Studierea modificărilor electrocardiografice la pacienţii cu tuberculoză pulmonară

Au fost examinaţi 396 de pacienţi cu tuberculoză pulmonară (250 de bărbaţi şi 146 de femei), vârsta 18-68 de ani, cu aplicarea electrocardiogramei până la iniţierea tratamentului chimioterapeutic.Examenul electrocardiografic a relevat că numai la 20-22% din bolnavi cu tuberculoză,depistată recent, pâna la începutul tratamentului antibacterian lipsesc modificări ale ECG-ului, provocate de intoxicaţie. Modificările electrocardiografice, depistate la pacienţii cu tuberculoză, sunt multiple şi analiza lor precoce, până la iniţierea tratamentului chimioterapeutic, ne permite să evităm complicaţiile din partea sistemului cardiovascular şi apariţia insuficienţei cardiace

Tromboembolismul pulmonar: diagnosticul instrumental

Au fost analizate metodele tradiţionale de diagnosticare a tromboemboembolismului pulmonar (ECG, Ecocardiografi a cu Doppler, radiogragia cutiei toracice, pletismografi a) şi astfel de metode contemporane de diagnostic instrumental, cum sunt determinarea D-Dimerului sagvin, scintigrafi a ventilaţional-perfuzională cu introducerea intravenos a macrosferelor albuminei, marcate cu Tc-99m; angiopulmonografi a, scanarea Doppler color, fl ebografi a radionuclidă cu Tc-99m. S-a elaborat algoritmul diagnosticului în cazul suspecţiei la tromboembolie a arterei pulmonare masive şi nemasive, s-au stabilit posibilităţile diagnosticului instrumental al maladiei date

Идиопатическая легочная гипертензия: выживаемость пациентов и корреляция между инвазивными и неинвазивными параметрами

In this study performed during 10 years in 7 young patients (mean age 34,6±0,8 years) with severe idiopathic pulmonary hypertension we revealed a significant pozitive correlation between the values of right ventricle diastolic dimensions, diameter of the pulmonary artery and pulmonary artery vascular resistance. Late prognosis is unfavourable. During longterm impact the median survival was 4,4±1,1 yearsÎn studiu s-au inclus 7 tineri pacienţi (4 femei şi 3 bărbaţi) cu hipertensiune pulmonară idiopatică, având o vârstă medie 34,6±0,8 ani, internaţi şi urmăriţi ambulatoriu retrospectiv o perioadă de 10 ani. S-a constatat o corelaţie pozitivă şi statistic semnificativă între diametrul telediastolic a ventriculului drept, diametrul arterei pulmonare şi rezistenţă vasculară pulmonară după datele cateterismului cardiac drept. Supravieţuirea medie a pacienţilor cu HPP a fost de 4,4±1,1 aniВ исследование были включены 7 пациентов (4 женщин и 3 мужчин) с идиопатической легочной гипертензией (средний возраст больных 34,6±0,8 лет), госпитализированных и наблюдаемых ретроспективно амбулаторно на протяжении 10 лет. Была выявлена позитивная и статистически достоверная корреляция между теледиастолическим размером правого желудочка, диаметром легочной артерии и общим легочным сопротивлением — по результатам катетеризации правых отделов сердца. Средняя выживаемость пациентов составила 4,4±1,1 год

Eficacitatea valsartanului în controlul hipertensiunii pulmonare la pacienţii cu bronhopneumopatia obstructivă cronică

Obiectiv: Studierea eficacităţii utilizării blocatorului receptorilor AT II Nortivan asupra parametrilor funcţionale a respiraţiei pulmonare, presiunii sistolice şi medii în artera pulmonară şi funcţiei endoteliale vasculare la pacienţi cu bronhopneumopatii obstructive cronice. Material şi metode: Au fost examinaţi 25 pacienţi - bărbaţi cu BPOC de gravitate moderată şi severă (conform standardului GOLD), vârsta medie 50,5±4,34 ani şi durata maladiei de bază 15,2±7,5 ani - iniţial şi după 5 săptămâni de tratament cu Valsartan, doză medie 54,5 ± 15,4 mg), utilizând spirometrie, ECG standard, bodipletismografie, EcoCG cu Doppler. Resultate: Analiza eficacităţii utilizării Nortivanului n-a relevat agravarea evoluţiei BPOC şi sindromului bronhoobstructiv. Creşterea semnificativă a permeabilităţii bronşiale, ameliorarea funcţiei endoteliale, capacităţii de difuzie pulmonare pentru CO, paralel cu reducerea considerabilă presiunii sistolice şi medii în artera pulmonară - au fost relevate după tratamentul efectuat. Concluzii: Valsartan este bine tolerat şi înalt efectiv în controlul hipertensiunii pulmonare la pacienţii cu BPOC

Влияние Периндоприла на эндотелиальную функцию и функциональные легочные параметры у пациентов с ХОБЛ

Effects of Perindopril in endothelial function and pulmonary functional parameters in patients with chronic obstructive pulmonary diseaseScopul: Studierea eficacității utilizării inhibitorului enzimei de conversie a angiotenzinei II (ACE) Perindopril (P) în funcție de I/D polimorfismul genei ACE asupra parametrilor funcționali a respirației pulmonare, funcției endoteliale(FE) vasculare, capacității de difuzie pulmonare pentru CO (DLCO) şi toleranței la efort fizic pacienţi cu BPOC. Materiale şi metode: Au fost examinați 31 pacienţi (10 - cu genotipul ID, 11 - cu genotipul II și 10 - cu DD) - 28 bărbați și 3 femei cu BPOC, vârsta medie 52,5±4,14 ani şi durata maladiei 14,2±7,4 ani - inițial şi după 5 săptămâni de tratament cu P (doză medie 2,9±1,5 mg), utilizând bodipletismografie, Duplex arterelor brahiocefalice (estimarea FE) și cicloergometrie. Rezultate: Analiza eficacității utilizării P a relevat ameliorarea semnificativă a funcției endoteliale vasculare și DLCO paralel cu creșterea considerabilă toleranței la efort fizic după tratamentul efectuat (II>ID>DD). . Conclușii: P semnificativ ameliorează funcția endotelială, DLCO și toleranța la efort fizic la pacienții cu BPOC (II>ID>DD).Влияние Периндоприла на эндотелиальную функцию и функциональные легочные параметры у пациентов с ХОБ

Hipertensiunea pulmonară primară

Este prezentat un caz (bărbat, 26 de ani) de hipertensiune pulmonară severă, complicată cu suferinţa ventriculară dreaptă, clasa funcţional 2/3 NYHA. Investigaţiile efectuate au fost neinvazive şi invazive. Diagnosticul clinic de suferinţă al ventriculului drept era susţinut electrocardiografic; radiografia toracică era compatibilă cu diagnosticul de HP. Singura metoda noninvazivă care a stabilit cu certitudine diagnosticul de HP a fost examenul ecocardiografic - era esenţial pentru diagnosticarea şi aprecierea severităţii hipertensiunii pulmonare. Scintigrafia pulmonară de perfuzie a exclus embolismul pulmonar. Au fost excluse multiple cauze cardiace care pot determina creşterea presiunii sistolice in artera pulmonară (hipertensiunea pulmonară secundară). Cateterismul cardiac a confirmat hipertensiunea pulmonară şi tipul de hipertensiune. Evoluţia imediată ar putea fi relativ bună, prognosticul tardiv este nefavorabil, dar tratamentul medicamentos este limitat. Complicaţiile în viitor depind direct de accentuarea hipertensiunii pulmonare şi de agravarea insuficienţei ventriculare drepte

Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în Republica Moldova

Background. The development of measures to reduce population mortality and the adoption of managerial decisions in the field of health depend directly on the reliability of mortality rates. Objective of the study. Elucidation of general mortality (GM) by main classes of causes of death in the Republic of Moldova during the years 2016-2020. Material and Methods. Analysis of official data GM on the right shore of the Republic of Moldova without Bender municipality in 2016-2020. Results. In 2016-2019 the GM level of the population changed in waves with a downward trend: 2016 – 38.4; 2017 – 36.8; 2018 – 37.3 and 2019 – 36.4 thousand people. However, in 2020 there were 40.7 thousand deaths, that is 4245 (11.7%) more than in 2019. At the same time, the GM structure remained virtually unchanged: the main cause of death was cardiovascular disease (56.3%), followed by tumors (14.7%), diseases of the digestive system (7.7%), accidents, intoxications and injuries (4.8%), non-specific diseases of the respiratory system (NSDRS, 4.0%). The majority of deaths occurred in rural areas (63.0%). The structure of NSDRS was dominated by pneumonia – 62.1%, bronchitis, pulmonary emphysema and asthma – 32.8%. These diseases were 1.9 times more likely to cause death in men than in women. The ratio of deaths caused by NSDRS in urban and rural areas was characterized as 1:1.9, including due to pneumonia – 1:1.3 and COPD – 1:5.1. Conclusion. The GM rate in the Republic of Moldova in 2016-2019 tended to decrease; its increase of 11.7% in 2020 may be associated with the COVID-19 epidemic. Cardiovascular disease remained the leading cause of GM, followed by tumors, diseases of the digestive system and NSDRS.Introducere. Elaborarea măsurilor care vizează reducerea mortalității populației și adoptarea deciziilor manageriale în domeniul sănătății depind direct de fiabilitatea ratelor de mortalitate. Scopul lucrării. Elucidarea mortalității generale (MG) după principalele clase ale cauzelor de deces în Republica Moldova în perioada anilor 2016-2020. Material și Metode. Analiza datelor oficiale MG în regiunile de pe malul drept ale Republica Moldova fără mun. Bender în 2016-2020. Rezultate. În 2016-2019 nivelul MG al populației s-a modificat în valuri cu tendință descendentă: 2016 – 38,4; 2017 – 36,8; 2018 – 37,3 și 2019 – 36,4 mii persoane. Totuși, în 2020 s-au înregistrat 40,7 mii de decese, adică cu 4245 (11,7%) mai mult decât în 2019. În același timp, structura MG rămas practic neschimbată: principala cauză de deces au fost bolile cardiovasculare (56,3% ), urmate de tumori (14,7%), bolile sistemului digestiv (7,7%), accidente, intoxicații și leziuni (4,8%), boli nespecifice ale aparatului respirator (BNAR, 4,0%). Majoritatea deceselor au avut loc în mediul rural (63,0%). În structura BNAR a predominat pneumonia – 62,1%, bronșită, emfizem pulmonar și astm bronșic – 32,8%. Aceste boli au avut de 1,9 ori mai multe șanse de a provoca deces la bărbați decât la femei. Raportul deceselor cauzate de BNAR în zonele urbane și rurale a fost caracterizat ca 1:1,9, inclusiv din cauza pneumoniei – 1:1,3 și din BPOC – 1:5,1. Concluzii. Rata MG în Republica Moldova în 2016-2019 a avut tendința de a scădea; creșterea sa cu 11,7% în 2020 poate fi asociată cu epidemia de COVID-19. Bolile cardiovasculare au rămas cauza principală a MG, urmate de tumori, boli sistemului digestiv și BNAR

Actualităţi în tratamentul hipertensiunii pulmonare la pacienţii cu bronhopneumopatii obstructive cronice.

S-a prezentat analiza opiniilor contemporane despre noi abordări de tratament a hipertensiunii pulmonare la pacienţii cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie a AT II, sartanelor, vasodilatatoarelor noi, inhibitorilor selectivi ai fosfodiesterazei, antagoniştilor receptorilor endotelinei-1, şi prostaglandinei E2)

GENERAL MORTALITY BY MAIN CLASS OF CAUSES OF DEATH IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Elaborarea măsurilor care vizează reducerea mortalității populației și adoptarea deciziilor manageriale în domeniul sănătății depind direct de fiabilitatea ratelor de mortalitate. Scopul lucrării. Elucidarea mortalității generale (MG) după principalele clase ale cauzelor de deces în Republica Moldova în perioada anilor 2016-2020. Material și Metode. Analiza datelor oficiale MG în regiunile de pe malul drept ale Republica Moldova fără mun. Bender în 2016-2020. Rezultate. În 2016-2019 nivelul MG al populației s-a modificat în valuri cu tendință descendentă: 2016 – 38,4; 2017 – 36,8; 2018 – 37,3 și 2019 – 36,4 mii persoane. Totuși, în 2020 s-au înregistrat 40,7 mii de decese, adică cu 4245 (11,7%) mai mult decât în 2019. În același timp, structura MG rămas practic neschimbată: principala cauză de deces au fost bolile cardiovasculare (56,3% ), urmate de tumori (14,7%), bolile sistemului digestiv (7,7%), accidente, intoxicații și leziuni (4,8%), boli nespecifice ale aparatului respirator (BNAR, 4,0%). Majoritatea deceselor au avut loc în mediul rural (63,0%). În structura BNAR a predominat pneumonia – 62,1%, bronșită, emfizem pulmonar și astm bronșic – 32,8%. Aceste boli au avut de 1,9 ori mai multe șanse de a provoca deces la bărbați decât la femei. Raportul deceselor cauzate de BNAR în zonele urbane și rurale a fost caracterizat ca 1:1,9, inclusiv din cauza pneumoniei – 1:1,3 și din BPOC – 1:5,1. Concluzii. Rata MG în Republica Moldova în 2016-2019 a avut tendința de a scădea; creșterea sa cu 11,7% în 2020 poate fi asociată cu epidemia de COVID-19. Bolile cardiovasculare au rămas cauza principală a MG, urmate de tumori, boli sistemului digestiv și BNAR.Background. The development of measures to reduce population mortality and the adoption of managerial decisions in the field of health depend directly on the reliability of mortality rates. Objective of the study. Elucidation of general mortality (GM) by main classes of causes of death in the Republic of Moldova during the years 2016-2020. Material and Methods. Analysis of official data GM on the right shore of the Republic of Moldova without Bender municipality in 2016-2020. Results. In 2016-2019 the GM level of the population changed in waves with a downward trend: 2016 – 38.4; 2017 – 36.8; 2018 – 37.3 and 2019 – 36.4 thousand people. However, in 2020 there were 40.7 thousand deaths, that is 4245 (11.7%) more than in 2019. At the same time, the GM structure remained virtually unchanged: the main cause of death was cardiovascular disease (56.3%), followed by tumors (14.7%), diseases of the digestive system (7.7%), accidents, intoxications and injuries (4.8%), non-specific diseases of the respiratory system (NSDRS, 4.0%). The majority of deaths occurred in rural areas (63.0%). The structure of NSDRS was dominated by pneumonia – 62.1%, bronchitis, pulmonary emphysema and asthma – 32.8%. These diseases were 1.9 times more likely to cause death in men than in women. The ratio of deaths caused by NSDRS in urban and rural areas was characterized as 1:1.9, including due to pneumonia – 1:1.3 and COPD – 1:5.1. Conclusion. The GM rate in the Republic of Moldova in 2016-2019 tended to decrease; its increase of 11.7% in 2020 may be associated with the COVID-19 epidemic. Cardiovascular disease remained the leading cause of GM, followed by tumors, diseases of the digestive system and NSDRS

Хроническая обструктивная болезнь легких как причина временной нетрудоспособности

Chronic obstructive pulmonary disease as a cause of temporary disabilityScopul: Evaluarea asocierii BPOC cu incapacitatea temporară de muncă. Materiale şi metode: Analiza publicațiilor științifice selectate din bazele de date medicale (MEDLINE, EMBASE, etc.). Rezultate și concluzii: BPOC este cauză principala a morbidității și dizabilității la nivel mondial, ceea ce duce la daune socio-economice semnificative. Pentru evaluarea maladiei, prognosticului clinic și al capacității de muncă, respectiv pentru determinarea termenilor optimali ai incapacității temporare de muncă, este necesară examinarea completă și la timp a pacienților.Хроническая обструктивная болезнь легких как причина временной нетрудоспособност