Localization of Energy and Momentum in an Asymptotically Reissner-Nordstr\"om Non-singular Black Hole Space-time Geometry

The space-time geometry exterior to a new four-dimensional, spherically symmetric and charged black hole solution that, through a coupling of general relativity with a non-linear electrodynamics, is everywhere non-singular, for small $r$ it behaves as a de Sitter metric, and asymptotically it behaves as the Reissner-Nordstr\"{o}m metric, is considered in order to study the energy-momentum localization. For the calculation of the energy and momentum distributions, the Einstein, Landau-Lifshitz, Weinberg and M\o ller energy-momentum complexes have been applied. The results obtained show that in all prescriptions the energy depends on the mass $M$ of the black hole, the charge $q$, two parameters $$ and $\gamma\in \mathbb{R}^+$, and on the radial coordinate $r$. The calculations performed in each prescription show that all the momenta vanish. Additionally, some limiting and particular cases for $r$ and $q$ are studied, and a possible connection with strong gravitational lensing and micro lensing is attempted.Comment: To appear in Univers

Antibiotic therapy in the treatment of acute otitis media

Department of Otorhinolaryngology, District Hospital of Orhei, the Republic of Moldova, Department of Pharmacology, Dunarea de Jos University of Galati, RomaniaBackground: Acute otitis media is an infection of abrupt onset that usually presents with ear pain. Worldwide acute otitis media affects about 8-11% of people a year. In acute otitis media, antibiotics may speed recovery but may result in side effects. Antibiotics are often recommended in those with severe disease or under two years old. Material and methods: Our study included a retrospective analysis of 117 patients with acute otitis media, whose medical records were examined. The information was analyzed statistically. Results: The results demonstrated an increased involvement of older people and women. The use of antibiotics to treat acute otitis media is determined by Cefazolin in 49-50% cases, Ceftriaxone - 49%, Cefotaxime – 48%, Cefoperazone – 14%, Amoxicillini Clavulanic acid in 16% of cases. Antibiogram was released for 53 patients, and according to it: Cefazolin – 23%, Amoxicilini Clavulanic acid – 15% and the rest were treated with cephalosporin third generation. Conclusions: Depending on severity, the treatment requires the use of antibiotics with broad spectrum. Antibacterial therapy according to antibiogram is contemporary and has the advantage of assessing the appropriate antibiotic

Эндоскопические и цитологические прогностические факторы у больных раком поджелудочной железы

Centrul de Cercetare în Gastroenterologie şi Hepatologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Craiova, România, Conferinţa Ştiinţifico-Practică „Medicina modernă, actualităţi şi perspective”, consacrată aniversării de 40 de ani ai Spitalului Clinic al Ministerului Sănătăţii, 27-28 mai, 2010, Chişinău, Republica MoldovaThe incidence of pancreatic cancer is increasing and is usually diagnosed in advanced stages. The study included 72 patients diagnosed with pancreatic cancer in the Department of Gastroenterology, University of Medicine and Pharmacy, Craiova. We selected only patients who were not undergoing palliative or curative surgery because of advanced disease, comorbidities, poor functional status or patient refusal of surgery. All selected patients received the same type of chemotherapy. Current pre-clinical evaluation by endoscopic ultrasonography and fine aspiration may provide some important information for the prognosis of patients. For the development of a complex system of prognostic extensive randomized studies are needed conducted by multidisciplinary teams as well as modern methods of multivariate analysis.Заболеваемость раком поджелудочной железы увеличивается и, как правило, диагностируется в поздних стадиях заболевания. В исследование были включены 72 пациента из отделения гастроэнтерологии Университета Медицины и Фармации, Крайова (Румыния), которые не были оперированы из-за поздних стадий, сопутствующих заболеваний, плохого функционального состояния пациента или отказа от операции. Все больные получали одинаковую химиотерапию. Обследование с помощью эндоскопической ультрасонографии и аспирационной пункции предоставило важную информацию для прогнозирования течения заболевания. Для разработки комплексной системы прогнозирования необходимы обширные рандомизированные исследования, проведенные междисциплинарными группами с применением современных методов одномерного и многомерного анализа

Эндоскопическая ультрасонография в диагностике опухолей пищевода и желудка

Clinica Gastroenterologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Craiova, România, Conferinţa Ştiinţifico-Practică „Medicina modernă, actualităţi şi perspective”, consacrată aniversării de 40 de ani ai Spitalului Clinic al Ministerului Sănătăţii, 27-28 mai, 2010, Chişinău, Republica MoldovaEsophageal and gastric tumor pathology is frequently encountered in clinical practice. Recent investigative procedures allow precise diagnosis, differentiation between benign and malignant processes, appreciation of a mural pathologic process and even small therapeutic interventions in early forms of tumors (such as endoscopic resection). Endoscopic ultrasonography is one of the key techniques in tumor pathology of the upper digestive tract diagnosis, allowing positive diagnosis of esophageal cancer and gastric parietal extension and lymph node assessment, defining and determining the submucosal masses and the indication for endoscopic mucosectomiaОпухоли пищевода и желудка встречаются часто в клинической практике. Современные методы диагностики позволяют не только выявлять опухоли, проводить дифференциальную диагностику между доброкачественными и злокачественными поражениями, определять степень инвазивности патологического процесса, но и выполнять эндоскопические резекции опухолей по показаниям. Эндоскопическая ультрасонография является одним из ключевых методов в диагностике опухолей верхних отделов пищеварительного тракта, что позволяет своевременно диагностировать рак пищевода и желудка, распространение опухолевой инфильтрации в подслизистом слое и регионарных лимфоузлах, и определять показания для эндоскопической мукозэктомии

Особенности хронической нефропатии у пациентов с системной склеродермией

Catedra Medicină Internă nr. 1, USMF “Nicolae Testemiţanu”, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă, Chişinău, Conferinţa Ştiinţifico-Practică „Medicina modernă, actualităţi şi perspective”, consacrată aniversării de 40 de ani ai Spitalului Clinic al Ministerului Sănătăţii, 27-28 mai, 2010, Chişinău, Republica MoldovaImpaired renal vessels in systemic scleroderma (SS) are characterized by a specific lesion of small arteries (diameter 150-500 mm) by the proliferation of intima, media thickening and increased deposition of collagen in adventitious. The study included 70 patients with SS, of which only 3 were male. The average age of subjects included in the study was 43.4 years. The average duration of disease was 16.5 years. It was established that chronic nephropathy is diagnosed relatively frequently (21.4%) in patients with SS, especially as disease duration increases, and with an accuracy of 76.5% some factors (disease duration, spreading sclerodermic skin damage, treatment with D-penicillamine) may be considered important for its development.Поражение почечных сосудов при системной склеродермии (СС) характеризуется специфическими изменениями малых артерий (диаметром 150-500 мм): пролиферацией интимы, сгущением средней оболочки и отложением коллагена в адвентиции. В исследование были включены 70 пациентов с СС, из которых 3 были мужчины. Средний возраст больных, включенных в исследование, был 43,4 лет. Средняя продолжительность заболевания - 16,5 лет. Было установлено, что хроническая нефропатия регистрируются довольно часто, в среднем, в 21,4% случаев. Длительность заболевания, распространение склеродермических повреждений кожи и лечение D-пеницилламином могут в значительной степени способствовать развитию хронической нефропатии, увеличивая ее частоту до 76,5%

Management of diagnosis and surgical treatment of perihilar cholangiocarcinoma

Scopul lucrării. Colangiocarcinomul reprezintă aproximativ 3% din tumorile gastrointestinale, fiind a doua cea mai frecventă tumoare malignă hepatică primară. Diagnosticul bolii în majoritatea cazurilor se stabilește tardiv, în stadiul nerezecabil/metastatic (aproximativ 80%). Tendința actuală este utilizarea tratamentului chirurgical agresiv radical sau abordarea paliativă de decompresie a arborelui biliar în cazurile nerezecabile. Materiale şi metode. Studiul prezintă analiza retrospectivă a 214 pacienți spitalizați în perioada 2000-2023 în Spitalul Clinic Republican evaluați în Clinica de Chirurgie Nr.2. După clasificarea Bismuth-Corlette, 23 pacienți au fost de tipul I și II, 19 - de tip IIIA, 15 – de tip IIIB. 157 de cazuri au reprezentat pacienții cu tumoră Klatskin tip IV. Diagnosticul a fost confirmat prin examen clinic, teste de laborator, examen ultrasonografic, CT abdomen și RMN abdomen regim colangiografic. ERCP fiind metoda de diagnostic, cît și curativă. Rezultate. Tratamentul chirurgical radical a fost aplicat la 63 pacienți (29.5%). Rezecția de duct biliar comun cu formarea bihepaticojejunoanastomozei s-a efectuat în 23 cazuri, hepatectomie stângă – în 15 cazuri și hepatectomie dreaptă – în 17 cazuri cu păstrarea integrității tractului digestiv prin ansa Y a la Roux. În 8 cazuri la tip IV – s-a realizat rezecție hepatică extinsă dreaptă sau stângă. Concluzii. Algoritmul de diagnostic la pacienții cu tumora Klatskin include examenul clinic, investigații de laborator, ultrasonografia abdominală, ERCP, RMN abdomen regim colangiografic. Tratamentul chirurgical radical la pacienții cu tumoră Klatskin constă în rezecția ductului biliar comun, hemihepatectomie dreaptă sau stângă.Aim of study. Cholangiocarcinoma represents about 3% of gastrointestinal tumors, making it the second most common primary malignant liver tumor. The diagnosis of the disease in most cases is established late, in the non-reseccable / metastatic stage (about 80%). The current trend is the use of radically aggressive surgical treatment or the palliative approach to decompression of the biliary tract in non-resecting cases. Materials and methods. The study presents the retrospective analysis of 214 patients hospitalized in the period 2000-2023 in the Republican Clinical Hospital evaluated in the Surgery Clinic No.2. According to the Bismuth-Corlette classification, 23 patients were of type I and II, 19 - of type IIIA, 15 - of type IIIB. 157 cases were patients with Klatskin tumor type IV. The diagnosis was confirmed by clinical examination, laboratory tests, ultrasound examination, computed tomography and magnetic resonance cholangiopancreatography (MRCP). ERCP being the diagnostic method, as well as curative. Results. Radical surgical treatment was applied to 63 patients (29.5%). Resection of the common bile duct with the formation of bihepaticojejunoanastomososis was performed in 23 cases, left hepatectomy – in 15 cases and right hepatectomy – in 17 cases with preservation of the integrity of the digestive tract through the loop Y a la Roux. In 8 cases in type IV – the right or left extended hepatic resection was performed. Conclusions. The diagnostic algorithm in patients with Klatskin tumor includes clinical examination, laboratory investigations, abdominal ultrasonography, ERCP, magnetic resonance cholangiopancreatography. Radical surgical treatment in patients with Klatskin tumor consists of resection of the common bile duct, right or left hemihepatectomy

Launch of liver transplantation in Republic of Moldova

Catedra 2 Chirurgie, USMF ”Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Rezumat: Datele statistice ale OMS în ultimii 10 ani au prezentat o situaţie alarmantă a bolilor cronice difuze hepatice în Republica Moldova, în acelaşi timp ţara noastră este numită ca o zonă cu epidemie a hepatitelor virale HVB şi HCV. Prevalenţa Bolilor Cronice Difuze a Ficatului în 2010 – 2254,07 la 100.000 de populaţie, iar incidenţa constituie 264,39 la 100.000. Rata mortalităţii din cauza cirozei hepatice constituie 76,46 la 100.000 de populaţie şi este pe primul loc în lume. Lansarea transplantului de ficat a devenit necesară urgent pentru a micşora rata mortalităţii la această categorie de bolnavi. Primul pas a fost efectuat în 2008, cînd a fost adoptată Legea privind transplantul de organe. În 2010 a fost deschisă Agenţia de transplant. Primul bolnav cu ciroză hepatică a fost inclus pe lista de aşteptare în 2012. În acelaşi timp a fost nevoie de medici specialişti (chirurgi, anesteziologi, reanimatologi, gastroenterologi, imagişti), care de mulţi ani au realizat stagieri în diferite clinici de transplant din Europa, Asia şi SUA. Deficitul critic de organe disponibile de la donatori aflaţi în moarte cerebrală ne -a impus să utilizăm transplant hepatic de la donator viu, anume cu această metodă am început transplantul hepatic în Republica Moldova. Primul transplant hepatic în Republica Moldova s-a efectuat pe 22 februarie 2013, această operaţie s-a încheat cu succes pentru donator şi recipientă. Primul transplant hepatic de la donator aflat în moarte cerebrală s-a efectuat peste un an, la fel s-a finisat cu succes pentru recipient. La momentul actual în ţara noastră s-au efectuat 14 transplante de ficat, dintre care 7 transplante de la donatori vii şi 7 transplante de la donatori aflaţi în moarte cerebrală. Numărul necesar de 40 transplante de ficat pe an, va fi atins prin implementarea programului naţional de transplant în Republica Moldova.Summary: Statistical data presented by OMS in the last 10 years have showed a terrible situation in chronic diffuse hepatic diseases in republic of Moldova. In the same time our country is called the epidemic zone of viral hepatitis HBV and HCV. The prevalence of chronic diffuse hepatic diseases – in 2010 was 2254.7 per 100000 of population and incidence was 264.39 per 100000 of population. Mortality rate due to liver cirrhosis is 76.46 per 100000 of population what is on the first place in the world. Launch of liver transplantation become urgent mandatory for decreasing of the mortality in this category of patients. The first step was performed in 2008 when the law of organs transplantation was adopted. In 2010 the Agency of Transplant was founded. The first patient with liver cirrhosis had been introduced in the waiting list in 2012. At the same time it was necessary to prepare the specialists – surgeons, anesthesiologists, reanimatologists, gastroenterologists and others, with experience in different clinics of transplantation in Europe, Asia and USA. The critical insufficiency of available organs from death brain donors required us to use living donor liver transplantation, especially with this method we have begun liver transplantation in Republic of Moldova. The first liver transplantation in Republic of Moldova was performed on February 22nd, 2013. This surgical intervention was successful for the donor and recipient. The first liver transplant from the death brain donor was performed after one year, and it was successful for the recipient. Up to now, 14 liver transplantations have been performed in our country, 7 of them from living donors and 7 from death brain donors. Necessary number of 40 liver transplants every year will be reached due to implementation of national program of transplant in Republic of Moldova

Complications of liver resections in patients with primary and metastatic liver cancer

Catedra 2 Chirurgie, USMF ”Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Rezecția hepatică a devenit “standardul de aur” în tratamentul carcinomului hepatocelular și a metastazelor hepatice. Afecțiunile maligne ale ficatului presupun o tactică laborioasă privind managementul perioperator a maladiilor oncologice ale ficatului. Alterarea funcției hepatice (hepatită, ciroză, chimioterapie, steatoză hepatică) preoperatorie mărește riscul apariției complicațiilor intra- și postoperatorii, tehnicii operatorii sofisticate, datorită arhitecturii sale unice anatomice, devin inevitabile la această categorie de pacienți. Complicațiile rezecției hepatice: hemoragie intra- și postoperatorie, infecție postoperatorie, complicații pulmonare, ascită, bilioragie, insuficiență hepatică posthepatectomie. Scopul: Evaluarea corectă a funcției hepatice (pacienți cirotici, post-chimioterapie) însoțită de manipulații chirurgicale adecvate, ce va permite micșorarea morbidității și mortalității postoperatorii. Material și metode: Au fost analizați 128 de pacienți, care au suferit rezecții hepatice, dintre care 79 cu carcinom hepatocelular, 42 Mts hepatice a cancerului colorectal și 7 cazuri de carcinom colangiocelular. Mortalitatea în perioada postoperatorie a constituit 4,65% (n-6), morbiditatea postoperatorie 30,5% (39 de pacienți), cauzate de hemoragie intraoperatorie: (>1000 ml) n-18, hemoragie postoperatorie: n-6, complicații pulmonare: n-19, infecție intraabdominală: n-3, ascită tranzitorie n-16, bilioragie n-10, insuficiență hepatică postrezecție n-5. Rezultate: Rezecțiile hepatice au avut o progresie impresionantă în ultimii ani în Clinica Chirurgie 2 și sunt realizate pe scară largă pentru diferite afecțiuni ale ficatului, cum ar fi tumorile maligne. Concluzie: Hepatectomiile sunt semnificativ asociate cu o rată sporită de morbiditate și mortalitate și corelează cu starea morfofuncțională a ficatului, volumul și tehnica intervenției chirurgicale, evaluarea și managementul perioperator. Insuficiența hepatică posthepatectomie rămîne cea mai importantă problemă, deoarece este principala cauză de decese în perioada postoperatorie.Introduction: Liver resection has become the gold standard in the treatment of hepatocellular carcinoma and liver metastases. Malignant hepatic affections require special tactics which involves the perioperative management of oncological diseases of the liver. Alteration of hepatic function (hepatitis, cirrhosis, chemotherapy, hepatic steatosis) increases the preoperative risk of complications intra- and postoperatively, sophisticated surgical techniques, due to its unique anatomical architecture, become inevitable in this population. Complications of liver resection: intra- and postoperative bleeding, postoperative infection, pulmonary complications, ascites, biliorrhage, posthepatectomic liver failure. Aim: An accurate evaluation of hepatic function (cirrhotic patients, post-chemotherapy) accompanied by adequate surgical manipulations that will allow decreasing of postoperative morbidity and mortality. Material and methods: 128 patients were analyzed who underwent liver resections, including 79 with hepatocellular carcinoma, colorectal cancer liver Mts – 42 and 7 cases of cholangiocellular carcinoma. Postoperative mortality was 4.65% (n- 6), postoperative morbidity 30.5% (39 patients), due to intraoperative hemorrhage (>1000 ml) n-18, post-operative hemorrhage n-6, pulmonary complications n-19, intra-abdominal infection: n-3, transient ascites n-16, biliorrhage n-10, postresectional hepatic failure n-5. Results: Liver resections had an impressive progress in recent years in surgical clinic 2 and are performed on a large scale for various liver pathologies such as malignant tumors. Conclusion: Hepatectomy are significantly associated with a high rate of morbidity and mortality and correlates with morphofunctional state of the liver, volume and surgical technique, assessment and perioperative management. Posthepatectomic hepatic failure remains the most important problem because it is the main cause of death in the postoperative period

Liver transplantation in Republic of Moldova. Surgical clinic no 2

Catedra 2 Chirurgie, USMF ”Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Situaţia epidemiologică critică dezvoltată în Republica Moldova, privind prevalenţa şi incidenţa cirozelor virale şi ca urmare rata catastrofală de mortalitate cauzată de ciroza hepatică – 76,46 la 100.000 de populaţie (primul loc în lume), ne-a impus să lansăm transplantul de ficat. Scopul: Performarea şi optimizarea transplantului hepatic ca o metodă unică de tratament a bolilor hepatice în stadiul terminal. Material şi metode: La momentul actual în ţara noastră s-au efectuat 14 transplante de ficat, dintre care 7 de la donatori vii şi 7 de la donatori aflaţi în moarte cerebrală. Etiologia bolnavilor transplantaţi: HBV – 2 pacienţi, HBV+HDV – 5, HBV+HCV – 3, HBV+HDV+CHC – 1, HBV+CHC – 1, ciroză biliară primară – 1, retransplant – 1. Rezultate: La un pacient, din cauza trombozei arterei hepatice după transplant hepatic de la donator viu, s-a efectuat retransplant cu ficat integru de la donator aflat în moarte cerebrală. Complicaţiile apărute: hemoragie postoperatorie – 1, tromboza arterei hepatice – 1, peritonită biliară – 1, rejet acut a grefei – 1, disfuncţia primară a grefei – 1, sindrom convulsiv – 1. Mortalitatea în perioada postoperatorie precoce – 3, mortalitatea în timpul primului an – 0. Cauzele mortalităţii: hemoragie intracerebrală postoperatorie, rejet acut a grefei şi al treilea caz – disfuncţia primară a grefei cauzată de hipoperfuzia grefei. Complicaţii la donatorii vii nu au fost. Durata medie de spitalizare în cazul transplantului de ficat de la donatori vii a constituit 46 zile şi în cazul transplantului de ficat de la donator aflat în moarte cerebrală – 39 de zile. Concluzii: Transplantul de ficat la momentul actual în Republica Moldova poate fi considerat ca o procedură sigură în tratamentul bolilor cronice ale ficatului. Cu toate acestea rata complicaţiilor survenite sunt o problemă majoră, care ne impun să ne perfecţionăm permanent cunoştinţele în tehnica chirurgicală şi conduita postoperatorie, inclusiv şi tratamentul imunosupresiv.Introduction: Critical epidemiological situation developed in Moldova, on the prevalence and incidence of viral cirrhosis and following catastrophic mortality rate caused by cirrhosis of the liver - from 76.46 to 100.000 populations (first place in the world), required us to launch liver transplantation. Purpose: Performance and optimizing liver transplantation as a unique method of treatment of end-stage liver disease. Material and methods: At the moment in our country were performed 14 liver transplants: 7 of them from living donors and 7 – from donors with death of brain. Etiology of transplant patients: HBV – 2 patients, HBV+HDV – 5, HBV+HCV – 3, HBV+HDV+CHC – 1, HBV+HCC – 1, primary biliary cirrhosis – 1, retransplant – 1. Results: In 1 patient because of hepatic artery thrombosis after lever transplantation from living donor was performed retransplantation of whole liver from donor with brain dead. Complications: postoperative bleeding – 1, thrombosis of hepatic artery – 1, biliary peritonitis – 1, acute graft rejection – 1, primary graft dysfunction – 1, convulsive syndrome – 1. Mortality in early postoperative period – 3, mortality during the first year – 0. The causes of mortality: postoperative intracerebral hemorrhage, acute graft rejection and in third case primary graft dysfunction caused by graft hypoperfusion. No complications from living donors. The average of length of hospitalization for liver transplantation from living donors consisted 46 days and in case of liver transplantation from brain dead donor – 39 days. Conclusions: Liver transplantation currently in Moldova can be considered a safe procedure in the treatment of chronic liver diseases. However complication rate is a major problem occurred which require the permanent improvement of our knowledge in surgical technique and postoperative management, including immunosuppressive treatment

The surgical treatment of hydatid liver cyst

Republica Moldova Curs Chirurgie Generală Facultatea Stomatologie USMF “N. Testemiţanu”, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere: Scopul studiului este aprecierea eficacității tratamentului chirurgical şi a complicațiilor intra- şi postoperatorii ale chistului hidatic hepatic. Material şi metode: În studiu au fost incluşi 46 pacienți diagnosticați cu chist hidatic al ficatului, ce s-au aflat la tratament în secțiile de chirurgie a SCC st. Chişinău şi a SCMC în perioada 2009-2011. Din cei 46 de pacienți la 35 (76,08%) s-a efectuat tratament chirurgical tradițional: Chistectomia ideală - pentru chisturi mici necomplicate în 12 cazuri; Perichistectomia parțială cu secționarea membranei perichistice şi plombarea cavității restante cu epiploon fără drenare în 6 cazuri; Perichistectomia parțială cu drenarea cavității restante şi a spațiului subdiafragmal şi subhepatic în 13 cazuri; Rezecția atipică a ficatului în 4 cazuri. Ceilalți 11(23,92%) pacienți au fost supuşi tratamentului chirurgical laparoscopic: Chistectomia ideală celioscopică - 1 caz; Perichistectomia parțială cu secționarea membranei perichistice şi plombarea cavității restante cu epiploon fără drenare - 3 cazuri; Perichistectomia parțială cu drenarea cavității restante şi a spațiului subdiafragmal şi subhepatic - 7 cazuri. Rezultate: În cadrul studiului în urma tratamentului chirurgical tradițional, complicațiile au avut o pondere de 14,28% (supurarea lojei restante 3 cazuri, biliragie-1 caz, fistula biliară dirijată-1 caz). În urma chistectomiei ideale n-au fost semnalate complicații. După intervențiile chirurgicale laparascopice complicații au avut loc în 18,18 % cazuri (supurarea lojei restante 1 caz, biliragie-1 caz). Concluzii: În cazul localizării chistului hidatic hepatic în S VII-VIII sunt preferabile intervențiile chirurgicale tradiționale, cu sau fără drenarea cavității restante. Localizarea superficială a chistului în S II-III şi S V-VI este optimală pentru utilizarea metodei laparoscopice.Introduction: The aim of the study is the evaluation of efficacy of surgical treatment and intra - and postoperative complications of hydatid liver cyst. Materials and methods: There have been included 46 patients diagnosed with hydatid liver cyst, who were treated in the surgical departements of SCC st. Chisinau and SCMC during 2009-2011. Out of those 46 patients - in 35 (76,08%) there has been applied traditional surgical treatment: Ideal cystectomy – for small uncomplicated cysts in 12 cases; Partial pericystectomy with sectioning of pericystic membrane and narrowing of residual cyst cavity with epiploon without drainage in 6 cases; Partial pericystectomy with drainage of the residual cavity and of subdiaphragmal and subhepatic spaces in 13 cases; Atypical liver resection in 4 cases.The other 11(23,92%) patients underwent laparoscopic surgical treatment: Ideal celioscopic cystectomy - 1 case; Partial pericystectomy with sectioning of pericystic membrane and narrowing of residual cyst cavity with epiploon without drainage - 3 cases; Partial pericystectomy with drainage of the residual cavity and of subdiaphragmal and subhepatic spaces - 7 cases. Results: As a consequence of traditional surgical treatment in this study, the complications had a rate of 14,28% (suppuration of remaining cavity 3 cases, bile leakage -1 case, ultrasonically guided biliary fistula - 1 case). There have not been noted complications after ideal cystectomy. After laparoscopic surgery complications appeared in 18,18 % cases (suppuration of remaining cavity 1 case, bile leakage - 1 case). Conclusions: In case of liver hydatid cyst location in S VIIVIII traditional surgery is preferred, with or without drainage of the residual cavity. Superficial cyst location in S II-III and S V-VI is optimal for the use of the laparoscopic method