Aspecte clinico-imagistice și endoscopice în aspirații de corp străin la copil

Paediatrics Department, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Foreign body aspiration (FBA) is a common accident in the pediatric population. Any suspicion requires mandatory bronchoscopy, both for diagnostic and therapeutic purposes, in order to remove it. Objective of the study. Evaluation of clinical and imaging manifestations and bronchoscopic features of FBA in children. Material and Methods. We present a descriptive study, which includes 156 children, who supported a rigid bronchoscopy for extraction of the foreign body, being hospitalized and evaluated in the Pneumology Clinic, during 2011-2020. Microsoft Excel and SPSS were used in the statistical analysis of the data. Results. In the study group, the most affected age group was 1-3 years, which constituted 77.6% (IC 70.2% -83.8%). The most common symptoms were cough - 98.7% (IC 95.4% -99.8%), dyspnea - 94.2% (IC 89.3%-97.3%), wheezing - 61, 5% (IC 53.4%-69.2%). Chest radiography was relevant for FBA in 55.8% of cases (IC 47.6%-63.7%). The foreign body was extracted from the right bronchus in 32.1%, from the left bronchus in 21.8% of cases, from the lobar/segmental bronchus - 22.5%, and in 21.2% - multiple locations. In 94.87% of children, FB was extracted at the first bronchoscopy, and in 14.74% of cases, in the endoscopic reassessment, remaining fragments were extracted. Conclusion. Cough, dyspnea and wheezing are suggestive of this pediatric emergency. Chest radiography provides diagnostic information only for every second child. Bronchoscopy has proven to be an effective and safe method in the medical conduct of cases of FBA in children.Introducere. Aspirația de corp străin (ACS) este un accident frecvent în populația pediatrică. Orice suspecție impune efectuarea obligatorie a bronhoscopiei atât în scop diagnostic, cât și în scop terapeutic, pentru înlăturarea acestuia. Scopul lucrării. Evaluarea manifestărilor clinico-imagistice și caracteristicilor bronhoscopice în ACS la copii. Material și metode. Prezentăm un studiu descriptiv, care include 156 copii cărora li s-a extras un corp străin (CS) din căile respiratorii, prin bronhoscopie cu tub rigid, fiind spitalizați și evaluați în clinica Pneumologie, în perioada anilor 2011-2020. În analiza statistică a datelor au fost utilizate programele Microsoft Excel și SPSS. Rezultate. În lotul de studiu grupa de vârstă cea mai afectată a fost 1-3 ani, care a constituit 77,6% (IC 70,2%-83,8%). Cele mai frecvente simptome au fost tusea - 98,7% (IC 95,4%-99,8%), dispneea - 94,2% (IC 89,3%-97,3%) şi wheezing-ul - 61,5% (IC 53,4%-69,2%). Radiografia toracică a fost relevantă pentru ACS în 55,8% de cazuri (IC 47,6%-63,7%). CS a fost extras din bronhul drept în 32,1%, din bronhul stâng în 21,8% cazuri, din bronhii lobare/segmentare - 22,5%, iar în 21,2% - localizări multiple. La 94,87% dintre copii CS a fost extras din arborele bronșic la prima bronhoscopie, iar în 14,74% cazuri la reevaluarea endoscopică s-au extras fragmente restante. Concluzii. Tusea, dispneea și wheezing-ul, sunt suggestive pentru această urgență pediatrică. Radiografia toracică oferă o informativitate în diagnostic doar pentru fiecare al doilea copil. Bronhoscopia s-a dovedit a fi o metodă eficientă în conduita medicală a cazurilor de ACS la copii

Modelul metodologic de оnsuşire de către persoanele care au suportat avc a acţiunilor psihomotoare, prin tehnici de biofeedback stabilografic

Analizând specifi cul dizabilităţilor motorii în AVC și metodica contemporană de învăţare și reînvăţare a activită ţilor motoare, am încercat să structurăm și să elaborăm un model de recuperare a echilibrului și coordonării în activităţile motorii funcţionale prin prisma transferului calităţilor și deprinderilor formate în baza tehnicilor de biofeedback. Datele experimentale obţinute ne demonstrează că tehnicile bazate pe biofeedback formează un pattern mai exact de mișcare, acţiuni mai sigure, cu viteză mai mare, cu direcţie de mișcare mai largă, confi rmate prin testele stabilografi ce ,,Octoedru” și testele clinice Barthel, ,,Up and Go”, ,,Pass”

Aspiration of foreigh bodies in children — clinical-epidemiological considerations

Scop. Analiza cazurilor de aspirații de corp străin la copiii asistați în secția endoscopie a Institutul Mamei și Copilului. Material și metode. Studiul a inclus 156 copii internați într-o perioadă de 10 ani (2011-2020). Tuturor copiilor s-a efectuat bronhoscopie diagnostico-curativă cu extragerea corpului strain din arborele bronșic. Rezultate. Sindromul de penetraţie a fost constatat anamnestic în 103 cazuri (66,0%) de aspirații de corp strain. 1/3 pacienţi s-au prezentat la spital în primele 3 zile de la incidentul de aspirație. Cele mai frecvente simptome la copiii cu corpi străini bronsici au fost tusea (100% cazuri), dispneea (94,2%) şi wheezing-ul (61,5%). Concluzii. Aspiraţia de corpi străini în căile respiratorii este relativ frecventă la copii, în special la vârsta 1-3 ani. Prezenţa sindromului de penetraţie urmat de tuse, dispnee, wheezing este înalt sugestiv pentru stabilirea diagnosticului. Gradul înalt de suspiciune clinică şi istoricul bolii sunt esenţiale în diagnosticul precoce a corpilor străini traheobronşici. Întârzierea diagnosticului va conduce la tratamente inadecvate, internări repetate, spitalizări prelungite şi riscuri de complicaţii.Цель. Анализ случаев аспирации инородных тел в бронхиальное дерево у детей, наблюдаемых в отделение эндоскопии Института Mатери и Ребенка. Материалы и методы. В исследование были включены 156 детей, госпитализированных за 10-летний период (2011-2020 гг.). Всем детям выполнена лечебно-диагностическая бронхоскопия с извлечением инородного тела из бронхиального дерева. Результаты. Синдром аспирации анамнестически выявлен в 103 случаях (66,0%) из всех аспирации в данной группе. 1/3 пациентов поступили в стационар в первые 3 дня после инцидента с аспирацией. Наиболее частыми симптомами у детей с аспирации инородных тел в бронхиальное дерево были кашель (100% случаев), одышка (94,2%) и хрипы (61,5%). Выводы. Аспирация инородных тел в дыхательные пути относительно часто встречается у детей, особенно в возрасте 1-3 лет. Наличие пенетрирующего синдрома, сопровождающегося кашлем, одышкой, свистящими хрипами, улучшает диагностику. повышенная бдительность к клинической симптоматике и анамнез заболевания имеют важное значение для ранней диагностики трахеобронхиальных инородных тел. Задержка в постановке диагноза приведет к неадекватному лечению, повторным госпитализациям, длительным госпитализациям и риску осложнений.Aim. Analisys of cases of foreigh body aspiration in hospitalized children Endoscopy section of the Institute Mother and Child. Matherial and methods. The study included 156 children hospitalised in a period of time 10 years (2011-2020). All children had bronchoscopy diagnostic-curative with the extraction of the foreign body from the bronchial tree. Result. Penetration syndrome was observed anamnestic in 103 cases (66,0%) of foreign body aspirations. 1/3 patients went to the hospital in the first 3 days after the aspiration incident. The most common symptoms in children with bronchial foreigh bodies were cough (100% of cases ), dyspnea (94,2%) and wheezing (61,5%). Conclusions. Aspiration of foreigh bodies in the respiratory tract is relatively common in children, in especially at the age of 1-3. Presence of penetration syndrome followed by cough, dyspnea, wheezing is highly suggestive of diagnosis. The high degree of clinical suspicion and the history of the disease are essential in early diagnosis of foreigh tracheobronchus bodies. Delay of diagnosis will leads to inadequeate treatments, repeated admissions, prolonged hospitalization, and risks complicated

Elaborarea principiilor metodice pentru structurizarea tehnicilor de biofeedback la persoanele după accident vascular cerebral în baza studiului stabilografic

În lucrarea dată au fost prezentate particularităţile specifi ce de manifestare a echilibrului şi coordonării în diferite condiţii de executare a sarcinilor motrice la persoanele post-AVC. Studiul a fost efectuat pe un lot de 52 de persoane, dintre care 26 au fost pacienţi cu hemipareză post-AVC şi 26 de persoane sănătoase. Analizând controlul conştient al echilibrului static la pacienţii post-AVC prin testul stabilografi c ,,Ţinta”, am remarcat o diferenţă statistică semnifi cativă a parametrilor stabilografi ci, unde t=6,50;

Analiza agenților patogeni parodontali în microbiomul oral la pacienții cu carcinom cu celule scuamoase cap-gât

Background. Research on the relationship between the human microbiome and malignant tumors has received particular interest in recent years. Regarding the oral microbiota, there are different types of bacteria that are associated with oncogenesis of head and neck squamous cell carcinoma (HNSCC). Objective of the study. The purpose of our study was to determine the concentration of periodontal pathogens in the oral microbiome in patients with HNSCC. Material and methods. 26 saliva and oral buffer samples were analyzed from patients with HNSCC by quantitative PCR method. A comprehensive quantitative research kit „Dentoscreen” (Litech) was used, which allows the identification of the DNA of 7 periodontal pathogens: Porphyromonas endodontalis, Porphyromonas gingivalis, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Treponema denticola, Fusobacterium nucella. Results. Show that F. nucleatum exceeds the norm in 20 samples and T. forsythia in 18. F. nucleatum is found in high concentrations in most smokers and only in one patient in the “Non-smokers” category. Samples with abnormal concentrations of A. actinomycetemcomitans show high concentrations for most species. In addition, the integration with clinical data indicates the pathological presence of P. endodontalis at all patients with laryngeal carcinoma and approx. in 30% of patients with lip and oropharynx carcinoma. Conclusion. Of all the 7 species studied, F. nucleatum and T. forsythia have pathological concentrations in most samples.Introducere. Cercetările privind relația dintre microbiomul uman și tumorile maligne au înregistrat un interes deosebit în ultimii ani. În ceea ce privește microbiota orală, există diferite tipuri de bacterii care sunt asociate cu oncogeneza carcinomului cu celule scuamoase de cap și gât (HNSCC). Scopul lucrării. Determinarea concentrației agenților patogeni parodontali în microbiomul oral la pacienții cu HNSCC. Material și Metode. Au fost analizate 26 de probe de salivă și tampon bucal de la pacienți cu HCSCC prin metoda PCR cantitativ. S-a utilizat un kit cuprinzător pentru cercetare cantitativă „Dentoscreen” (Litech), care permite identificarea ADN-ului a 7 agenți patogeni parodontali: Porphyromonas endodontalis, Porphyromonas gingivalis, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Treponema denticola, Fusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia și Tannerella forsythia. Rezultate. Arată că F. nucleatum depășește norma în 20 de probe și T. forsythia în 18. F. nucleatum se găsește în concentrații mari la majoritatea fumătorilor și doar la un pacient din categoria „Nefumători”. Probele cu concentrații anormale de A. actinomycetemcomitans prezintă concentrații mari pentru majoritatea speciilor. De asemenea, integrarea cu datele clinice indică prezența patologică a P. endodontalis la toți pacienții cu carcinom laringian și cca. la 30% dintre pacienții cu carcinom al buzei și orofaringelui. Concluzii. Din toate cele 7 specii studiate, F. nucleatum și T. forsythia au concentrații patologice în majoritatea probelor

THE ROLE OF HAEMODIALYSIS IN THE MANAGEMENT OF ACUTE KIDNEY INJURY IN CHILDREN

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Leziunea renală acută (LRA) este o reducere potențial reversibilă a capacității rinichiului de a excreta deșeurile azotate și de a menține homeostazia fluidelor și electroliților, care apare de obicei în intervale de ore până la zile. Rata de mortalitate variază între 30% și 50% pentru pacienții cu LRA, care primesc terapie de substituție renală (RRT). Scopul lucrării. Evidențierea rolului hemodializei în managementul LRA la copii. Material și metode. Au fost analizate studii și cercetări recente în domeniu cu acces deschis din baza de date PubMed, ResearchGate, Elsevier, din ultimii 5 ani. Rezultate. Un studiu recent prospectiv pe un lot de 4000 de copii internați în unitățile de terapie intensivă pediatrică, a raportat că LRA s-a dezvoltat în 26,7% cazuri, dintre care 5,8% au necesitat terapie de substituție renală (RRT). Există opțiuni diferite de RRT pentru LRA, inclusiv dializa peritoneală (DP) și hemodializa intermitentă (HD), până la RRT continuă (CRRT), precum și modalități hibride. Datele retrospective demonstrează că rata globală de supraviețuire variază între 50 și 75% la copiii cu LRA, care au primit RRT. DP acută este în prezent cea mai bună modalitate de gestionare a bolii renale „necomplicate” sau primare, care cauzează LRA, cum ar fi bolile glomerulare, necroza tubulară acută datorată ischemiei și/sau medicamentelor și sindromul hemolitico-uremic. Societatea Internațională de Dializă Peritoneală (ISPD) a oferit recent standarde optime și minime pentru accesul peritoneal, lichidul de dializă și prescripțiile DP pentru copiii cu LRA. Concluzii. Hemodializa joacă un rol crucial în managementul leziunii renale acute la copii. Această tehnică terapeutică oferă o modalitate eficientă de a restabili funcția renală și de a preveni complicațiile grave asociate cu LRA. Cu toate că necesită resurse specializate, utilizarea hemodializei într-un mod prompt și adecvat, poate contribui semnificativ la îmbunătățirea pronosticului și recuperarea pacienților pediatrici.Background. Acute kidney injury (AKI) is a potentially reversible reduction in the ability of the kidney to excrete nitrogenous wastes and maintain fluid and electrolyte homeostasis, usually occurring in intervals of hours to days. The mortality rate varies between 30% and 50% for patients with AKI receiving renal replacement therapy (RRT). Objective of the study. Presenting the role of hemodialysis in the management of AKI in children. Material and methods. Recent studies and research in the field with open access from PubMed, ResearchGate, Elsevier, WHO, CDC database from the last 5 years were reviewed. Results. A recent prospective study of 4000 children admitted to pediatric intensive care units reported that AKI developed in 26.7% of cases, of which 5.8% required renal replacement therapy (RRT). Several different modalities of RRT options for AKI, including peritoneal dialysis (PD) and intermittent hemodialysis (HD) to continuous RRT (CRRT) and hybrid modalities. Retrospective data demonstrate that the overall survival rates range between 50 and 75 percent in children with AKI who received RRT. Acute PD is currently the best modality for managing “uncomplicated” or primary renal disease, causing AKI, such as glomerular diseases, acute tubular necrosis due to ischemia and/or drugs and hemolytic-uremic syndrome. The International Society of Peritoneal Dialysis (ISPD) recently provided optimal and minimum standards for peritoneal access, dialysate fluids, and PD prescription for children with AKI. Conclusion. Hemodialysis plays a crucial role in the management of AKI in children. This therapeutic technique provides an effective way to restore kidney function and prevent serious complications associated with AKI. Although it requires specialized resources, the use of hemodialysis in a prompt and appropriate manner can contribute significantly to improving the prognosis and recovery of pediatric patients

Dischinezia ciliară primară (DCP) la copii

Departamentul Pediatrie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Mamei și CopiluluBackground.Primary ciliary dyskinesia (PCD) is a rare congenital disease characterized by defective ciliary function of respiratory tract epitheliocytes, which affects mucociliary clearance and contributes to recurrent and chronic upper and lower respiratory tract infections. Objective of the study. Elucidation of clinical signs and exploratory criteria for ciliary dyskinesia in children. Material and Methods. There are 3 confirmed cases of DCP confirmed in the Pneumology Clinic of the Mother and Child Insitute. Patients were investigated by ECG, pulmonary radiography, pulmonary computed tomography (CT), saccharin test. Of these children with DCP, two have Kartagener syndrome (sinusitis, bronchiectasis and situsinversus). Results. Morbid history of persistent wet cough with mucopurulent sputum, nasal voice and difficult nasal breathing. In 2 patients, imaging examination confirmed complex inverse situs. Radiography of the paranasal sinuses showed signs of pansinusitis in all children in the study. Imaging research by pulmonary CT showed signs characteristic of chronic broncho-pulmonary processes: varicose and sac-shaped bronchiectasis, tractionbronchiectasis, pleuro-pulmonary adhesions, fibro-atelectatic areas in various segments. The spirometric functional examination confirmed in these children the presence of restrictive and obstructive disorders of moderate and severe degree. Conclusion. Disorders of mucociliary clearance in children with ciliary dyskinesia due to frequent respiratory infections lead to chronic rhinosinusal and pulmonary processes with the formation of bronchiectasis, fibroelectasis.Introducere. Dischinezia ciliară primară este o boală congenital rară, caracterizată prin funcția ciliară defect a epiteliocitelor tractului respirator, care duce la afectarea clearance-ului mucociliar și contribuie la unele infecții recurente și cronice ale căilor respiratorii superioare și inferioare. Scopul lucrării. Elucidarea semnelor clinice și a criteriilor explorative ale dischineziei ciliare la copii. Material și metode. Sunt prezentate 3 cazuri de DCP, confirmate în Clinica Pneumologie a Institutului Mamei și Copilului. Pacienții au fost investigați prin ECG, radiografie pulmonară, computer tomografie (CT) pulmonară, testul cu zaharină. Dintre acești copii cu DCP, doi prezintă sindromul Kartagener (sinuzită, bronșiectazii și situs inversus). Rezultate. Antecedentele morbide pun în evidență persistența tusei umede cu expectorații mucopurulente, voce nazonată și respirație nazală dificilă. La 2 pacienți explorările imagistice au confirmat situs inversus complex. Radiografia sinusurilor paranazale a depistat, la toți copiii din studiu, semne de pansinuzită. Cercetările imagistice prin CT pulmonară au evidențiat semne caracteristice unor procese bronhopulmonare cronice: bronșiectazii varicoase și sacciforme, bronșiectazii tracționale, aderențe pleuropulmonare, arii fibro-atelectatice în diverse segmente. Examenul funcțional spirometric a confirmat prezența dereglărilor restrictive și obstructive de grad moderat și sever. Concluzii. Dereglările clearanceului mucociliar la copiii, cu dischinezie ciliară prin infecții respiratorii frecvente, conduc la procese cronice rinosinusale și pulmonare, cu formarea bronșiectaziilor şi fibro-atelectaziilor

Determinarea experimentală a impactului tratamentului chirurgical la pacienţii cu patologie stenozantă a arterelor bazinului carotidian cu accident vascular cerebral ischemic asupra procesului de recuperare

Pentru determinarea eficienţei tratamentului chirurgical asupra procesului de recuperare a pacienţilor cu patologie stenozantă a arterelor bazinului carotidian cu accident vascular cerebral ischemic, a fost desfăşurat un experiment longitudinal de constatare. Cercetarea a fost realizată pe un lot de 100 de pacienţi cu patologie stenozantă a arterelor bazinului carotidian cu accident vascular cerebral ischemic. Grupa experimentală a fost constituită din 50 pacienţi la care li s-a aplicat tratament chirurgical, iar grupa martor care a fost la fel în număr de 50 de pacienţi şi li s-a aplicat tratament medicamentos. Pentru constatarea influenţei tratamentului chirurgical asupra procesului de recuperare au fost aplicate teste clinice: ,,Fugl-Meyer”, ,,Barthel”, ,,Rivermed”, ,,Ashworth”. A crescut rezultate performanţelor fi zice în membrul superior şi în membrul inferior, de la 77,2 la 94,3 de puncte; a scăzut tonusul muscular în membrele paretic, unde punctajul la internare a constitult 1,5, iar după 18 luni de la tratamentul chirurgical 0,8 puncte; au sporit capacităţile funcţionale în membrul afectat, de la 5,9 la 10,6 puncte; analiza rezultatelor în recuperarea activităţilor cotidiene a scos în evidenţă o creştere a independenţei funcţionale prin valorile testului ,,Barthel” de la 57,7 la 86,9 puncte

Clinical and imaging interrelationships in the diagnosis of foreign body aspiration in children

Department of Pediatrics, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy Chisinau, the Republic of MoldovaBackground: Foreign body aspiration (FBA) is a typical occurrence in children. The clinical signs are influenced by various causes, and the differential diagnosis is important, especially when the suffocation crisis is not recognized. The aim of this study was to evaluate the clinical and imaging symptoms in children with FBA. Material and methods: A retrospective study is provided of 156 children who were hospitalized and examined (clinical and paraclinical tests) in the Pneumology Clinic between 2011 and 2020 after having a foreign body removed from their airways, using rigid tube bronchoscopy or fibrobronchoscopy. Results: The most affected age group was 1-3 years, which constituted 77.6% (95% CI 70.2% -83.8%). The most common symptoms were: cough – 98.7% (95% CI 95.4%-99.8%), dyspnoea – 94.2% (95% CI 89.3%-97.3%), wheezing – 61.5% (95% CI 53.4%-69.2%). Chest radiography was relevant for foreign body aspirations in 55.8% of cases (95% CI 47.6%-63.7%). The foreign body was extracted from the right bronchus in 32.1%, from the left bronchus in 21.8% of cases, from the lobar / segmental bronchi – 22.5%, and in 21.2% – multiple locations. The etiological structure of the endobronchial foreign body was dominated by the organic ones – 96.8%. Conclusions: Cough, dyspnoea, and wheezing are suggestive of this pediatric emergency. Chest radiography provides diagnostic information only for every second child

Foreign bodies in the airways of children – bronchoscopic diagnostic techniques

Actualitate. Aspirația de corp străin în căile respiratorii este o urgență pediatrică și o cauză frecventă de mortalitate și morbiditate la copii, în special la cei cu vârsta mai mică de 3 ani. Aspirația de corp străin (ACS) la copii poate fi suspectată pe baza unui episod de sufocare. Bronhoscopia este o metoda diagnostică de certitudine pentru ACS și un procedeu terapeutic de primă intenție pentru extragerea corpului străin din căile respiratorii, fiind disponibile pentru realizarea endoscopiei bronhoscopul rigid și bronhoscopul flexibil. Scopul cercetării a fost studierea caracteristicelor endoscopice ale aspirației de corpi străini în căile respiratorii la copii și abordarea terapeutică cu diferite tehnici endoscopice. Materiale și metode. Lotul de studiu a fost constituit din 30 pacienți cu diagnosticul de ACSCR. Vârsta pacienților fiind în interval de 5 luni – 2 ani, inclusiv doi copii de 6 și 7 ani. Materialul pentru studiu a fost selectat în baza Clinicii de Pulmonologie a IMSP Institutul Mamei și Copilului, în perioada anilor 2018-2023. Rezultate. Bronhoscopia a depistat endobronșită catarală în 53% din cazuri și endobronșită cataral-purulentă în 14 cazuri (47%) la copiii cu ACS. Edemul mucoasei regiunii stocării CS s-a vizualizat în 18 cazuri, care alcătuiesc 56%, cazuri de hemoragie bronșică la nivelul localizării corpului străin au fost vizualizate la 2 (6%) copii, iar prezența granulațiilor la locul de fixare a corpului străin s-au depistat în 18 cazuri (60%) de ACSCR. Concluzii. Tabloul endoscopic al modificărilor arborelui traheobronșic la copiii cu corpi străini depinde de vârsta copilului, de natura corpului străin aspirat și de durata prezenței acestuia în căile respiratorii. Bronhoscopia rigidă este metoda terapeutică preferabilă pentru extragerea corpului străin din căile respiratorii ale copilului cu corp străin în căile respiratorii, iar fibrobronhoscopia are un potențial diagnostic înalt, în special pentru corpii străini cu localizare distală în arborele bronșic.Background: Foreign body aspiration is a pediatric emergency and a common cause of mortality and morbidity in children, especially those younger than 3 years of age. Foreign body aspiration (FBA) in children can be suspected based on a choking episode. Bronchoscopy is a diagnostic method of certainty for FBA and a therapeutic procedure of first intention for the extraction of the foreign body from the airways, being available for the endoscopy the rigid bronchoscope and the flexible bronchoscope. Aim of the research was to study the endoscopic characteristics of the aspiration of foreign bodies in the airways in children and the therapeutic approach with different endoscopic techniques. Materials and methods. The study group consisted of 30 patients with the diagnosis of FBA. The age of the patients is between 5 months and 2 years, including two children of 6 and 7 years. The material for the study was selected based on the Pulmonology Clinic of Mother and Child Institute, during the years 2018-2023. Results. Bronchoscopy detected catarrhal endobronchitis in 53% of cases and catarrhalpurulent endobronchitis in 14 cases (47%) in children with FBA. Edema of the mucous membrane of the FB storage region was visualized in 18 cases, which make up 56%, cases of bronchial hemorrhage at the level of foreign body localization were visualized in 2 (6%) children, and the presence of granulations at the site of foreign body fixation were detected in 18 cases (60%) of ACSCR. Conclusions. The endoscopic picture of changes in the tracheobronchial tree in children with foreign bodies depends on the age of the child, the nature of the aspirated foreign body and the duration of its presence in the airways. Rigid bronchoscopy is the preferred therapeutic method for removing the foreign body from the airway of the child with a foreign body in the airway, and fibrobronchoscopy has a high diagnostic potential, especially for foreign bodies located distally in the bronchial tree