Gallbladder cholelithiasis: gender and metabolic differences

Catedra Chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Etiopatogenia litiazei biliare (LB) sugeră un caracter plurifactorial și se dezvoltă pe fondalul interacțiunii complexe între mai mulți factori genetici și celora de mediu. Între timp, LB veziculară poate conduce spre repercusiuni severe, cum ar fi pancreatita biliară acută sau cancerul de colecist. Astfel, dacă putem prezice ce factori contribuie la dezvoltarea calculilor biliari, eventual controlîndu-i, putem preveni afecțiunile biliolitogene. Scop: A explora factorii potențiali de risc ai LB pentru a îmbunătăți înțelegerea etiopatogeniei sale. Material și metode: Studiul dat a inclus analiza retro- și prospectivă a 1221 bolnavi, operați pentru colecistită acută sau cronică în perioada aa.2006-2015 în Clinica chirurgicală SCM ”Sfînta Treime“. S-au analizat vîrsta, sexul, indicele masei corporale, trigliceridele, colesterolul total, glucoza plasmatică. Diagnosticul de LB a fost confirmat clinic, imagistic, intraoperator și morfologic. Obezitatea a fost definită în cazul indicelui masei corporale ≥25 kg/m2. Rezultate: Din cei 1221 bolnavi bărbații au constituit 35,7% cazuri, femeile – 64,3%. În funcție de grupa de vîrstă LB la bărbați a predominat în cazul 40-64 sau ≥75 ani, pe cînd la femei marea majoritate a cazurilor a cuprins grupa ≤35 ani (p<0.05). În cazul bărbaților s-a consemnat o conexiune între nivelul ridicat al glucozei plasmatice și LB, pe cînd la femei LB a corelat cu hipertrigliceridemie, colesterolemie și obezitate. Concluzie: Vîrsta și sexul sunt profund asociate cu incidența LB, iar factorii metabolici de risc sunt diferiți la bărbați comparativ cu femeile.Introduction: The etiopathogenesis of gallstone disease is suggested to be multifactorial nature and develops on the background of complex interactions between many genetic and environmental factors. Meanwhile, vezicular cholelithiasis can lead to severe consequences, such as acute biliary pancreatitis or gallbladder cancer. So if we can predict what factors contribute to the development of gallstones and eventually control them, we can prevent disease biliary-lithogenic. Aim: Exploring the potential risk factors of gallbladder cholelithiasis (GC) in order to improve the understanding of its pathogenesis. Material and methods: This study included retro- and prospective analysis of 1221 patients, who were operated for acute or chronic cholecystitis during aa.2006-2015 at Surgical Clinic Municipal Clinic Hospital “Sfînta Treime”. We analyzed age, sex, body mass index, triglycerides, total cholesterol, plasmatic glucose. Gallbladder cholelithiasis diagnosis was clinically, imagistically, intraoperatively and morphologically confirmed. Obesity has been defined for the body mass index ≥25 kg/m2. Results: Among confirmed the 1221 patients the men constituted 35.7% of the cases, women – 64.3%. Depending on the age group of men GC prevailed at 40-64 or ≥75 years, while the majority of women cases comprised ≤35 years group (p<0.05). At men recorded a connection between high levels of plasma glucose and GC, while GC women correlated with high triglycerides, cholesterol and obesity. Conclusion: The age and gender are deeply associated with GC incidence and the metabolic risk factors are different in men compared to women

Acute acalculous cholecystitis: incidence, clinical and evolutional features

Catedra Chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Colecistita acută acalculoasă (CAA) cuprinde 2-15% din toate colecistitele acute. Factorii predisponibili includ stările critice, repausul alimentar prolongat, nutruția parenterală totală, sepsisul. CAA denotă frecvent o evoluție fulminantă, asociată cu gangrenă, perforare, empiem, morbiditate și mortalitate înaltă. Scop: A evolua incidența CAA cu specificarea caracteristicilor sale clinico-evolutive. Material și metode: Studiul include analiza prospectivă a 121 bolnavi (vîrsta: 24-78 ani), operați tradițional sau laparoscopic pentru colecistită acută în perioada aa.2010-2015 în Clinica chirurgicală SCM ”Sfînta Treime“. CAA a fost stabilită prin următoarele criterii: 1). absența calculilor sau sludge-ului biliar la examinările imagistice cu semiotică ecografică de colecistită acută; 2). confirmare intraoperatorie a colecistitei acute fără calculi; 3). certificarea morfologică a diagnosticului de colecistită acută. S-au estimat indicii demografici, clinici, parametrii intraoperatori și evoluția postoperatorie în 2 loturi: I – CAA; II – colecistită acută calculoasă. Rezultate: Din 121 bolnavi, 12 au corespuns criteriilor CAA, incidența ei constituind 9,9%. Raportul bărbați/femei în lotul I și II a constituit 9/2 și 48/61 (p<0.01); vîrsta medie 47±1,3 ani și 58±1,5 ani (p<0.05). V-om nota, că în grupa CAA 83,3% bolnavi au prezentat asocieri comorbide (diabet – 3; hipertensiune – 5; hemiplegie – 1; astm – 1), iar în grupa II – 33,9% (p<0.001). În grupa CAA – 5 cazuri, sau 41,7% - au predominat formele distructive, cu o evoluție fulminată de pînă la 72 ore de la debut. Concluzie: CAA evoluează preponderent la persoanele de vîrstă medie, gen masculin cu comorbidități asociate, tablou clinic fulminant și predominanța formelor distructive.Introduction: Acute acalculous cholecystitis (AAC) comprises 2-15% of all acute cholecystitis. The predisposing factors include critically illness, prolonged fasting, total parenteral nutrition. AAC frequently shows a fulminate course associated with gangrene, perforation, empyema. Aim: Was to evolve the incidence of AAC and to specify its clinical and evolutional features. Material and methods: The study includes a prospective analysis of 121 patients (age: 24-78 years), traditional or laparoscopic operated for acute cholecystitis during 2010-2015. AAC was established by the following criteria: 1). the absence of gallstones or biliary sludje at imaging examinations with ultrasound semiotics of acute cholecystitis; 2). intraoperative confirmation of acute cholecystitis without stones; 3). morphologic certification of the diagnosis of acute cholecystitis. Demographic and clinical indicators were estimated together with the intra- and postoperative evolution parameters into 2 groups: I – AAC; II – acute calculous cholecystitis. Results: From a total of 121 patients, 12 fulfilled the criteria for AAC, its incidence consisting 9.9%. Male/female ratio into group I and II was 9/2 and 48/61 (p<0.01); mean age 47±1.3 years and 58±1.5 years (p<0.05). We note that in AAC group 83.3% patients had comorbid associations (diabetes – 3; hypertension – 5; hemiplegia – 1, asthma – 1) and 33.9% in group II (p<0.001). At the AAC group – 5 cases, or 41.7% - destructive forms predominated, evolving thundering up to 72 h of the onset. Conclusion: AAC mostly develops in male people of middle age with associated comorbidities, fulminate clinical picture and the predominance of destructive forms

Abdominal wall hernias after laparoscopic cholecystectomy

USMF ”N. Testemițanu”, Catedra chirurgie 2, Clinica chirurgie II, SCM ”Sfînta Treime”, Chișinău, Republica Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Scopul studiului: colecistectomia laparoscopică a fost rapid acceptată și dominată de un proses tehnic avansat ca alternativă a colecistectomiei clasice în tratamentul litiazei veziculare, însă până în prezent nu sunt definitiv studiate consecințele postoperatorii.Material și metode: Studiul se bazează pe o analiză a 502 bolnavi operați în clinică laparoscopic, dintre care pentru colecistită cronică calculoasă – 398, iar pentru colecistită acută calculoasă – 104. În 24 cazuri au fost depistate hernii poslaparoscopice, din care 8 pacienti au fost operați în diferite instituții medico-sanitare publice, iar în 4 cazuri au fost operați de urgență după hotarele țării. Femei au fost 480, bărbați – 22, cu vîrsta medie de 48,2 ani.Rezultate: Eventrații postoperatorii au fost la 24 pacienți. Mai frecvent herniile au avut loc în lotul de bolnavi operați în mod urgent pentru colecistită acută calculoasă – 18 cazuri, la cei cu colecistita cronică calculoasă eventrațiile au fost în 6 cazuri. La 8 bolnavi herniile au fost multiple (2), în regiunea epigastrală și ombilicală. Un rol important în dezvoltarea heniilor a avut starea peretelui abdominal, vîrsta, obezitatea, cînd situația intraoperatorie a impus lărgirea plăgii din cauza vezicii biliare cu pereții ingroșați și mărită, flegmonos schimbată, cât și prezența calculilor mari în ea și nesuturarea defectului aponeurotic. Hernioplastia s-a efectuat sub anestezie locală cu soluție 0,3% Lidocaină 60-80 ml cu țesuturi proprii în 20 cazuri, iar în 4 cazuri s-a efectuat sub anestezie generală oro-traheală cu plasă sintetică de propilen. În perioada postoperatorie precoce și tardivă complicații nu s-au înregistrat. Concluzii: Pentru prevenirea herniilor postoperatorii după colecistectomia laparoscopică este obligatoriu să se sutureze aponeuroza în toate cazurile după înlăturarea trocarelor cît și a vezicii biliare, ca metode de preîntîmpinare a herniilor peretelui abdominal.Aim: Laparoscopic cholecystectomy was quickly accepted and dominated by a technically advanced process as an alternative to conventional cholecystectomy in the treatment of gallbladder lithiasis, but so far the postoperative consequences have not been definitively studied. Material and methods: The study is based on an analysis of 502 patients that were operated using laparoscopic surgery, from them with chronic cholecystitis -398, and for acute calculus cholecystitis – 104. In 24 hernia cases were detected after laparoscopic operations, from which 8 patients were operated on in different public medical institutions, and in 4 cases patients were operated abroad. The study has 480 cases – women, men - 22, average age 48.2 years. Results: Postoperative eventrations occurred at 24 patients. More frequently hernias occurred in the group of patients that were operated urgently for acute calculus cholecystitis -18 cases, for those patients which had chronic calculus cholecystitis eventrations happened in 6 cases. 8 patients had multiple hernias(2), in epigastric and umbilical region. An important role in hernias development had the abdominal wall condition, age, obesity, when the intraoperative situation required a widening of the surgical wound due to enlarged gallbladder with thickened walls, with phlegmon changes, and the presence of large stones in it and no sutures of the aponeurotic defect. The plasty of hernia was performed under local anesthesia with 0.3 % Lidocaine solution 60-80 ml with own tissue in 20 cases, and in 4 cases was performed under general oro-tracheal anesthesia with propylene synthetic mesh. During the early and late postoperative periods, no complications were observed. Conclusions: To prevent postoperative hernia after laparoscopic cholecystectomy is mandatory in all cases to put aponeurotic sutures after removal of trocars as well as of gallbladder, as a method of preventing abdominal wall hernias