Aspecte igienice ale calității surselor de aprovizionare cu apă potabilă

Introducere. În Republica Moldova, asigurarea populației cu apă potabilă constituie o problemă acută, deoarece calitatea ei în foarte multe cazuri nu corespunde normelor în vigoare (Legea nr.182 din 19.12.2019 privind calitatea apei; HG 934, anexa 2 din 15.08.2007, Norme sanitare privind calitatea apei potabile; Regulamentul sanitar privind sisteme mici de alimentare cu apă potabilă). Legătura dintre calitatea apei și sănătatea populației a fost demonstrată prin numeroase studii efectuate în ultimii ani atât în țara noastră, cât și peste hotare. Scopul. Evaluarea comparativă a calității apei din surse de aprovizionare centrale, rețeaua de distribuție și surse de aprovizionare locale la nivel de țară. Material și metode. Studiul a fost efectuat în baza rezultatelor investigațiilor calității apei din diferite surse de aprovizionare a populației Republicii Moldova, prezente în laboratorul sanitaro-igienic, compartimentul Sănătatea în relaţie cu mediul al ANSP. Rezultate. Circa 57% din locuitorii Republicii Moldova nu au acces la apă potabilă de calitate bună. Componența chimică a apelor potabile este foarte variată. În multe cazuri, apele au o mineralizare inaltă, un surplus sau deficiență considerabilă de micro- și macroelemente, ceea ce are un impact negativ asupra sănătății oamenilor. În anul 2022, ponderea cea mai mare după numărul de investigații revine punctelor de control din reţeaua de distribuţie – 39158 (41,5%), urmată de sursele de aprovizionare centrale – 20545 (21,8%) și sursele de aprovizionare locale – 14415 (15,3%). Rezultatele investigațiilor au demonstrat că calitatea apei din sursele de aprovizionare locale (74,6%), sursele centrale de aprovizionare (68,2%) și reţeaua de distribuţie (37,7%) nu corespund cerințelor igienice în vigoare. Dintre sărurile ce se conțin în apă pot fi menționați sulfații care nu corespund normelor pentru sursele centrale – 24,7%, rețeaua de distribuire – 11,8%, sursele locale – 33,6%. Apa cu un conținut sporit de sulfați influențează negativ starea funcțională a organismului. În ceea ce privește conținutul de bor, devieri de la normele în vigoare sau atestat pentru sursele centrale – 15,6%, rețeaua de distribuție – 14,9%, sursele locale – 9,2%. O problemă importantă privind calitatea apei folosite în scopuri potabile din surse centrale și rețeaua de distribuție o constituie duritatea excesivă a apei care înregistrează necorespundere în 31,7% și 29,0%, respectiv, în probele recoltate din surse locale nu s-au depistat abateri. Apa foarte dură provoacă patologii ale sistemelor cardiovascular și renal. Depășiri semnificative ale unor indicatori analizați s-au înregistrat pentru apa potabilă din sursele centrale de aprovizionare: amoniu – 45,2%; fluor – 23,5%; substanțele oxidabile-13,7%; reziduu sec – 9,0%. Apa potabilă din reţeaua de distribuţie nu corespunde după conținutul de: fluor – 25,7%; amoniu – 21,4%; clor rezidual liber – 18,8%. Apa potabilă din sursele locale (fântâni, izvoare) nu corespunde pentru următorii indici: nitrați – 60,7%; conductivitate – 38,2%; reziduu fix – 37,8%. Concluzii. Datele cercetării noastre demonstrează elocvent că calitatea apei potabile din sursele de aprovizionare a populației Republicii Moldova, pentru unii parametri, nu respectă cerințele igienice stipulate în legislația națională și poate influența negativ asupra sănătății consumatorilor

RISK FACTORS FOR STROKE

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Accidentul vascular cerebral este o patologie dizabilitantă, atât la nivel global; cât și național. E a doua cauză de dezvoltare a demenței și cea mai frecventă cauză a epilepsiei la persoanele în etate. Managementul corect al factorilor de risc poate duce la îmbunătățiri semnificative ale incidenței AVC-ului. Scopul lucrării. Prezentarea și estimarea factorilor de risc pentru accidentul vascular cerebral în cadrul populației generale. Material și metode. Au fost analizate fișele medicale ale pacienților spitalizați în Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău pentru o perioada lunii mai 2022. Pacienții au fost examinați prin următoarele modalități: chestionare, examenul fizic și neurologic, ECG, USG Doppler Duplex a vaselor carotide, cât și testele de laborator având scopul de a evidenția factorii de risc care predispun către formarea AVC-ului. Rezultate. În acest studiu au fost incluși 71 de subiecți cu vârsta medie de 67 de ani, dintre care femei 36 (50,7%) și bărbați 35 (49,3%). Cei mai răspândiți factori de risc au fost: hipertensiunea arterială prezentă la 62 de pacienți (87,32%), urmată de diabet zaharat 20 (28,17%), dislipidemia 11 (15,49%), fibrilația atrială 19 (26,76%), insuficiența cardiacă congestivă 10 (14,08%), tabagismul 5 (7,04%), boala arterială coronariană / infarct de miocard în anamneză 6 (8,45%), alte antecedente 5 (7,04%) și nici un factor de risc cunoscut 1 (1,41%). Concluzii. Accidentul vascular cerebral reprezintă o problemă stringentă pentru populația generală, purtând după sine un impact major socio-economic. Elucidarea și cunoașterea, dar cel mai important prevenirea factorilor de risc implicați in dezvoltarea accidentului vascular cerebral pot semnificativ îmbunătăți calitatea vieții pacienților.Background. Stroke is a disabling condition both globally and nationally. It is the second leading cause of dementia and the most common cause of epilepsy in the elderly patients. Correct management of risk factors can lead to significant improvements in the incidence of stroke. Objective of the study. Presentation and estimation of risk factors for stroke in the general population. Material and methods. Medical records of patients hospitalized in the Institute of Emergency Medicine in Chisinau for the period May 2022 were analyzed. The patients were examined by the following methods: questionnaires, physical and neurological examination, ECG, Duplex Doppler USG of the carotid vessels, as well as laboratory tests with the aim of highlighting risk factors predisposing to stroke formation. Results. Seventy-one subjects with an average age of 67 years were included in this study, of whom 36 (50.7%) were women and 35 (49.3%) men. The most prevalent risk factors were: hypertension present in 62 patients (87.32%), followed by diabetes mellitus 20 (28.17%), dyslipidemia 11 (15.49%), atrial fibrillation 19 (26.76%), congestive heart failure 10 (14, 08%), smoking 5 (7.04%), coronary artery disease / myocardial infarction in history 6 (8.45%), other factors 5 (7.04%) and unknown risk factors 1 (1.41%). Conclusions. Stroke is a critical problem for the general population and has a major socio-economic impact. Knowledge and understanding, but most importantly preventing, the risk factors involved in the development of stroke can significantly improve the quality of life of patients

Sulodexide treatment of diabetic retinopathy: a prospective, randomized study

Rezumat. Introducere. Diabetul zaharat (DZ) are efecte importante asupra vaselor sanguine, iar complicaţiile majore, responsabile de creșterea morbidităţii și a mortalităţii, sunt în principal, consecinţa afectării vasculare. Retinopatia diabetică este o complicaţie cu impact fatal previzibil. Unele preparate cu acţiune dezagregantă, ar putea influenţa evoluţia și progresarea retinopatiei diabetice, dar există puţine studii în această direcţie. Material și metode. A fost efectuat un studiu clinic randomizat. În studiu au fost incluși 48 pacienţi (96 de ochi) cu retinopatie diabetică de divers grad, pacienţii au fost separaţi în 2 loturi (Lotul experimental – Angioflux [+] și Lotul de referinţă – Angioflux [-]). Pacienţilor din lotul experimental li s-a administrat tratament cu preparatul sulodexid. Pacienţii incluși în studiu au fost examinaţi oftalmologic și electrofiziologic prin potenţiale evocate vizuale (PEV). Testul statistic aplicat a fost t-student, iar un p<0,05 a fost considerat statistic semnificativ. Protocolul de cercetare a fost aprobat de Comisia de Etică a Cercetării a USMF „Nicolae Testemiţanu” nr. 7 din 08.02.2016. Pacienţii au semnat consimţământul informat. Rezultate. Vârsta medie a pacienţilor din lotul Angioflux [+] este de 61,8 ± 5,8 ani, în lotul Angioflux [-] vârsta medie este de 60,2 ± 11,0 ani. Durata medie a diabetului zaharat în grupul experimental este de 13,2 ± 7,0 ani, iar în grupul de referinţă: 10,2 ± 5,7 ani. S-au îmbunătăţit semnificativ comparând vizita 1 și 3 la lotul Angioflux [+] funcţiile vizuale (pentru AV pentru apropiere p=0,04, sensibilitatea la contrast p=0,38). La examenul OCT al retinei s-au înregistrat valori semnificativ statistice, prin micșorarea edemului macular la lotul ce a primit tratament cu sulodexid comparativ cu grupul de pacienţi ce nu a administrat acest tratament (p=0,02). Deasemenea, în grupul Angioflux [+] până și după 60 zile de tratament, pentru perioada de latenţă și amplituda undei P100, s-a constatat o dinamică pozitivă (p=0,0047, și respectiv p=0,018). Concluzii. Utilizarea preparatului sulodexid la pacienţii cu retinopatie diabetică s-a soldat cu îmbunătăţirea funcţiilor vizuale și creșterea transmiterii impulsurilor neuronale de-a lungul căilor vizuale.Abstract. Introduction. Diabetes mellitus (DM) has an important impact on blood vessels, while its major complications, responsible for increased morbidity and mortality, are mainly the consequence of vascular damage. Diabetic retinopathy is a complication with a predictable fatal impact. Some disaggregating action drugs could affect the course and progression of diabetic retinopathy, but studies in this sense are scarce. Materials and methods. We conducted a randomized therapeutic study. The study included 48 patients (96 eyes) with diabetic retinopathy of various degrees who were divided into 2 groups (the study group Angioflux [+], the control group – Angioflux [-]). Angioflux [+] patients were treated with sulodexide (angioflux). The patients included in the study underwent ophthalmological and electrophysiological examination by means of visual evoked potential (VEP). The statistically applied test was Student’s t-test, and a p<0.05 was considered statistically significant. The research protocol was approved by the Research Ethics Commission of Nicolae Testemitanu SUMP under no 7 on 08.02.2016. Patients signed the informed consent. Results. The average age of patients in Angioflux [+] group was 61.8 ± 5.8 years old, in Angioflux [-] group – 60.2 ± 11.0 years old. The average duration of DM in the Angioflux [+] group was 13.2 ± 7.0 years, in the Angioflux [-] group – 10.2 ± 5.7 years. During the 3rd visit, visual functions in Angioflux [+] group patients significantly improved as compared to the 1st visit (for near visual acuity p=0.04, for contrast sensitivity p=0.38). In retinal OCT, statistically significant values were registered at the end of the treatment, specifically decreased macular edema in the angioflux group compared to the group of patients who did not receive this treatment (p = 0.02). Also, in the Angioflux [+] group, up to and after 60 days of treatment, the latency period and the P100 waveform amplitude recorded positive dynamics (p=0.0047 and p=0.018, respectively). Conclusions. The use of sulodexide (angioflux) in patients with diabetic retinopathy has resulted in improved visual function and increased transmission of neural impulses along visual pathways

Studiu asupra modificărilor Potenţialelor Evocate Vizuale la pacienţii cu retinopatie diabetică

Diabetul zaharat a devenit epidemic în secolul XXI, paralel cu creşterea nivelului de viaţă. Retinopatia diabetica reprezintă o complicaţie microvasculară a diabetului zaharat şi principala cauză a cecităţii la populaţia activă. Ne-am propus să studiem traseul potenţialelor evocate vizuale la pacienţii cu diabet zaharat. Am efectuat o cercetare de tip ”caz-control” pe 10 pacienţi diabetici cu retinopatie diabetică şi 10 sănătoşi, am determinat o creştere semnificativă a latenţelor undelor N75 şi P100 la nivelul ambilor ochi la pacienţii diabetici în comparaţie cu cei sănătoşi (p0,05). Cuvinte-cheie: retinopatie, diabet zaharat, potenţiale evocate vizual

Комплексная эхокардиографическая оценка пациентов с желудочковыми тахиаритмиими в позднем постинфарктном периоде.

Complex echocardiographic assessment of patients with late-onset post-infarction ventricular tachyarrhythmiaAprecierea funcției sistolice a VS are un rol central &icirc;n evaluarea pacienților cu complicații aritmogene maligne &icirc;n perioada post-infarctică tardivă. Pentru pacienții cu FE afectată, GLS și FE VS au o relație liniară. Analiza statistică a demonstrat o valoare mai importantă a metodei STE (cu GLS &le; - 9%) &icirc;n explorarea pacienților cu complicații aritmogene &icirc;n perioada post-infarctică tardivă, cu sensibilitatea 84% și specificitatea 65,7%. Analiza statistică a sensibilității FEVS a demonstrat că FE &le;38% a fost cea mai sensibilă pentru dezvoltare tahicardii ventriculare după IM, cu o probabilitate de 88%. Rezultatele au demonstrat că la pacienții cu tulburări de ritm ventriculare, cu FE &lt;38% au predominat evident volumele AS, VS și micșorare indicilor MAPSE, vitezei sistolice tisulare.Комплексная эхокардиографическая оценка пациентов с желудочковыми тахиаритмиими в позднем постинфарктном периоде

Исследование изменений Вызванных Зрительных Потенциалов у пациентов с диабетической ретинопатией

USMF ,,Nicolae Testemiţanu’’, IMSP Institutul de Medicină Urgentă, Republica MoldovaRezumat Diabetul zaharat a devenit epidemic în secolul XXI, paralel cu creşterea nivelului de viaţă. Retinopatia diabetica reprezintă o complicaţie microvasculară a diabetului zaharat şi principala cauză a cecităţii la populaţia activă. Ne-am propus să studiem traseul potenţialelor evocate vizuale la pacienţii cu diabet zaharat. Am efectuat o cercetare de tip ”caz-control” pe 10 pacienţi diabetici cu retinopatie diabetică şi 10 sănătoşi, am determinat o creştere semnificativă a latenţelor undelor N75 şi P100 la nivelul ambilor ochi la pacienţii diabetici în comparaţie cu cei sănătoşi (p0,05). Cuvinte-cheie: retinopatie, diabet zaharat, potenţiale evocate vizuale Diabetes has become epidemic in XXI century, along with rising living standarts. Diabetic retinopathy represents a microvascular complication of diabetes and the main cause of blindness among active population. We set out to study the route of the visual evoked potential in diabetic patients. We made a „case-control” research on 10 healthy persons and 10 diabetic patients. And we established a significant rise of latency of waves N75 and N100 at both eyes of diabetic patients comparison to healthy subjects (p0.05). Сахарный диабет стал эпидемией XXI века, параллельно с повышением уровня жизни. Диабетическая ретинопатия является микроваскулярным осложнением сахарного диабета и главной причиной слепоты у трудоспособного населения. Целью нашей работы являлось изучение Вызванных Зрительных Потенциалов у пациентов страдающих диабетом. Исследование “случай-контроль” проводилось у 10 пациентов с диабетической ретинопатией и в группе ссостоявшей из 10 здоровых лиц. Было выявлено значительное увеличение латентности волн N75 и Р100 обоих глаз пациентов с диабетом в сравнении со здоровыми индивидуумами (р0.05)

Retinopatia diabetică şi modificările vaselor carotidiene

Background. Diabetes mellitus (DM) is the most frequent endocrine disorder and one of the most common non-communicable chronic diseases. In the Republic of Moldova, there are approximately 90.392 persons with DM according to the National DM prevention and control program for the years 2017-2021. Objective of the study. To evaluate the ultrasound markers in a group of subjects with diabetic retinopathy and to identify the associations between these ultrasound parameters and the degree of diabetic retinopathy. Material and Methods. There were examined 85 patients with different degrees of DR admitted consecutively into the Ophthalmology department, Institute of Emergency Medicine. Patients underwent laboratory, ophthalmological and ultrasound examination of the extracranial carotid segment. Results. The study included 85 patients (170 eyes) with a mean age of 60.4±9.4 years. Depending on the degree of diabetic retinopathy, 56.5% (n=96) eyes with proliferative DR, 10% (n=17) with severe non-proliferative DR, 14.7% (n=25) moderate non-proliferative DR and 18.8% (n=32) mild non-proliferative DR were detected. Proliferative DR associates atherosclerotic plaques at the level of carotid arteries in 82% cases, severe non-proliferative DR in 70%, moderate non-proliferative DR in 40%, and mild non-proliferative DR in 38%. It is evident that the intima-media thickness values and the frequency of atheromatous plaques correlate with the degree of retinal damage in diabetic patients. Conclusion. The obtained results suggests that there is a relationship between the damage degree of small and large artery in diabetic patients. It is recommended for diabetic patients: ophthalmological examination for DR screening, ultrasound examination of carotids in order to prevent vascular events. Introducere. Diabetul zaharat (DZ) este cea mai răspândită afecțiune endocrină și una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile. În Republica Moldova sunt circa 90.392 de persoane ce suferă de DZ în conformitate cu Programul Naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021. Scopul lucrării. Evaluarea markerilor ecografici carotidieni la pacienţii diabetici şi importanţa lor în progresia retinopatiei diabetice (RD). Material și Metode. S-a efectuat un studiu pe 85 de pacienţi cu RD, examinaţi în secţia Oftalmologie, IMSP Institutul de Medicină Urgentă. Pacienţii au fost examenaţi oftalmologic, examinarea ecografică al segmentului extracranian carotidian, de asemenea au fost efectuate investigaţii de laborator. Rezultate. În studiu au fost incluși 85 de pacienţi (170 de ochi) cu vârsta medie de 60.4±9,4 ani. În funcție de gradul RD au fost depistați 56,5% (n=96) ochi cu RD proliferativă; 10% (n=17) cu RD neproliferativă formă severă; 14,7% (n=25) RD neproliferativă formă moderată și 18,8% (n=32) RD neproliferativă formă ușoară. RD forma proliferativă asociată cu plăci aterosclerotice la nivel de artere carotide în 82% cazuri, RD neproliferativă forma severă în 70% cazuri, RD neproliferativă forma medie în 40% cazuri, iar RD neproliferativă forma ușoară în 38% cazuri. Studiul a evidențiat faptul că valorile complexului intimămedie și frecvența plăcilor ateromatoase corelează cu gradul retinopatiei. Concluzii. Aceste rezultate sugerează că există o legătură între gradul afectării arterelor de calibrul mic și mare la pacienții cu DZ. Pacienților cu DZ li se recomandă: examenul oftalmologic de screening pentru RD, examenul ecografic al arterelor carotide în scopul profilaxiei evenimentelor vasculare

Diabetic Retinopathy and Carotid Artery Disease

„Nicolae Testemitanu" State University of Medicine and Pharmacy, Department of Ophtalmology, Chisinau Republic of Moldova, „Nicolae Testemitanu" State University of Medicine and Pharmacy, Department of Neurology , Chisinau Republic of Moldova, Institute of Emergency Medicine, Chisinau, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction. Diabetes mellitus (DM) is the most frequent endocrine disorder and one of the most common non-communicable chronic diseases. In the Republic of Moldova, there are approximately 90.392 persons with DM according to the National DM prevention and control program for the years 2017-2021.Purpose. To evaluate the ultrasound markers in a group of subjects with diabetic retinopathy and to identify the associations between these ultrasound parameters and the degree of diabetic retinopathy. Material and methods. There were examined 85 patients with different degrees of DR admitted consecutively into the Ophthalmology department, Institute of Emergency Medicine. Patients underwent laboratory, ophthalmological and ultrasound examination of the extracranial carotid segment. Results. The study included 85 patients (170 eyes) with a mean age of 60.4±9.4 years. Depending on the degree of diabetic retinopathy, 56.5% (n=96) eyes with proliferative DR, 10% (n=17) with severe non-proliferative DR, 14.7% (n=25) moderate non-proliferative DR and 18.8% (n=32) mild nonproliferative DR were detected. Proliferative DR associates atherosclerotic plaques at the level of carotid arteries in 82% cases, severe non-proliferative DR in 70%, moderate non-proliferative DR in 40%, and mild non-proliferative DR in 38%. It is evident that the intima-media thickness values and the frequency of atheromatous plaques correlate with the degree of retinal damage in diabetic patients.Conclusions. The obtained results suggests that there is a relationship between the damage degree of small and large artery in diabetic patients. It is recommended for diabetic patients: ophthalmological examination for DR screening, ultrasound examination of carotids in order to prevent vascular events

Aprecierea complexă a factorilor ce influenţează asupra metastazării cancerului endometrial

Cancerul endometrial incipient, practic, nu metastazează în ganglionii limfatici: în cancerul intraendometrial astfel de observaţii lipsesc, iar în cancerul microinvaziv - este o cazuistică. De aceea la aprecierea clinică a stazării limfatice trebuie să fi e excluse toate observaţiile cancerului endometrial incipient şi să se calculeze acest risc nu la cancerul local-difuz (invazia mai mare de 0,5 cm şi/sau diametrul mai mare de 2 cm), în care frecvenţa metastazării limfogene ajunge la 11,7%. Din numărul total de 1378 de bolnave au înregistrate metastaze în ovare la 6,4% din ele. Asupra frecvenţei metastazării în ovare infl uenţează aceiaşi factori care determină riscul afectării ganglionilor limfatici regionali. Prin urmare, cancerul endometrial nu se limitează la un diametru mic al tumorii combinate cu invazia superfi cială - nu este mai puţin important faptul că acest fel de cancer posedă capacităţi minimale metastazare în ganglionii limfatici pelvieni şi în ovare