Accesibilitatea serviciilor medicale imagistice de înaltă performanță

Scopul. Evaluarea accesibilității serviciilor medicale imagistice de înaltă performanță pentru identificarea barierelor și facilitarea accesului la serviciile medicale imagistice de înaltă performanță. Obiectivele. Analiza practicii internaționale și naționale cu privire la accesibilitatea serviciilor medicale imagistice de înaltă performanță; evaluarea opiniei beneficiarilor cu privire la accesibilitatea la serviciile medicale imagistice de înaltă performanță; evaluarea percepției prestatorilor și prescriptorilor privind accesul la serviciile medicale imagistice de înaltă performanță; elaborarea recomandărilor pentru facilitarea accesului la serviciile medicale imagistice de înaltă performanță. Materiale și metode. Tipul studiului – descriptiv selectiv, transversal, mixt (cantitativ și calitativ). Componenta cantitativă – chestionarea a 423 de persoane (beneficiare ale serviciilor) cu privire la accesibilitatea serviciilor medicale imagistice de înaltă performanță. Componenta calitativă – realizarea focus–grupurilor cu medicii prestatori și prescriptori privind accesul la serviciile medicale imagistice de înaltă performanță și desfășurarea unui interviu în profunzime cu șeful Direcție contractarea prestatorilor de servicii medicale din cadrul CNAM. Metodele studiului: istorică, epidemiologică, sociologică, matematică, statistică, comparativă, grafică. Rezultate obținute. Conform datelor studiului calitativ, barierele în accesul la serviciile imagistice de înaltă performanță sunt: rândurile lungi de așteptare pentru efectuarea investigațiilor imagistice de înaltă performanță; lipsa unui sistem unic de programe; aparataj radiodiagnostic învechit/defectarea frecventă cu lipsă de mentenanță/lipsă de consumabile pentru realizarea investigațiilor; inaccesibilitatea financiară, informațională, geografică și medicală. Jumătate din medicii respondenții au menționat că instituțiile medicale dispun doar parțial de cadre medicale specializate în serviciul de radio-imagistică, iar 25% din medici sunt de părere că instituțiile medicale nu dispun de cadre medicale. Cercetarea cantitativă relevă că, jumătate din numărul persoanelor cercetate cunosc ce înseamnă și ce cuprind aceste servicii, de asemenea știu că aceste servicii se pot efectua din contul poliței de asigurare medicală. Majoritatea respondenților dețineau poliță de asigurare, dintre care 2/3 erau încadrați în câmpul muncii. Ponderea persoanelor care nu au poliță de asigurare medicală este mai mare în mediul urban, în rândul bărbaților. De asemenea, accesibilitatea fizică a respondenților din mediu rural este de 3 ori mai redusă comparativ cu cea a populației din mediul urban. Mai bine de 1/2 din respondenți raportează că, se adresează la medicul de familie și/sau medicul specialist de 1-2 ori pe an și menționează că se pot programa până la sau peste 5 zile de la solicitare. Totodată, relatează că la solicitarea indicării investigațiilor date din contul poliței de asigurare, medicul specialist le-a dat îndreptare de 1-2 ori pe an. Aproximativ 2/3 din cei chestionați au accesat serviciile medicale imagistice și au întâmpinat diferite bariere, inclusiv: rândurile lungi de așteptare (peste 3 luni) pentru investigațiile imagistice; lipsa locurilor disponibile pentru investigațiile imagistice; distanța mare dintre locul de trai și instituția medicală unde a fost indicată investigația imagistică; cunoașterea insuficientă a medicului de familie sau specialistului despre serviciile imagistice; refuzul medicului de familie sau a specialistului de a indica investigațiile; procedura complicată de a obține îndreptare pentru investigațiile imagistice. Limitarea financiară în accesarea serviciilor a fost raportată de jumătate din respondenți. Concluzii. Una din problemele sănătății publice este facilitarea accesului pacienților la servicii de diagnosticare medicală calitativă, mai aproape de domiciliu. Studiul identifică un șir de limitări în accesarea serviciilor medicale imagistice de înaltă performanță, care sunt oferite de puțini prestatori de servicii medicale din țară, majoritatea fiind concentrate în municipii. O creștere a accesului la aceste servicii în Republica Moldova ar fi posibilă prin extinderea zonelor geografice în care să fie prestate aceste servicii cu asigurarea simultană de resurse tehnice și umane necesare

Organizarea serviciului AVIASAN în Republica Moldova

Scopul. Evaluarea activității serviciului AVIASAN din Republica Moldova, pentru elaborarea recomandărilor cu privire la sporirea eficacității acestuia. Obiective. Evaluarea practicilor internaționale cu privire la organizarea și funcționarea serviciilor de tip AVIASAN; studiul cadrului legislativ și structurii organizatorice a serviciului AVIASAN în Republica Moldova; evaluarea relației dintre organizarea și performanța serviciului AVIASAN, din perspectiva experților în domeniu și managerilor instituțiilor raionale; formularea propunerilor pentru eficientizare a organizării și funcționării serviciului AVIASAN. Material și metode. Pentru realizarea obiectivelor trasate în cadrul cercetării au fost realizate câteva etape: (1.) Studiul cadrului legislativ și structurii organizatorice a serviciului AVIASAN. În acest context au fost efectuate căutări pe: www.legis.md, www.ms.gov.md, www.urgenta.md, www.ambulanta.md. Totodată, au fost făcute solicitări oficiale pentru oferirea de date specifice (număr de angajați, dotarea tehnică, timpul de răspuns, profilul specialităților etc.) în adresa IMSP Institutului de Medicină Urgentă și IMSP Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească; (2.) Studiul cantitativ-calitativ, transversal al opiniei managerilor IMSP spitalicești raionale și municipale (41 de instituții) cu privire la relația dintre organizarea și performanța serviciului AVIASAN. Studiul a fost realizat în baza unui chestionar elaborat cu acest scop. Completarea chestionarului a fost efectuată prin intermediul Google Forms; (3.) Studiul cantitativ, transversal cu aplicarea instrumentului OMS de evaluare a unităților de primiri urgențe și terapiilor intensive (59 de instituții spitalicești publice). Chestionarul OMS a fost completat online (Google Forms) și pe suport de hârtie; (4.) Panel Delphi (12 experți) – Organizarea Serviciului AVIASAN în Republic Moldova. Datele obținute au fost analizate prin aplicarea setului de programe statistice Microsoft Excel SP3. 17 Rezultatele obținute. Datele privind practicile internaționale sunt în defavoarea serviciului AVIASAN cu funcțiile și structura pe care o are la ora actuală în Republica Moldova. În acest sens se impune necesitatea de a reevalua structura și funcțiile AVIASAN în scopul racordării la cele mai bune experiențe mondiale. Lacune ce țin de reglementarea activității serviciului AVIASAN pot servi drept impedimente în procesul decizional în cazul unui pacient anume. Adesea AVIASAN are menirea să acopere golurile în acordarea asistenței medicale existente în instituțiile spitalicești. Este evident, CNAMUP are capacitatea și poate ușor să absoarbă activitatea de transfer interspitalicesc realizată de AVIASAN. Barierele principale pentru activitatea serviciului AVIASAN identificate în studiu sunt: structura actuală a sistemului medical, atunci când centre/servicii specializate sunt doar în spitale din Chișinău; mecanismul deficitar de finanțare; deficitul de personal și absența mecanismelor de stimulare, retribuție eficientă a muncii; lacunele în cadrul normativ care lasă loc pentru interpretări în lipsa unui standard de acțiune. Totodată, se impune nevoia unei reforme și regionalizări multipolare a sistemului spitalicesc. Concluzii. Serviciul Republican AVIASAN în Republica Moldova are funcții importante dar este o structură unică în felul său, care nu corespunde bunelor practici existente, implementate în prezent în țările europene. Rezultatele cercetării au ilustrat necesitatea acută de transfer a funcțiilor AVIASAN către alte instituții din domeniul sănătății, fortificarea capacităților de formare profesională și regionalizarea serviciilor medicale specializate. Studiul propune o analiză a AVIASAN-ului din perspectiva organizării, finanțării, structurii, funcționalității

Modelarea sistemului național de referință, diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute

Scopul. Evaluarea sistemului național de referință, diagnostic și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute pentru argumentarea științifică a caracteristicilor esențiale ale acestuia și elaborarea unui set de recomandări pentru implementare. Obiective: Analiza documentelor de politici, de reglementare şi a practicilor naționale şi internaționale în managementul pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute; estimarea disponibilității resurselor umane și financiare ale sistemului național de referință, diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale (ACV) acute; evaluarea infrastructurii de diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute în spitalele din Republica Moldova; argumentarea științifică a caracteristicilor organizaționale esențiale, de infrastructură şi financiare ale sistemului național de referință, diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute; elaborarea recomandărilor privind instituirea în Republica Moldova a sistemului național de referință, diagnosticare și tratament a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute. Materiale şi metode: Tipul studiului – descriptiv, selectiv, mixt. Cercetarea cantitativă a fost realizată prin aplicarea unui chestionar de evaluare (Health Metrics Network al OMS) a sistemului național de referință, diagnostic și tratament a pacienților cu AVC următoarelor categorii: medici neurologi care activează în instituțiile medico-sanitare publice, medici de urgență care activează în cadrul unităților de primiri urgențe și Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, personal de conducere a instituțiilor medico-sanitare publice de nivel republican, municipal și raional, profesori ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, personal de conducere a subdiviziunilor de profil din cadrul Ministerului Sănătății. Studiul calitativ a fost realizat prin folosirea unui tabelul de contingență, completat de specialiștii de bază în domeniu, experții locali și internaționali privind argumentare științifică a caracteristicilor esențiale ale modelului sistemului național de referință, diagnostic și tratament a pacienților cu AVC acute. Rezultate obținute: Cercetarea a demonstrat că pentru asigurarea accesului geografic echitabil, în ora de aur, a populației țării la servicii medicale calitative, modelul național de referință, diagnosticare și tratament al pacienților cu AVC acut trebuie constituit din 7 centre primare de AVC acut, amplasate în Spitalele raionale Edineț, Soroca, Orhei, Ungheni, Hîncești, Comrat, Căușeni și 5 Centre multidisciplinare de AVC acut în Spitalul Cahul, Spitalul Clinic Bălți, Spitalul Sf. Treime, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie și Institutul de Medicină Urgentă. Centrele multidisciplinare pentru pacienții cu AVC acut trebuie să ofere atât servicii de diagnostic și tratament medicamentos (tromboliză), cât și acces la tehnologii medicale și chirurgicale avansate (metode noi de diagnostic, radiologie intervențională, chirurgie vasculară și neurochirurgie). Studiul a demonstrat că, în instituțiile spitalicești terțiare, există capacități adecvate (medici pregătiți în științele neurologice și în imagistica de bază) pentru satisfacerea necesităților de diagnosticare, tratament și reabilitare adecvată a pacienților cu AVC acut, dar în spitalele raionale situația variază și respectiv urmează să fie alocate resurse financiare și umane pentru dezvoltarea capacităților acestora. Cercetarea a stabilit necesitatea definitivării modalității de asigurare financiară a sistemului de referință prin alocări specifice din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Experții califică criteriile de eligibilitate ca fiind cel mai adecvat instrument pentru contractarea instituțiilor medicale desemnate pentru tratamentul adecvat de urgență a pacienților cu AVC acut. Concluzii. Modelul de sistem național de referință, diagnostic și tratament al pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute, identificat în această cercetare, corespunde aspectelor economice, sociale și de infrastructură a Republicii Moldova. Implementarea acestuia va asigura accesibilitatea pacienților la servicii medicale specializate de urgență în timp util, ceea ce va duce la creșterea calității serviciilor medicale acordate în Republica Moldova

Восприятие механизмов администрирования системы обязательного медицинского страхования в Республике Молдова

In order to fine-tune the management process of the mandatory health care insurance system in the Republic of Moldova, an insight survey of mandatory social healthcare insurance scheme was carried out. As a tool in this respect, the methodology of key people’s confidence was used. The confidence reveals the degree of trust the decision-makers or consumers give to the current situation or future perspectives of different programs, projects and interventions with social or economic aspects. The data related to the aspects of management in mandatory health care insurance were collected based on a questionnaire developed for this very purpose. The questionnaires were fulfilled only by administration members from local and central public authorities, patronages, syndicates and medical institutions. The interview was carried out during September - October 2008 on a sample size of 451 management staff. The survey showed that the representatives of patronages and syndicates are rather not fully informed about the main characteristics of the social health insurance systems. Also, the key people are rather not satisfied with the process of negotiation between the National Health Insurance Company and the healthcare institutions, in terms of amount, costs and quality of services. The interviewed people have a relatively positive insight on the current setting of centralized management of mandatory healthcare insurance funds. However, this subject shows a tendency towards a neutral attitude, a fact that proves the presence of many negative opinions regarding the centralized management of mandatory healthcare insurance funds. In order to reduce the pressure on the mandatory healthcare insurance funds, exercised by unreimbursed costs, the participants to the survey are confident that there should be established a regime of mandatory insurance for employees at their own businesses (farmers, patent owners), with a set of benefits covering at least the major risks. The survey showed a mutual practical insight of all participants on the need to extend the right to choose the healthcare provider. The key people are very much confident in their agreement to provide the opportunity for the patient to choose freely the specialists in polyclinics or consulting sections of the republican, municipal and district hospitals, as well as from hospital itself. The survey showed that in the Republic of Moldova, the politicians (in its broad meaning) are concerned with the sustainability of mandatory healthcare insurance system. The survey disclosed the fact that the key people are very much confident in supporting the mandatory healthcare insurance system in the future. It identified that the key people would choose to maintain a single common national fund of mandatory healthcare insurance rather than to plead for introducing the treasury concept of financial transactions of the contracted healthcare institutions.В целях усовершенствования процессов управления проведено исследование по изучению восприятия механизмов администрирования социального медицинского страхования в Республике Молдова. Данные об аспектах управления обязательного медицинского страхования были собраны при помощи специальной анкеты. Анкетирование проведено только среди ключевых лиц, занимающиx высокие должности в центральной и местной администрации, патронатах, профсоюзах и медицинских учреждениях. В результате изучения мнения ключевых лиц было выяснено общее доверие, качество корпоративных переговоров, соблюдение принципа свободного выбора поставщика и устойчивости системы обязательного медицинского страхования в Республике Молдова. Исследование проведено в сентябре-октябре 2008 года на выборке из 451 управленцев. В результате исследования доказано, что представители патронатов и профсоюзов скорее всего не полностью осведомлены об основных особенностях систем социального медицинского страхования. Также, ключевые лица скорее не удовлетворены переговорным процессом на этапе заключения договоров между медицинскими учреждениями и Национальной Компанией Медицинского Страхования, особенно в отношении объемов услуг, их стоимости и качества. Ключевые лица положительно относятся к централизованному способу управления системой обязательного медицинского страхования, но общее мнение приближается к нейтральному уровню, a это свидетельствует о том, что многие не согласны с централизованным управлением фондов обязательного страхования. Для предотвращения случаев неоплаты медицинских услуг предложено ввести отдельные минимальные программы обязательного страхования, особенно для индивидуальных частных предпринимателей. Исследование доказало, что почти все ключевые лица ратуют за расширение прав застрахованных по выбору поставщиков медицинских услуг. Они твердо уверены в том, что пациенты должны свободно выбирать больницу и врачей-специалистов в поликлиниках. Ключевые лица считают, что система обязательного медицинского страхования будет поддержана и в дальнейшем

Aspecte conceptuale privind asigurarea şi managementul calităţii asistenţei medicale

Lucrarea conţine descrierea conceptului de asigurare şi de management al calităţii asistenţei medicale care se doresc a fi implementate în practică. Sunt refl ectate ideologia, valorile, priorităţile şi principiile naţionale în domeniul calităţii, precum şi condiţiile de bază pentru îmbunătăţirea sistemului de gestionare a calităţii asistenţei medicale

Statutul socio-economic al populaţiei şi accesibilitatea serviciilor de sănătate în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală din Republica Moldova

Results of the household survey have shown that in the Republic of Moldova only approximately 75,4% of population are covered by mandatory health insurance. Out of those non insured 68,1% reported as being self employed or individual entrepreneurs. Uninsured persons are manly employed in construction, trade and agriculture fields. It has been proved that accessibility of population to health care services has been improved as a result of implementation of mandatory health insurance. Although households’ expenditures for health care services and drugs have decreased by 21% after the introduction of mandatory health insurance.Keywords: household survey, mandatory health insurance, uninsured persons, Republic of MoldovaContent available only in Romanian

Factorii de risc ai abandonului şi ai eşecului tratamentului strict supravegheat al tuberculozei

Summary. Risk Factors Associated with Default and Failure of Directly Observed Treatment for Tuberculosis. BACKGROUND: In the Republic of Moldova the success rates of TB treatment remain low (62% in 2007). GOAL: To identify and measure factors associated with DOT failure and default. METHODS: a retrospective case-control study of 99 cases (registered cases of treatment failure or default) and 198 controls (new TB cases that were still under TB treatment). RESULTS: Outpatient DOT program was correctly implemented in only 21.3% of cases and 33.2% of controls. Most significant predictors of adherence to treatment were: attending a physician for outpatient DOT within 5 days after hospital discharge (55.6% of cases and 74.2% of controls) and correct knowledge of length of treatment (62.8% cases and 80.2% controls). CONCLUSIONS: TB treatment success rate depends mostly on the health care providers, such as patient management, quality of medical care, continuity of health care, and information given to the patient about TB disease and treatment.Резюме. Факторы риска, ассоциированные с прерыванием курса противотуберкулезной контролируемой терапии. АКТУАЛЬНОСТЬ. В Республике Молдова уровень успешного лечения туберкулеза остается низким (62% в 2007 г.). ЦЕЛЬ. Oпределить и измерить факторы, связанные с прерыванием лечения ТБ. МЕТОДЫ. Pетроспективное исследование типа „случай-контроль”, основанноe на опросе 99 случаев (зарегистрированных случаев прерывания лечения туберкулеза) и 198 случяев в контрольной группе (новых случаев заболевания туберкулезом, которые находятся в фазе продолжения лечения туберкулеза). РЕЗУЛЬТАТЫ. Амбулаторный DOT был соблюден только в 21,3% случаев и 33,2% случяев в контрольной группе. Наиболее значимыми факторами приверженности к лечению ТБ были обращаемость к врачу для амбулаторного DOT в течение 5 дней после выписки из стационара (55,6% случаев и 74,2% – в контрольной группе) и правильные знания о продолжительности лечения (62,8% случаев и 80,2% – в контрольной группе). ВЫВОДЫ. Успех лечения туберкулеза в основном зависит от поставщиков медицинских услуг, своевременного перенаправления пациента, качества медицинской помощи, преемственности, и таже от качества информации, предоставляемой пациенту о болезни и лечении туберкулеза