Lupusul eritematos sistemic şi diabetul zaharat – revista literaturii

IP USMF ”N. Testemiţanu”, Primul Congres Naţional al Societăţii Endocrinologilor cu participare internaţională dedicat jubileului de 50 ani de la fondarea serviciului endocrinologic din Republica Moldova 9-11 octombrie 2014Lupusul eritematos sistemic (LES) este o maladie autoimună, polisindromică, de etiologie necunoscută, care se dezvoltă pe fundalul proceselor de imunoreglare imperfectă, determinată genetic și asociată cu hiperproducere de autoanticorpi. Manifestările clinice ale LES sunt diverse și nespecifice, deseori, subtile, suprapunându-se cu simptomele ale altor boli autoimune, inclusiv ale sistemului endocrin. Diabetul zaharat (DZ) este prezent la pacienții cu lupus ca o comorbiditate și poate afecta aceleași sisteme ca și LES, de aceea pacienții cu lupus și diabet zaharat pot prezenta simptome comune ambelor patologii. Articolul prezent, abordează aceste două patologii cu referire la rezultatele cercetărilor ultimilor ani și sinteza datelor referitor la incidență, etiopatogenie, factori de risc, dificultăți de diagnostic și tratament.Systemic lupus erythematosus and diabetes mellitus – literature review Systemic lupus erythematosus (SLE) is a polisyndromic, autoimmune disease of unknown etiology, which develops due to imperfect immunoregulatory processes, genetically determined and associated with overproduction of autoantibodies. Clinical manifestations of SLE are diverse and unspecific, often subtle, signs overlapping with other autoimmune diseases, including of endocrine system. Diabetes mellitus (DM) is present in patients with lupus as a comorbidity and affect the same systems as SLE, and therefore patients with lupus and diabetes may have symptoms common to both pathologies. Current article, address these two pathologies with reference to the latest research results and is a synthesis of data on incidence, etiopathogenesis, risk factors, diagnostic and treatment difficulties

Case report: a 55 old woman with preudotumor cerebri, urticarial vasculuitis and suspected Sjogren syndrome

Internal Medicine Department, State Medical and Pharmaceutical University "Nicolae Testemitanu”, Chisinau, Republic of MoldovaCase report: We report a case of a 55 old woman presenting complaints of severe and permanent headache with progressive decrease of visual acuity (VA) for 6 months, xerophtalmia, xerostomia and urticarial eruption. The medical history of the patient is marked by autoimmune thyroiditis and active tobacco smoking (10 cigarettes / day during 20 years). The physical examination was remarkable by a normal body mass index and skin lesions specific for urticarial vasculitis. The remainder of examination was normal. The CBC, biochemical, auto-antibodies and radiological examinations were normal too. The evaluations included the assessment of the cephalalgia: complete neurologic examination, fundus examination, MR1 of the brain and a lumbar puncture. The results have revealed a papilledema, a decrease of VA and an elevation of the opening pressure at the lumbar puncture. The diagnosis conclusion was the presence of pseudotumor cerebri, which is a disorder clinically manifested by chronically elevated intracranial pressure of unknown etiology associated with visual abnormalities. The skin biopsy revealed small vessels wall deposits of IgG and C3, and a polynuclear perivascular infiltrate. The last question was the etiology of the Sicca syndrome, who is supposed to be a Sjogren syndrome. The Shirmer test and the salivary gland scintigraphy confirmed our suspicion. We proceeded to salivary gland biopsy, whose result is on pending. Conclusion: We report a case of a smoking woman who presents a pseudotumor cerebri, urticarial vasculutis where was suspected Sjogren syndrome, defined as a systemic chronic inflammatory disorder characterized by lymphocytic infiltrates in exocrine glands. If the principle of parsimony is used, the three entities can be linked: to our known, in the medical literature where are few case reports concerning the association of Sjogren syndrome and pseudotumor cerebri as a very rare neurological complication. In its turn, the urticarial vasculitis is a known manifestation of Sjogren syndrome

Health-related quality of life and economic burden of knee osteoarthritis

State Medical and Pharmaceutical University “Nicolae Testemitanu", Chisinau, Republic of MoldovaIntroduction: Patients with knee osteoarthritis have the symptoms that often are debilitating and causing physical impairment, can affect the psychosocial wellbeing of the patient. The impact of knee OA on patient’s lives has not been well studied in developing countries. Purpose and objectives: Of this study was to assess the health-related quality of life (QoL) and burden in patients with OA in Republic of Moldova. Materials and methods: This study is a retrospective, cross-sectional, nonrandomized, with subjects stratified according to disease severity based on functional limitation and absence of joint prosthesis. Subjects were recruited from primary care and rheumatology. There were 256 patients whom fulfill the American College of Rheumatology classification criteria for OA in the knee. A questionnaire embrace information on demographic and socioeconomic characteristics, function limitation, use of health and social services, and effect on occupation and living arrangements over the previous 12 months. The costs were calculated as direct and indirect. The QoL was assessed by KOOS - Knee injury and Osteoarthritis Outcome Score. This study was conducted according to the principles o f the Declaration of Helsinki (1996) and good clinical practice. Results: There were 256 patients integrated in the study including 196 females and 60 males, mean age 64.9 ± 0.6 years (range 37 to 82 years). Disease duration 8.1 ± 0.02 years (range 1- 51).The KOOS results showed that the QoL - 35.7% qualified as low. OA affected family or close relationships in 66%. The level of activity in daily living was 44.0% lower that the level of pain with 57.1% or other symptoms - 64.9%. The average cost excluding joint replacement was $685, the direct costs 71.04$485) per person per year and indirect costs - 29% ($190). The direct costs are comparable to those reported in Western countries; however, the insurance cover just 50.7% from direct costs. Conclusion: Patients with knee osteoarthritis have impaired QoL as well as substantial socioeconomic burden attributable to disease. The economic impact of OA is largely placed on the patients, they having relatively high out-of-pocket expenditures

Stratificarea riscului cardiovascular la pacienții cu lupus eritematos sistemic

Disciplina de medicină internă-semiologie, Catedra de urgenţe medicale, Catedra de medicină de familie, Disciplina de cardiologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareBackground. The survival rate of patients with systemic lupus erythematosus (SLE) has improved over the last decades; still the most common cause of death is cardiovascular disease (CVD). Therefore, the appropriate management by CV risk stratification, using clinical tools, is of major importance. Objective of the study. To evaluate and compare the CV risk factors in patients with SLE. Material and Methods. Cross-sectional study of traditional and non-traditional CV risk factors in SLE patients (SLICC,2012). The CV risk stratification was based on SCORE versus SLE CV risk equation. Results. A total of 96 SLE patients were analyzed. The female: male ratio was 14:1 and the mean age was 43,2±12,1 years. The disease duration was 89,7±45,5 months and the activity by SLEDAI was 8.08±7.1 points. The 10-year risk provided by SCORE was 7.8±9.0. Overall, 12.5% participants had high risk, 45.8% had moderate 41.7% low CV risk. The most common traditional CV risk factors were arterial hypertension (50%), age (16,6%) and hypercholesterolemia (12.5%). Non-traditional risk factors were high disease activity (33,3%), secondary APL syndrome (33,3%) and renal lupus (20.8%). Using SLE CV Risk Equation, we established that 29.1% of patients had high risk, compared to only 12,5% by SCORE. Conclusion: Patients with SLE have a high CV risk, as in addition to traditional CV risk factors, they have non-traditional risk factors such as high disease activity, lupus nephritis and APL syndrome. Therefore, specific tool for CV risk stratification will give a more accurate estimation. Introducere. Supraviețuirea pacienților cu lupus eritematos sistemic (LES) s-a ameliorat semnificativ în ultimele decenii, cu toate acestea, boala cardiovasculară (BCV) rămâne cea mai frecventă cauză de deces. Deci managementul adecvat prin stratificarea riscului CV, este de importanță majoră. Scopul lucrării. Evaluarea și compararea factorilor de risc CV la pacienții cu LES. Material și Metode. În studiul transversal al pacienților cu LES (SLICC, 2012), au fost studiați factorii de risc CV tradiționali și netradiționali. Stratificarea riscului CV s-a bazat pe ecuațiile de calcul al riscului SCORE versus LES. Rezultate. Un lot de 96 pacienți cu LES, raportul F: B 14:1, vârsta medie de 43,2 ± 12,1 ani. Durata bolii a fost de 89,7 ± 45,5 luni, activitatea SLEDAI de 8,08 ± 7,1 puncte. Riscul SCORE, a fost de 7,8 ± 9,0 p. În total, 12,5% participanți au avut risc ridicat, 45,8% - risc moderat, iar 41,7% - risc mic. Factorii de risc CV tradiționali au fost HTA (50%), vârsta (16,6%) și hipercolesterolemia (12,5%). Factorii de risc netradiționali au fost: activitatea înaltă a bolii (33,3%), sindromul AFL (33,3%) și lupusul renal (20,8%). Prin Ecuația de Risc CV în LES, 29,1% dintre pacienți au avut un risc ridicat, comparativ cu doar 12,5% conform SCORE (p <0,05). Concluzii. Pacienții cu LES au un risc CV ridicat, prin asocierea factorlor de risc tradiționali și netradiționali (activitatea bolii, nefrita lupică și sindromul AFL). Pentru utilizarea clinică este recomandat instrumentul specific pentru stratificarea riscului CV în LES

Гипертензивные кризисы у городской населении с точки зрения врача неотложной помощи.

Hypertensive crisis in the urban population in the emergency medicineStudiul a fost realizat pe un eșantion de 324 de pacienți, reprezent&acirc;nd populația adultă din municipiul Chișinău. Grupul de examinare a fost selectat dintre pacienții consecutivi, datele f ind incluse &icirc;n fișele medicale de urgență &icirc;n perioada 2016-2017. S-au identifi cat 34,56% bărbați și 65,44% femei, 53,09% au efectuat apeluri pe parcursul zilei, prevalența v&acirc;rstei solicitanților fiind &icirc;ntre 51-70 ani, media timpului de asistență medicală a pacientului constituind 53,7 minute, locul de reședință al pacientului - 13,6 minute.Гипертензивные кризисы у городской населении с точки зрения врача неотложной помощи

Patologia tiroidiană autoimună la pacientii cu lupus eritematos sistemic. Revista literaturii

Clinica medicală nr. 7, Departamentul de Medicină Internă, IP USMF ”Nicolae Testemițanu”, Catedra Medicina de familie, IP USMF ”Nicolae Testemițanu” Clinica medicală nr. 3, Departamentul de Medicină Internă, IP USMF ”Nicolae Testemițanu”, Primul Congres Naţional al Societăţii Endocrinologilor cu participare internaţională dedicat jubileului de 50 ani de la fondarea serviciului endocrinologic din Republica Moldova 9-11 octombrie 2014Lupusul eritematos sistemic (LES) este o maladie autoimună polisindromică de etiologie necunoscută, care se dezvoltă pe fondul proceselor de imunoreglare imperfecte, determinate genetic, asociată cu hiperproducerea autoanticorpilor. Manifestările lupusului presupun implicarea mai multor organe şi sisteme, inclusiv a sistemului endocrin. Articolul descrie asocierea lupusului eritematos sistemic cu patologia tiroidiană autoimună, fiind raportate date despre incidenţa şi prevalenţa acesteia, mecanisme fiziopatologice, manifestări clinice şi factori predictivi. În conluzie, autorii remarcă ca din cauza asocierii frecvente a acestor maladii şi a tabloului clinic nespecific la pacienţii cu LES precoce, este necesară vigilenţa medicului în depistarea timpurie atât a lupusului, cât şi a unei eventuale maladiei tiroidiene pentru a acorda un tratament adecvat.Autoimmune thyroid disease in patients with systemic lupus erythematosus. Review article Systemic lupus erythematosus (SLE) is a polysyndromic autoimmune disease of unknown etiology, that develops due to imperfect immunoregulatory processes, genetically determined, associated with overproduction of autoantibodies. Lupus manifestations include the involvement of several systems, including the endocrine system. The article describes the association of systemic lupus erythematosus and autoimmune thyroid disease, it’s incidence and prevalence, pathophysiological mechanisms, clinical manifestations and predictive factors. In conlusion, the authors note that there is a frequent association of these diseases and due to nonspecific clinical picture in patients with SLE, physicians should be alert for early detection of possible lupus and thyroid disease

Evoluţia lupusului eritematos sistemic declanşat la copii şi adolescenţi

USMF „Nicolae Testemițanu”Indroducere: Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună, care afectează primordial femeile în perioada fertilă, inclusiv 10-20% din cazuri boala debutează în copilărie şi adolescenţă. Deşi simptomele clinice şi rezultatele testelor de laborator la pacienţii cu debut in copilărie sunt similare cu cele observate la adulţi, pacienţii cu lupus eritematos sistemic pediatric (LESp) tind să aibă o rată mai mare de implicare a organelor şi clinică manifestă cu impact asupra prognosticului. Scopul lucrării: Estimarea particularităţilor evoluţiei lupusului eritematos sistemic cu debut la copii şi adolescenți. Rezultate: A fost efectuat un studiu retrospectiv pe un lot de 90 pacienţi cu LES la adulţi. Dintre ei, la 13 pacienţi boala s-a instalat la vârsta medie de 15,5±1,9 (iv 7-18) ani, durata bolii 13,1±4,4 ani (iv 14-328 luni), raportul femei:bărbaţi a constituit 10:1. Deşi criteriile pentru LESp nu sunt validate, totuşi diagnosticul a fost stabilit în baza criteriilor de clasificare ACR, 1997. Activitatea bolii a fost evaluată după LES Indexul de activitate a bolii (SLEDAI), fiind o măsurare importantă pentru ghidarea terapiei şi activitatea cumulativă a bolii, care în timp s-a dovedit un predictor important al bolii atât la pacienţii copii, cât şi la adulți. Activitatea medie la debutul LESp a fost 21,18±4,6 puncte, pe când la adulţi 17,3 ±6,4 puncte. La copii indexul lezării SLICC la debut a fost estimat la 0 puncte pe când la momentul studiului s-au înregistrat 2 puncte (prin osteoporoză, fractură patologică şi necroză avasculară). Debutul bolii cu nefrita a fost la 5 copii, afectare vasculară – la 3, afectare cutanată -10, afectare articulară - la 7 copii. Sindromul antifosfolipidic a fost evidenţiat la 5 pacienţi (38,5%). Dintre 13 pacienţi supravegheaţi, 3 au decedat; până la un 1 an -1 pacient, după 5 ani de la debut -2 pacienţi. Cauza deceselor a fost afectarea renală progresivă în 2 cazuri şi complicaţiile sindromului antifosfolipidic (tromboze) - un caz. Pe durata supravegherii au survenit 15 sarcini, cu consecinţele: 2 - avorturi medicale, 6 - avorturi spontane, s-au născut 7 copii sănătoşi de la 6 femei cu LESp. Concluzii Lupus Eritematos Sistemic pediatric s-a remarcat prin evoluţie clinică agresivă şi activitate înaltă la debut. Indexul lezării organice pe parcursul evoluției bolii a fost determinat în special prin afectarea ţesutului osos. Sindromul antifosfolipidic secundar a fost depistat la 38,5%, în corelație strânsă cu rata mortalității (r=0,83) pacienţilor

Diabetul zaharat tip 2 și funcționalitatea articulară la pacienții cu gonartroză

Catedra Medicina de familie, IP USMF ”Nicolae Testemițanu”, Clinica medicală nr. 3, Departamentul de Medicină Internă, IP USMF ”Nicolae Testemițanu”, Clinica medicală nr. 7, Departamentul de Medicină Internă, IP USMF ”Nicolae Testemițanu”, IMSP Institutul de Cardiologie, Primul Congres Naţional al Societăţii Endocrinologilor cu participare internaţională dedicat jubileului de 50 ani de la fondarea serviciului endocrinologic din Republica Moldova 9-11 octombrie 2014Scopul studiului: Evaluarea funcționalității articulare la pacienții cu osteoartroză (OA ) și diabet zaharat tip 2 (DZ) prin instrumente clinice complexe. Metodologia cercetării: A fost realizat un studiu descriptiv care a inclus un lot de 256 de pacienţi cu OA genunchiului confirmată în baza criteriilor ACR, Altman R., 1991. Pacienţii au fost evaluaţi prin examinări generale (anchetarea, examenul clinic standard utilizat în reumatologie, examinarea articulațiilor dureroase și tumefiate) şi investigaţii speciale: radiografia articulației genunchiului, interpretată conform clasificării Kellgren-Lawrence (KL), nivelul durerii apreciat prin Scala Vizual Analogică (VAS) și Scorul Funcţionalităţii Genunchiului (KOOS). Rezultate: În cercetare a fost un incluși 256 de pacienți cu OA genunchiului, dintre care a fost separat un lot de 21 pacienți gonartroză și cu diabet zaharat tip 2 (lot1) și 231 cu OA (lot 2). Vârsta la momentul cercetării a fost în lot 1 de 63,7±7,1 și lot 2 -62,3±9,7 ani, cu o durată a bolii de 9,6±7,0 și 7,97±6,6 ani pentru loturile 1 și 2. Severitatea OA conform KL în lotul 1 a fost KLII- 38,1% și KLIII- 61,9%, iar în lotul 2 KLI-6,7%,KLII-54,5%, KLIII-34,5%, KLIV-4,3% (χ2= 0,06). Nivelul durerii a fost 6,8±1,7 pentru lotul 1 și de 6,5±2,1 pentru lotul 2 (p=0,2), apreciat ca moderat intens. Funcționalitatea articulară evaluată prin KOOS a fost mai joasă în lotul 1 (DZ+OA) comparativ cu lotul 2, statistic semnificativ pe domeniul Sport/recreere (p<0,05). Concluzii: La pacienții cu gonartroză asocierea diabetului zaharat presupune nivel mai înalt de durere, scăderea accentuată a funcției articulare și diminuarea calității vieții lor. De notat că diabetul zaharat tip 2 poate fi considerat factor predictiv în instalarea precoce a procesului de osteoartroză.Diabetes mellitus and joint functionality in knee osteoarthritis The aim: Assessment of physical function in patients with knee osteoarthritis (OA) and diabetes mellitus (DM) by clinical tools. Methods: The study included 256 patients with knee OA fulfilling ACR criteria, Altman R., 1991. Patients were evaluated by clinical examination, radiography of the knee joint, the level of pain was assessed by VAS and we used data for the Knee Injury and Osteoarthritis Outcome Score (KOOS) to assess patient’s self-reported knee pain, function and quality of life. Results: There were 256 patients integrated in the study, including 21 patients with DM and OA (group 1), and 231 just with OA (group 2). Mean age and disease duration were for group 163.7 ± 7.1 and 9.6 ± 7.0 and for group 2 62.3 ± 9.7, 7.97 ± 6, 6 years, respectively. The KL severity of OA as in group 1 KLII-38.1% and KLIII-61.9%; in group 2: KLI-6, 7%, KLII-54, 5%, KLIII -34.5% KLIV-4, 3% (χ² = 0.06). The level of pain was 6.8 ± 1.7 for group 1 and 6.5 ± 2.1 for group 2 (p = 0.2) appreciated as moderately intense. Physical function assessed by the KOOS was lower in group 1 (DM + OA) compared with group 2, the statistically significant for Sport /recreation subscale (p <0.05). Conclusions: In patients with knee osteoarthritis in association with diabetes mellitus have higher levels of pain, lower joint function and quality of life versus patients without diabetes. Meantime diabetes mellitus can be considered as a predictive factor for early installation of arthritic process

Scientists support Medical University "Nicolae Testemițanu" in the development of the Department of Gastroenterology and Hepatology in Republic of Moldova

Laboratorul de Gastroenterologie, USMF "Nicolae Testemițanu", Chișinău, Republica Moldova, Departamentul Medicină Internă, Disciplina de Gastroenterologie, USMF "Nicolae Testemițanu", Chișinău, Republica, Conferința Națională de Gastroenterologie și Hepatologie cu participare internațională „Actualități în gastroenterologie și hepatologie” MoldovaAfter the end of the Second World War, for the homeland defense, the entire staff of the Leningrad Institute of Medicine was transferred to Chișinău together with students and the entire teaching staff and was named the State Institute of Medicine from Chișinău. The Institute began his work on 20 October 1945 with a single faculty – that of General Medicine. The first rector was appointed Sorocean Evpatii Christoforovici. Teachers within the USSR (Russia) had a great influence on the evolution of Moldova's medicine, including in the area of gastroenterology and hepatology. The modern development of Gastroenterology and hepatology in our country had a permanent success because of the support of university rectors. A big contribution had and still have health care ministers from Moldova. The gastroenterology work progress in clinical and scientific field is determined by a permanent contact with chiefs of the university clinical bases and with colleagues from other specialties. The progress of medical science, both of gastroenterology and hepatology is due to a correct and proper management. The enormouswork, both in the past as well as currently, of the entire team of scientists and illustrious physicians contributed and still contributes to the development of national medicine, including gastroenterology and hepatology.После окончания Второй Мировой Войны, весь коллектив Ленинградского Медицинского Института был переведен в Кишинев вместе с студентами и всеми проффесорами под названием Медицинский Государственный Институт Кишинева. Институт начал свою деятельность 20 октября 1945 года, имея всего один факультет – Общая Медицина. Первым ректором был назван Сорочан Евпатий Кристофорович. Профессоры СССР (Россия) имели особенное влияние на развитие медицины в Молдове, включая гастроэнтерологию и гепатологию. Развитие современной гастроэнтерологии и гепатологии в нашей стране имеет успех благодаря постоянной поддержки ректоров университета. Большой вклад внесли и вносят по сей день министры Здрaвоохранения Молдовы. Процветание клинической и научной деятельности осуществляется при постоянном сотрудничестве с глав-врачами клинической базы университета и при помощи коллег других специальностей. Прогресс медицинских наук, гастроэгтерологии, а также гапатологии, обусловлен правильным и подходящим менеджментом. Огромную работу, как в прошлом, так и в настоящим проделал весь коллектив прославленных ученных и врачей, которые способствовали и способствуют в дальнейшем развитию медицины, включая национальную гастроэнтерологию и гепатологию

Particularities of pulmonary involvement in systemic lupus erythematosus

University Professor, State Medical and Pharmaceutical University “NicolaeTestemitanu”, Chisinau, Republic of MoldovaIntroduction: Respiratory involvement in systemic lupus erythematosus (SLE) is not as wellknown as the cutaneous and renal manifestations. It occurs frequently, but the diagnosis may be difficult because of the heterogeneity of the anatomical and clinical presentations. The pathophysiology of SLE involves genetic, endocrine, environmental, pharmacological and immunological factors with hyperactivity of B lymphocytes and a cytotoxic reaction of autoantibodies, activation of complement and circulating immune complex deposition. Pulmonary manifestations of SLE can involve the pleura, lung parenchyma, airways, pulmonary vasculature and respiratory muscles. Pleuro-pulmonary manifestations are present in almost half of the patients during the disease course and may be the presenting symptoms in 4-5% of patients with SLE. Purpose and Objectives: To analyze the incidence, clinical features and General Well Being (GWB) in patients with systemic lupus erythematosus (SLE) and pleuro-pulmonary involvement. Materials and Methods: A descriptive study o f 30 SLE patients, aged 44.5 ± 12.6, was recruited from Cardiology Institute between 2013 and 2014. All patients were evaluated clinicaly and laboratory tests were done. To assesse pulmonary involvement, were performed chest X-ray, spirometry, DLCO and High Resolution CT scan of thorax. Results: Pleuropulmonary manifestations, were diagnosticated in fourteen (46.7%) SLE patients. Among them 10 (71.4%) were symptomatic and had complaints of dyspnoea, cough, pleuritic chest pain and some of them history of hemoptysis. At radiological assessment, pleural effusion was found in 29% of cases, in 7% - lupus pneumonitis, in 7% pulmonary artery hypertension (PAH) and in 7% Shrinking Lung Syndrom (SLS). Interstitial lung disease (ILD) was found in 50% of cases. In 4 (28.6%) asymptomatic patients, chest radiographs and CT scan of thorax showed unilateral or bilateral patchy areas of consolidation, predominantly in the lung bases, which in two cases was associated with pleural effusion or atelectasis. Screening test for lung function, by spirometry, found abnormality in 14 (46.6%) cases and restrictive change was the major abnormality 7 (23.3%). The level of severe stress, in patients with lung involvement, assessed by GWB was - 8 patients (57.14% ) versus those without - 6 patients (37.5 % ). Conclusion: Commonest respiratory symptom was dyspnoea 8 patients (57.14%) and commonest respiratory manifestation was interstitial lung disease 50% and pleural effusion 29%. Patients with pulmonary disease have a higher degree of distress than those without