilor pe care le pot îndeplini. Majoritatea oamenilor subestimează autonomia reală a unor astfel de sisteme. Ei pot învăţa din experienţă si pot efectua acţiuni care nu au fost intenţionate de creatorii lor. Dezvoltarea si implementarea IA este asociată cu posibilitatea unor consecinţe ambigue (încălcarea confidenţialităţii, posibilă discriminare, stratificare socială), cu riscul unor acţiuni ilegale cauzate de o eroare în crearea IA, modificarea IA ca urmare a unor acţiuni neautorizate, acces la sistemul său, programarea din start cu rea credinţe a IA. În ţările UE, între timp, problema acordării IA a statutului de „persoană electronică" si personalitate juridică este în curs de studiu. În ţările CSI, a căror dreptul penal se bazează pe o abordare antropocentrică, răspunde doar persoana fizica. Concluzii. Aplicarea IA pentru diagnosticarea bolilor, elaborarea tratamentului personalizat si monitorizarea pacientului necesită o reglementare etică si legală care să minimizeze riscurile utilizării acestuia. Este necesar să se consolideze obligaţia dezvoltatorilor si a altor persoane împuternicite de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura interesele unei persoane aflate în procesul de funcţionare a IA si a dezvolta un sistem de norme care să asigure îndeplinirea acestei obligaţii

Riscuri etice, medicale şi juridice ale aplicării inteligenței artificiale în medicină

Introducere. Introducerea sistemelor de (IA) este una dintre cele mai importante tendințe moderne în asistența medicală mondială . Cu ajutorul IA în medicina aplicate următoarele procese inovatoare: metode automate de diagnosticare; sisteme de recunoaștere a vorbirii și înțelegerii a limbajului natural; sisteme de analiză și predicție a evenimentelor; sisteme de clasificare automată și reconciliere a informațiilor ; chatbot-uri automate pentru asistența pacienților ; dezvoltarea roboticii mecatronicii. În prezent, începe cursa pentru superioritatea țărilor pentru dominație pe piața inteligenței artificiale, inclusiv în medicină. Scopul lucrării. Să evidențieze baza, riscurile etice, medicale și juridice ale aplicării medicale a IA. Material și Metode. Analiza reglementărilor, actelor juridice, publicațiilor științifice și practicii utilizării IA în medicină (radiologie, chirurgie etc.). Evaluarea riscurilor asociate cu principiile morale care stau la baza deciziilor luate de IA, precum comportamentul neetic și neadecvat față de oameni. Rezultate. Sistemele care utilizează tehnologii de inteligență artificială devin din ce ce mai autonome în ceea ce privește complexitatea sarcinilor pe care le pot îndeplini . Majoritatea oamenilor subestimează autonomia reală a unor astfel de sisteme. Ei pot învăța din experiență și pot efectua acțiuni care nu au fost intenționate de creatorii lor. Dezvoltarea și implementarea IA este asociată cu posibilitatea unor consecințe ambigue (discriminare, stratificare socială) cu riscul unor acțiuni ilegale cauzate de o eroare crearea IA, modificarea IA ca urmare a unor acțiuni neautorizate, acces la sistemul său, programarea din start cu rea credințe a IA. În țările UE, între timp, problema acordării IA a statutului de ”persoană electronică” și personalitate juridică este curs de studiu. În țările CSI, a căror dreptul penal se bazează pe o abordare antropocentrică, răspunde doar persoana fizică. Concluzii. Aplicarea IA pentru diagnosticarea bolilor, elaborarea tratamentului personalizat și monitorizarea pacientului necesită o reglementare etică și legală care minimizeze riscurile utilizării acestuia. Este necesar să se consolideze obligația dezvoltatorilor și a altor persoane împuternicite de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura interesele unei persoane aflate în procesul de funcționare a IA și a dezvolta un sistem de norme care să asigure îndeplinirea acestei obligații

GENERAL MORTALITY BY MAIN CLASS OF CAUSES OF DEATH IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Elaborarea măsurilor care vizează reducerea mortalității populației și adoptarea deciziilor manageriale în domeniul sănătății depind direct de fiabilitatea ratelor de mortalitate. Scopul lucrării. Elucidarea mortalității generale (MG) după principalele clase ale cauzelor de deces în Republica Moldova în perioada anilor 2016-2020. Material și Metode. Analiza datelor oficiale MG în regiunile de pe malul drept ale Republica Moldova fără mun. Bender în 2016-2020. Rezultate. În 2016-2019 nivelul MG al populației s-a modificat în valuri cu tendință descendentă: 2016 – 38,4; 2017 – 36,8; 2018 – 37,3 și 2019 – 36,4 mii persoane. Totuși, în 2020 s-au înregistrat 40,7 mii de decese, adică cu 4245 (11,7%) mai mult decât în 2019. În același timp, structura MG rămas practic neschimbată: principala cauză de deces au fost bolile cardiovasculare (56,3% ), urmate de tumori (14,7%), bolile sistemului digestiv (7,7%), accidente, intoxicații și leziuni (4,8%), boli nespecifice ale aparatului respirator (BNAR, 4,0%). Majoritatea deceselor au avut loc în mediul rural (63,0%). În structura BNAR a predominat pneumonia – 62,1%, bronșită, emfizem pulmonar și astm bronșic – 32,8%. Aceste boli au avut de 1,9 ori mai multe șanse de a provoca deces la bărbați decât la femei. Raportul deceselor cauzate de BNAR în zonele urbane și rurale a fost caracterizat ca 1:1,9, inclusiv din cauza pneumoniei – 1:1,3 și din BPOC – 1:5,1. Concluzii. Rata MG în Republica Moldova în 2016-2019 a avut tendința de a scădea; creșterea sa cu 11,7% în 2020 poate fi asociată cu epidemia de COVID-19. Bolile cardiovasculare au rămas cauza principală a MG, urmate de tumori, boli sistemului digestiv și BNAR.Background. The development of measures to reduce population mortality and the adoption of managerial decisions in the field of health depend directly on the reliability of mortality rates. Objective of the study. Elucidation of general mortality (GM) by main classes of causes of death in the Republic of Moldova during the years 2016-2020. Material and Methods. Analysis of official data GM on the right shore of the Republic of Moldova without Bender municipality in 2016-2020. Results. In 2016-2019 the GM level of the population changed in waves with a downward trend: 2016 – 38.4; 2017 – 36.8; 2018 – 37.3 and 2019 – 36.4 thousand people. However, in 2020 there were 40.7 thousand deaths, that is 4245 (11.7%) more than in 2019. At the same time, the GM structure remained virtually unchanged: the main cause of death was cardiovascular disease (56.3%), followed by tumors (14.7%), diseases of the digestive system (7.7%), accidents, intoxications and injuries (4.8%), non-specific diseases of the respiratory system (NSDRS, 4.0%). The majority of deaths occurred in rural areas (63.0%). The structure of NSDRS was dominated by pneumonia – 62.1%, bronchitis, pulmonary emphysema and asthma – 32.8%. These diseases were 1.9 times more likely to cause death in men than in women. The ratio of deaths caused by NSDRS in urban and rural areas was characterized as 1:1.9, including due to pneumonia – 1:1.3 and COPD – 1:5.1. Conclusion. The GM rate in the Republic of Moldova in 2016-2019 tended to decrease; its increase of 11.7% in 2020 may be associated with the COVID-19 epidemic. Cardiovascular disease remained the leading cause of GM, followed by tumors, diseases of the digestive system and NSDRS

Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în Republica Moldova

Background. The development of measures to reduce population mortality and the adoption of managerial decisions in the field of health depend directly on the reliability of mortality rates. Objective of the study. Elucidation of general mortality (GM) by main classes of causes of death in the Republic of Moldova during the years 2016-2020. Material and Methods. Analysis of official data GM on the right shore of the Republic of Moldova without Bender municipality in 2016-2020. Results. In 2016-2019 the GM level of the population changed in waves with a downward trend: 2016 – 38.4; 2017 – 36.8; 2018 – 37.3 and 2019 – 36.4 thousand people. However, in 2020 there were 40.7 thousand deaths, that is 4245 (11.7%) more than in 2019. At the same time, the GM structure remained virtually unchanged: the main cause of death was cardiovascular disease (56.3%), followed by tumors (14.7%), diseases of the digestive system (7.7%), accidents, intoxications and injuries (4.8%), non-specific diseases of the respiratory system (NSDRS, 4.0%). The majority of deaths occurred in rural areas (63.0%). The structure of NSDRS was dominated by pneumonia – 62.1%, bronchitis, pulmonary emphysema and asthma – 32.8%. These diseases were 1.9 times more likely to cause death in men than in women. The ratio of deaths caused by NSDRS in urban and rural areas was characterized as 1:1.9, including due to pneumonia – 1:1.3 and COPD – 1:5.1. Conclusion. The GM rate in the Republic of Moldova in 2016-2019 tended to decrease; its increase of 11.7% in 2020 may be associated with the COVID-19 epidemic. Cardiovascular disease remained the leading cause of GM, followed by tumors, diseases of the digestive system and NSDRS.Introducere. Elaborarea măsurilor care vizează reducerea mortalității populației și adoptarea deciziilor manageriale în domeniul sănătății depind direct de fiabilitatea ratelor de mortalitate. Scopul lucrării. Elucidarea mortalității generale (MG) după principalele clase ale cauzelor de deces în Republica Moldova în perioada anilor 2016-2020. Material și Metode. Analiza datelor oficiale MG în regiunile de pe malul drept ale Republica Moldova fără mun. Bender în 2016-2020. Rezultate. În 2016-2019 nivelul MG al populației s-a modificat în valuri cu tendință descendentă: 2016 – 38,4; 2017 – 36,8; 2018 – 37,3 și 2019 – 36,4 mii persoane. Totuși, în 2020 s-au înregistrat 40,7 mii de decese, adică cu 4245 (11,7%) mai mult decât în 2019. În același timp, structura MG rămas practic neschimbată: principala cauză de deces au fost bolile cardiovasculare (56,3% ), urmate de tumori (14,7%), bolile sistemului digestiv (7,7%), accidente, intoxicații și leziuni (4,8%), boli nespecifice ale aparatului respirator (BNAR, 4,0%). Majoritatea deceselor au avut loc în mediul rural (63,0%). În structura BNAR a predominat pneumonia – 62,1%, bronșită, emfizem pulmonar și astm bronșic – 32,8%. Aceste boli au avut de 1,9 ori mai multe șanse de a provoca deces la bărbați decât la femei. Raportul deceselor cauzate de BNAR în zonele urbane și rurale a fost caracterizat ca 1:1,9, inclusiv din cauza pneumoniei – 1:1,3 și din BPOC – 1:5,1. Concluzii. Rata MG în Republica Moldova în 2016-2019 a avut tendința de a scădea; creșterea sa cu 11,7% în 2020 poate fi asociată cu epidemia de COVID-19. Bolile cardiovasculare au rămas cauza principală a MG, urmate de tumori, boli sistemului digestiv și BNAR

Erorile medicale: aspecte etice si juridice, modalităţi de prevenire

Introducere. Eroarea medicală (EM) rămâne o problemă actuală a activităţii medicale (AM), care este o combinaţie de standarde etice, reguli juridice si personalitatea medicului (M) care desfăşoară această activitate. Aproximativ 2,6 mln de oameni mor din cauza neglijenţei lucrătorilor din domeniul sănătăţii (WHO, 2019). Tema EM si responsabilităţii M în exercitarea activităţilor lor profesionale devine din ce în ce mai relevantă, numărul cererilor în instanţă de judecată si a plângerilor împotriva instituţiilor medicale si a M este în creştere, în legătură cu neasigurarea sau furnizarea necorespunzătoare a îngrijirilor medicale. Scopul lucrării. Să evidenţieze aspectele etice si juridice ale EM si modalităţile de prevenire a acestora. Material si Metode. Au fost studiate articole, monografii, acte metodice etc despre erorile medicale selectate din baze de date bibliografice, precum si acte legislative si normative selectate din registrului de stat al actelor juridice. Rezultate. În prezent, nu există un consens cu privire la calificarea EM. Din punct de vedere juridic, printre erorile este necesar să se facă distincţia între EM si infracţiune. Conform legislaţiei naţionale, EM reprezintă „activitatea sau inactivitatea conştientă a prestatorului de servicii de sănătate, soldată cu moartea sau dauna cauzată sănătăţii pacientului (P) din imprudenţă, neglijenţă sau lipsă de profesionalism". Exista multe lucruri importante care se pot face în colaborare cu M pentru prevenirea EM, printre care dezvoltarea si educarea unor calităţi personale precum conştiinciozitate, disciplina, acurateţea, etc., precum si stimulare pentru cunoştinţe si abilităţi profesionale continue. Atentia acordată P si protecţia intereselor M ar trebui să fie obligatorii atât pentru M care îşi îndeplinesc funcţiile profesionale, cât si pentru studenţii-medici. Utilizarea de noi abordări juridice si educaţionale europene pentru a rezolva problema EM va minimiza riscul încălcării drepturilor cetăţenilor, precum si va proteja M împotriva acuzaţiilor nefondate ale P. Concluzii. EM rămâne o problemă actuală a AM, a cărei specificitate este responsabilitatea legală a M. Utilizarea de noi abordări europene pentru a rezolva problema EM va minimiza riscul încălcării drepturilor cetăţenilor

MEDICAL ERRORS: ETHICAL AND LEGAL ASPECTS, WAYS OF PREVENTION

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Eroarea medicală (EM) rămâne o problemă actuală a activității medicale (AM), care este o combinație de standarde etice, reguli juridice și personalitatea medicului (M) care desfășoară această activitate. Scopul lucrării. Să evidențieze aspectele etice și juridice ale EM și modalitățile de prevenire a acestora. Material si Metode. Analiza reglementărilor, actelor juridice, publicațiilor științifice și practicii medicale. Rezultate. În prezent, nu există un consens cu privire la calificarea EM. Din punct de vedere juridic, printre erorile este necesar să se facă distincția între EM și infracțiune. Conform legislației naționale, EM reprezintă „activitatea sau inactivitatea conștientă a prestatorului de servicii de sănătate, soldată cu moartea sau dauna cauzată sănătății pacientului (P) din imprudență, neglijență sau lipsă de profesionalism”. Exista multe lucruri importante care se pot face în colaborare cu M pentru prevenirea EM, printre care dezvoltarea și educarea unor calități personale precum conștiinciozitate, disciplina, acuratețea, etc., precum și stimulare pentru cunoștințe și abilități profesionale continue. Atenția acordată P și protecția intereselor M ar trebui să fie obligatorii atât pentru M care își îndeplinesc funcțiile profesionale, cât și pentru studenții-medici. Utilizarea de noi abordări juridice și educaționale europene pentru a rezolva problema EM va minimiza riscul încălcării drepturilor cetățenilor, precum și va proteja M împotriva acuzațiilor nefondate ale P. Concluzii. EM rămâne o problemă actuală a AM, a cărei specificitate este responsabilitatea legală a M. Utilizarea de noi abordări europene pentru a rezolva problema EM va minimiza riscul încălcării drepturilor cetățenilor.Background. Medical error (MS) remains a current issue in medical activity (MA), which is a combination of ethical standards, legal rules, and personality of the physician (P) performing this activity. Objective of the study. Highlight the ethical and legal aspects of MS and how to prevent them. Material and Methods. Analysis of regulations, legal acts, scientific publications, and medical practice. Results. There is currently no consensus about the EM qualification. From a legal point of view, one of the errors is the need to distinguish between MS and crime. According to national law, EM is „the conscious activity or inactivity of the healthcare provider, resulting in death or damage to the patient’s (Pt) health through recklessness, negligence, or lack of professionalism”. There are many important things that can be done in collaboration with P to prevent MS, including the development and education of personal qualities such as conscientiousness, discipline, accuracy, etc., as well as an incentive for continuing professional knowledge and skills. Pt care and the protection of P’s interests should be mandatory for both P performing their professional duties and medical students. Using new European legal and educational approaches to resolving the issue of EM will minimize the risk of violating citizens’ rights, as well as protect P from unfounded allegations by Pt. Conclusion. EM remains a current issue of MA, the specificity of which is the legal responsibility of P. Using new European approaches to tackling EM will minimize the risk of violating citizens’ rights

Erorile medicale: aspecte etice și juridice, modalități de prevenire

Background. Medical error (MS) remains a current issue in medical activity (MA), which is a combination of ethical standards, legal rules, and personality of the physician (P) performing this activity. Objective of the study. Highlight the ethical and legal aspects of MS and how to prevent them. Material and Methods. Analysis of regulations, legal acts, scientific publications, and medical practice. Results. There is currently no consensus about the EM qualification. From a legal point of view, one of the errors is the need to distinguish between MS and crime. According to national law, EM is „the conscious activity or inactivity of the healthcare provider, resulting in death or damage to the patient’s (Pt) health through recklessness, negligence, or lack of professionalism”. There are many important things that can be done in collaboration with P to prevent MS, including the development and education of personal qualities such as conscientiousness, discipline, accuracy, etc., as well as an incentive for continuing professional knowledge and skills. Pt care and the protection of P’s interests should be mandatory for both P performing their professional duties and medical students. Using new European legal and educational approaches to resolving the issue of EM will minimize the risk of violating citizens’ rights, as well as protect P from unfounded allegations by Pt. Conclusion. EM remains a current issue of MA, the specificity of which is the legal responsibility of P. Using new European approaches to tackling EM will minimize the risk of violating citizens’ rights.Introducere. Eroarea medicală (EM) rămâne o problemă actuală a activității medicale (AM), care este o combinație de standarde etice, reguli juridice și personalitatea medicului (M) care desfășoară această activitate. Scopul lucrării. Să evidențieze aspectele etice și juridice ale EM și modalitățile de prevenire a acestora. Material si Metode. Analiza reglementărilor, actelor juridice, publicațiilor științifice și practicii medicale. Rezultate. În prezent, nu există un consens cu privire la calificarea EM. Din punct de vedere juridic, printre erorile este necesar să se facă distincția între EM și infracțiune. Conform legislației naționale, EM reprezintă „activitatea sau inactivitatea conștientă a prestatorului de servicii de sănătate, soldată cu moartea sau dauna cauzată sănătății pacientului (P) din imprudență, neglijență sau lipsă de profesionalism”. Exista multe lucruri importante care se pot face în colaborare cu M pentru prevenirea EM, printre care dezvoltarea și educarea unor calități personale precum conștiinciozitate, disciplina, acuratețea, etc., precum și stimulare pentru cunoștințe și abilități profesionale continue. Atenția acordată P și protecția intereselor M ar trebui să fie obligatorii atât pentru M care își îndeplinesc funcțiile profesionale, cât și pentru studenții-medici. Utilizarea de noi abordări juridice și educaționale europene pentru a rezolva problema EM va minimiza riscul încălcării drepturilor cetățenilor, precum și va proteja M împotriva acuzațiilor nefondate ale P. Concluzii. EM rămâne o problemă actuală a AM, a cărei specificitate este responsabilitatea legală a M. Utilizarea de noi abordări europene pentru a rezolva problema EM va minimiza riscul încălcării drepturilor cetățenilor