Treatment of venous trophic ulcers of the lower limbs: PRF vs compressive treatment

Scopul lucrării. Cea mai frecventă cauză ale ulcerelor membrelor inferioare este insuficiența venoasă (ulcere de staza). Injectarea plasmei bogate în trombocite (PRP) este un factor în regenerarea tisulara. Scopul este analiza comparativa rezultatelor tratamentului ulcerelor venoase prin injectarea PRF și cu tratament compresiv. Materiale și metode. Studiu tip prospectiv. În studiu au fost incluși 28 pacienți, divizați în 2 loturi, cu ulcere trofice ale membrelor inferioare cu suprafața mică și medie, cu o durată de 6-24 luni fără dinamică de epitelizare. I grup 14 pacienți tratament combinat cu injectare PRF in ulcere venoase. II grup control – 14 pacienți care au beneficiat de tratamentul de bază general și local tratament compresiv. Toți pacienții au fost monitorizati timp de 3, 6, 9 și 12 luni sau până la epitelizarea ulcerelor. Rezultate. Epitelizare completă la 12 luni de tratament combinat cu PRF a fost obținută în 8 pacienți. În lotul control la 12 luni de tratament epitelizarea completă s-a obținut la (5) pacienți. Epitelizare incomplete 70% (din suprafața ulcerată) a fost obtinuta la 4 pacienți din grupul I, în grupul II epitelizare incompletă 40% la 6 pacienți. Concluzii. Injectarea de PRP în ulcere trofice cauzate de insuficiența venoasă cronică au demonstrat rezultate clinice mai eficiente în comparație cu terapia non PRF de compresie.Aim of study. The most common cause of lower limb ulcers is venous insufficiency (stasis ulcers). Injection of platelet-rich plasma (PRP) is a factor in tissue regeneration. The aim is comparative analysis of the results of the treatment of venous ulcers by PRF injection and compressive treatment. Materials and methods. Prospective study. 28 patients were included in the study, divided into 2 groups, with trophic ulcers of the lower limbs with a small surface and average, with a duration of 6-24 months without epithelization dynamics. I group 14 patients combined treatment with PRF injection in venous ulcers. II control group – 14 patients who have benefited from general basic treatment and local treatment compressive. All patients were monitored for 3, 6, 9 and 12 months or up to epithelialization of ulcers. Results. Complete epithelialization at 12 months of combined treatment with PRF was obtained in 8 patients. In the control group, after 12 months of treatment, complete epithelialization was obtained in (5) patients. Incomplete epithelialization 70% (of the ulcerated surface) a was obtained in 4 patients from group I, in group II incomplete epithelization 40% in 6 patient Conclusions. PRF injection in trophic ulcers caused by chronic venous insufficiency has been demonstrated to be more effective clinical results compared to compressive treatment

The major risk factors for road traffic injuries

Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Republic of Moldova, College of Public Health, The University of Iowa, United StatesIntroduction. Injuries caused by road crashes are major public health problem because they are the cause of 98.8% of the total number of transport accidents. Annually, as a result of the global traffic, more than 1.3 million people die and 20-50 million are with no injuries and it is the main cause of mortality of young people aged 15-29. Road injuries ranks 8th after the leading causes of death and is forecast to rank fifth by 2030. This public health problem is widespread thanks to the social and economic sequelae that can influence the development and stability of countries. The negative social and economic impact for the people affected, for their families and for the country as a whole is very high. Children, pedestrians, cyclists and the elderly remain among those most at risk of road accidents. Material and methods. A specialized search was conducted within the main international databases as: PubMed/MEDLINE, Google Scholar and Research Gate. The search was done by applying Boolean operators: road trauma AND accident, road trauma AND risk factors, “road trauma” AND “risk factors”, (trauma OR risk factor) car accident. Considering the significant amount of information published on the topic, the search was limited to a period of 10 years (2010-2020). The inclusion criteria were the following: studies related to motor vehicle crashes and risk factors, original research, observational studies and systematic reviews, full-text articles, book chapters, papers presented at conferences written in English and published in open access. Data and references were extracted and systematized into results tables, including: author/citation, study design, assessments/data, limitations, key facts. Reported outcomes were compiled in narrative form. Results. A flow diagram was created based on the inclusion criteria in this review in regard to the major risk factors and their contribution in motor vehicle injuries. From the total of 4535 results, 87 studies were included in the evaluation. Road injuries have been studied by many researchers and scientists both in the country and abroad. According to the evaluated data, the authors of the studies used different methods and obtained obvious data about road traumas and major risk factors. Among the main causes of unintentional motor vehicle injuries where underlined: excessive speed, alcohol consumption while driving, psychological trauma, drugs, unsupervised children. During the last years there is an increasing tendency of road injuries among children, and most of the road accidents with their involvement occur in May-September, between 11.00 and 18.00. Statistics confirm that 81% of all cases of road trauma in children are the result of their non-compliance with traffic rules. Among the most effective actions in reducing road injuries, being mentioned: activities aimed at sensitizing the general public in a safer traffic, communicating road traffic risks, raising driver’s awareness, educating pedestrians for correct behavior on the streets; seat belt coupling; compliance with road traffic regulations. Conclusions. There are many factors which contributes to road crashes and related injuries, but they can be prevented. The obtained ones further motivate us the need to study this topic in more depth, on separate age groups and to propose specific prevention measures for each actor involved in

SURGICAL TECHNIQUES IN THE TREATMENT OF RENAL CANCER WITH METASTATIC THROMBUS IN MAGISTRAL VESSELS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere: Cancerul renal este al 6-lea cel mai diagnosticat cancer în lume, cu o rată a mortalității de 4,4%. Tumorile renale maligne se caracterizează prin extindere cu trombus tumoral la nivelul sistemului venos în 4-14% dintre numărul total de cazuri diagnosticate. Scopul lucrării. Evidențierea importanței aplicării tratamentului chirurgical în cancerele renale cu trombus metastatic în vasele magistrale și optimizarea tehnicilor chirurgicale aplicate. Material și Metode. Această lucrare este efectuată în baza unui studiu retrospectiv, fiind analizate fișele medicale ale 39 de pacienți. Abordul chirurgical a fost laparotomia mediană 64,10% (n = 25), laparotomia bisubcostală 2,56% (n =1 ), laparotomia Leclerc ”Mercedes” 23,07% (n = 9), sternolaparotomia 10,25% (n = 4). Rezultate: Durata medie a intervențiilor chirurgicale a fost de 315 minute. Hemoragia intraoperatorie în medie a constituit 1900 ml. Durata medie de spitalizare postoperatorie a fost de 10 zile. Au fost înregistrate 2 decese perioperatorii. Perioada postoperatorie precoce a decurs fără complicații în 35 cazuri și a implicat reintervenție pentru hemostază chirurgicală în 4 cazuri. Invazia celulelor tumorale în peretele VCI a fost confirmată histologic. Concluzii. Abordul și tehnicile chirurgicale apli cate în cadrul clinicii, sunt standardul de bază în atingerea unei siguranțe maxime intraoperatorii pentru minimalizarea riscului hemoragic, a trombembolismului pulmonar și decesului intraoperator.Background. Kidney cancer is the sixth most diagnosed cancer in the world, with a mortality rate of 4.4%. Malignant renal tumors are characterized by tumoral thrombosis in the venous system in 4-14% of the total number of diagnosed cases. Objective of the study. Highlighting the importance of applying surgical treatment in renal cancers with metastatic thrombus in the main vessels and optimizing the applied surgical techniques. Material and Methods. This outwork is based on a retrospective study, analyzing the medical records of 39 patients. The surgical approach was median laparotomy 64.10% (n = 25), bisubcostal laparotomy 2.56% (n = 1), Leclerc “Mercedes” laparotomy 23.07% (n = 9), sternolaparotomy 10.25% (n = 4). Results. The average duration of surgery was 315 minutes. The average intraoperative hemorrhage consisted 1900 ml. The average duration of postoperative hospitalization was 10 days. Perioperative death occurred in 2 cases. The early postoperative period was uncomplicated in 35 cases and involved reoperation for surgical hemostasis in 4 cases. Tumor cell invasion of the IVC wall has been histologically confirmed. Conclusions. The approach and surgical techniques applied in the clinic are the basic standard in achieving maximum intraoperative safety to minimize the risk of bleeding, pulmonary thromboembolism, and intraoperative death

Tehnici chirurgicale în tratamentul cancerului renal cu tromb metastatic în vasele magistrale

Background. Kidney cancer is the sixth most diagnosed cancer in the world, with a mortality rate of 4.4%. Malignant renal tumors are characterized by tumoral thrombosis in the venous system in 4-14% of the total number of diagnosed cases. Objective of the study. Highlighting the importance of applying surgical treatment in renal cancers with metastatic thrombus in the main vessels and optimizing the applied surgical techniques. Material and Methods. This outwork is based on a retrospective study, analyzing the medical records of 39 patients. The surgical approach was median laparotomy 64.10% (n = 25), bisubcostal laparotomy 2.56% (n = 1), Leclerc “Mercedes” laparotomy 23.07% (n = 9), sternolaparotomy 10.25% (n = 4). Results. The average duration of surgery was 315 minutes. The average intraoperative hemorrhage consisted 1900 ml. The average duration of postoperative hospitalization was 10 days. Perioperative death occurred in 2 cases. The early postoperative period was uncomplicated in 35 cases and involved reoperation for surgical hemostasis in 4 cases. Tumor cell invasion of the IVC wall has been histologically confirmed. Conclusions. The approach and surgical techniques applied in the clinic are the basic standard in achieving maximum intraoperative safety to minimize the risk of bleeding, pulmonary thromboembolism, and intraoperative death.Introducere: Cancerul renal este al 6-lea cel mai diagnosticat cancer în lume, cu o rată a mortalității de 4,4%. Tumorile renale maligne se caracterizează prin extindere cu trombus tumoral la nivelul sistemului venos în 4-14% dintre numărul total de cazuri diagnosticate. Scopul lucrării. Evidențierea importanței aplicării tratamentului chirurgical în cancerele renale cu trombus metastatic în vasele magistrale și optimizarea tehnicilor chirurgicale aplicate. Material și Metode. Această lucrare este efectuată în baza unui studiu retrospectiv, fiind analizate fișele medicale ale 39 de pacienți. Abordul chirurgical a fost laparotomia mediană 64,10% (n = 25), laparotomia bisubcostală 2,56% (n =1 ), laparotomia Leclerc ”Mercedes” 23,07% (n = 9), sternolaparotomia 10,25% (n = 4). Rezultate: Durata medie a intervențiilor chirurgicale a fost de 315 minute. Hemoragia intraoperatorie în medie a constituit 1900 ml. Durata medie de spitalizare postoperatorie a fost de 10 zile. Au fost înregistrate 2 decese perioperatorii. Perioada postoperatorie precoce a decurs fără complicații în 35 cazuri și a implicat reintervenție pentru hemostază chirurgicală în 4 cazuri. Invazia celulelor tumorale în peretele VCI a fost confirmată histologic. Concluzii. Abordul și tehnicile chirurgicale aplicate în cadrul clinicii, sunt standardul de bază în atingerea unei siguranțe maxime intraoperatorii pentru minimalizarea riscului hemoragic, a trombembolismului pulmonar și decesului intraoperator

The role of ferritin in determining the severity of critical patients with COVID-19 admitted in Intensive Care Units

Catedra de anesteziologie şi reanimatologie nr. 2, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Republica MoldovaRezumat Introducere. Pandemia de Coronavirus 2019 (COVID-19), cauza sindromului respirator acut sever coronavirus 2019 (SARS-CoV-2) indus, continuă să reprezinte o ameninţare uriaşă pentru sănătatea publică mondială. Există dovezi că feritina este un marker-cheie în determinarea afectării celulare, dar rolul său potenţial în infecţia cu Coronavirus 2019 (COVID-19) nu este elucidat suficient. Scopul nostru a fost să evaluăm dacă hiperferitinemia poate fi un marker al prognosticului negativ la pacienţii gravi cu infecţie COVID-19. Material şi metode. Studiul a inclus 106 pacienţi adulţi, de ambele genuri, cu vârsta cuprinsă între 29 şi 88 de ani (vârsta medie 63,6±12,6 ani), diagnosticaţi cu COVID-19. Nivelurile de feritină serică au fost măsurate la momentul diagnosticului, folosind tehnica de chemiluminiscenţă. Monitoringul pacienţilor a inclus: evaluarea statutului neurologic (oximetria cerebrală, gradul de afectare a cunoştinţei, alte semne clinice şi paraclinice), sistemul respirator (SpO2 , FiO2 , indicele oxigenării, bucla respiratorie, radiografia cutiei toracice, CT pulmonar etc.), statutul hemodinamic (PiCCO, monitorizarea invazivă şi non-invazivă, ECG, ECO Dopller), echilibrele gazos, acido-bazic şi electrolitic, analize biologice ale sângelui (ureea, creatinina, glicemia, coagulograma, ALT, AST, bilirubina), analiza generală a urinei etc., proteina C reactivă, lactat dehidrogenaza, acidul lactic şi feritina serică. Rezultate. Feritina serică a avut valori crescute la 102 (96,23%) pacienţi. Din cei 17 bolnavi care aveau ferititina serică la valori moderate, ARDS faza I s-a înregistrat la 10 (52,82%) pacienţi, ARDS faza II – la 5 (52,82%) şi ARDS faza III – la 2 (11,77%) bolnavi. La pacienţii cu valorile feritinei severe, ARDS faza I s-a constatat la 19 (43,18%) pacienţi, ARDS faza II şi III – la câte 16 (31,37%) bolnavi. La bolnavii cu valorile feritinei critice, ARDS faza I nu s-a înregistrat, ARDS faza II a fost determinat la 14 (41,18%) şi faza III – la 20 (51,82%) de bolnavi. La cei 15 pacienţi monitorizaţi prin PiCOO, a fot stabilită creşterea indicelui ELWI de 2-3 ori. La un ELWI peste 18 ml/kg nu au fost supravieţuitori. Menţionăm că la cei decedaţi, valorile feritinei serice au avut un nivel critic. Concluzii. Feritina serică este un marker important în determinarea severităţii şi a riscului crescut de dezvoltare a MODS-ului la pacienţii cu COVID-19.Abstract Introduction. The pandemic of Coronavirus 2019 disease, the cause of severe acute respiratory syndrome coronavirus 2019 (SARS-CoV-2) induced, continues to pose a huge threat to global public health. There is evidence that ferritin is a key marker in determining cell damage, but its potential role in COVID-19 infection is not sufficiently elucidated. Our aim was to evaluate whether hyper ferritinemia may be a marker of the negative prognosis in severe patients with COVID-19 infection. Material and methods. The study included 106 adult patients, aged 29 and 88 years (mean age 63.6±12.6 years), diagnosed with COVID-19. Serum ferritin levels were measured at the time of diagnosis using a chemiluminescence technique. Patient monitoring included: assessment of neurological status (brain oximetry, knowledge impairment, other clinical and paraclinical signs), respiratory system (SpO2 , FiO2 , respiratory rate, oxygenation index, respiratory loop, chest x-ray, pulmonary CT etc.), hemodynamic status (PiCCO, invasive and noninvasive monitoring, ECG, echo-Doppler), gas, acid-base and electrolyte balances, biological blood tests (urea, creatinine, blood glucose, coagulation tests, ALT, AST, bilirubin), general urinalysis, C-reactive protein, lactate dehydrogenase, lactic acid and serum ferritin. Results. Serum ferritin had increased values in 102 (96.23%). In 17 patients with moderate ferritin values, phase I ARDS was recorded in 10 (52.82%), phase II ARDS in 5 (52.82%) and phase III ARDS in 2 (11.77%) patients. In patients with severe ferritin values, phase I ARDS was found in 19 (43.18%), phase II and III ARDS in 16 (31.37%) patients. In patients with critical ferritin values, phase I ARDS was not recorded, phase II ARDS was determined in 14 (41.18%) and phase III in 20 (51.82%) patients. In the 15 patients monitored by PiCCO, we determined the increase of the ELWI index for 2-3 times. At ELWI values over 18 ml/kg, there were no survivors. We mention that in those who died, the ferritin had a critical level. Conclusions. Serum ferritin is an important marker in determining the severity and increased risk of developing MODS in patients with COVID-19

IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA SERVICIULUI DE DIALIZĂ ȘI TRANSPLANT RENAL DIN REPUBLICA MOLDOVA

Obiective. În acest studiu au fost analizați o serie de indici, ce caracterizează serviciul de dializă și transplant renal din Republica Moldova și impactul pandemiei COVID-19 asupra pacienților care au suportat dializă și transplant, afectați de virusul SARS-CoV-2. Materiale și metode. Au fost calculați indicii terapiei de substituție renală a pacienților cu Boala Cronică de Rinichi în ultimii 10-12 ani, inclusiv la 1 mln de locuitori. În baza datelor obținute din toate secțiile de dializă din țară, a fost calculată rata infectării cu virusul SARS-CoV-2 a pacienților cu Boala Cronică de Rinichi la dializă, a pacienților care au suportat transplant și a cazurilor de Leziune Renală Acută. A fost stabilită rata mortalității pacienților infectați în perioada anilor 2020-2022. Rezultate. Terapia de substituție renală în anul 2022 (hemodializa + pacienți cu transplant renal) a constituit 241 cazuri la 1 mln de locuitori, inclusiv tratamentul cu dializă – 205,7 pacienți / mln de locuitori, pacienți cu transplant renal – 34,8 pacienți / mln de locuitori. Rata infectării cu SARS-Cov-2 a pacienților cu Boala Cronică de Rinichi dializați a constituit în perioada anilor 2020-2022, – 33,4%, 24,2% și 15,5%, respectiv. Rata mortalității dintre cei infectați, în această perioadă, a fost de 27,3%, 24,2% și 8,9%, respectiv. Asocierea pandemiei COVID-19 la pacienții cu Leziune Renală Acută, tratați cu dializă, a fost înregistrată în anul 2020 în 17,6% cazuri (28 din 159), iar în anul 2021 la 39,3% din pacienți (88 din 224). Letalitatea a constituit în această perioadă, respectiv, 92,8% (26 din 28) și 73,8% (65 din 88). Concluzii. Pandemia COVID-19 a influențat în mod direct asupra serviciului de dializă și transplant din Republica Moldova. În această perioadă s-a micșorat numărul de pacienți cu Boală Cronică Renală încadrați în dializă, circa 1/3 din pacienții care au suportat dializă și transplant au fost afectați de pandemie. Datele statistice privind impactul pandemiei asupra serviciului de dializă din Republica Moldova sunt similare celor publicate în literatura de specialitate

The results of multicentric study of prostate pathology in some localities of Republic of Moldova

IP USMF ”Nicolae Testemițanu”, IMSP Spitalul Clinic Republican, IMSP Spitalul Republican ACSR, IMSP SR Cahul, IMSP SR Edineț, IMSP SR Drochia, IMSP SR Orhei, Compania farmaceutică Berline-Chemie Menarini, Reprezentanța în R. Moldova, Al VII-lea Congres de Urologie, Dializă și Transplant Renal din Republica Moldova cu participare internațională 19-21 iunie 2019În lucrare sunt analizate rezultatele unui studiu multicentric a patologiei prostatei efectuat în baza screening-ului la bărbați din 9 localități ale R. Moldova. Conform protocolului adoptat au fost examinați 1100 pacienți cu vârsta medie de 62,88±9,2 ani. Au fost studiate structura patologiilor depistate (adenom de prostată (HBP), cancer de prostată (CP), prostatită), particularitățile clinice ale HBP, incidența CP, metodele de tratament recomandate în dependență de rezultatele screening-ului. Cea mai frecventă patologie a constituit HBP - 839 cazuri, sau 76,3%, în 32 cazuri (2,9%) a fost diagnosticat CP, iar prostatita cronică la 103 (9,4%) pacienți. Majoritatea pacienților cu HBP – 67,0% au primit indicații pentru tratament conservator, 7,5% din pacienți pentru prostatită cronică; tratamentul chirurgical a fost indicat la 47 pacienți (4,3%) pentru HBP, iar tratament specializat pentru CP s-a indicat la 10 pacienți (0,9%). La 19 (1,7%) pacienți a fost necesar de efectuat o serie de investigații suplimentare pentru diferențierea diagnosticului dintre adenom și cancer de prostată.In article were analyzed the results of a multicenter screening study of the prostate pathology in men from 9 regions of R. of Moldova. According to the adopted protocol were examined 1100 patients with a mean age of 62,88 ± 9,2 years. The structure of the identified pathologies (benign prostatic hyperplasia (BPH), prostate cancer (PC), prostatitis, the clinical features of BPH, the incidence of PC, the recommended treatment methods depending on the results of the screening were studied. The most frequent pathology was BPH - 839 cases or 76,3%, PC was diagnosed in 32 patients (2,9%) and chronic prostatitis in 103 (9,4%) patients. Most of the patients with BPH - 67,0% received indications for conservative treatment, 7,5% of patients received treatment for chronic prostatitis. Surgical treatment was indicated in 47 patients (4,3%) with BPH and specialized treatment for PC was indicated in 10 patients (0,9%). In 19 (1,7%) patients it was necessary to perform a few additional investigations for differential diagnosis of adenoma and prostate cancer