Surgical treatment of injuries of the major vessels of the extremities associated to skeletal trauma

Catedra Chirurgie Generală-Semiologie nr.3, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Asocierea leziunilor vaselor magistrale ale extremităților (LVME) la pacienții cu traumatism al aparatului locomotor sporește esențial morbiditatea, precum și riscul pierderii membrului afectat. Scopul: Evaluarea modalităților de tratament chirurgical al LVME survenite la bolnavii cu traumatism ortopedic. Material și metode: Din registrul electronic al pacienților vasculari menținut în mod prospectiv au fost extrase și analizate datele medicale a 27 de bolnavi consecutivi operați pentru traumatism sus-menționat. În 24 (88,8%) cazuri chirurgul vascular a fost solicitat în mod urgent în spitale de categorie secundară, ce nu dispun de respectivul serviciu specializat. Doar 3 bolnavi au fost operați în condițiile centrului de traumă. Rezultate: Vârsta medie (±SD) a subiecților – 49,1±18,7 (16–88) ani; în vârstă aptă de muncă – 85,1%; bărbați – 88,8%. Tipul traumatismului locomotor: fractură deschisă (n=13) sau închisă (n=8); luxație (n=6). Segmentul osos traumat: femur (n=10); oasele gambei (n=9); humerus (n=6); oasele antebrațului (n=2). Tipul LVME: transecție arterială completă (n=8) sau parțială (n=3); contuzie (n=3) sau tromboză (n=2) arterială; pseudoanevrism+hemoragie (n=3); transecție arterială și venoasă (n=6); leziune venoasă (n=2). Șunt arterial provizoriu s-a aplicat în 3 cazuri. Tratamentul chirurgical al LVME: suturare (n=5), revizie/trombectomie (n=5), angioplastie (n=2), bypass (n=8), protezare (n=4), ligaturare (n=3). Restabilirea fluxului arterial magistral spre extremitate în primele 6 ore de la traumatism – doar în 1/4 din cazuri. Rata amputațiilor majore – 11,1%; mortalitatea postoperatorie precoce – 14,8%. Concluzii: Peste jumătate din cazurile de LVME asociate cu traumatismul locomotorului implică tehnici complexe de revascularizare. Rata amputațiilor și mortalitatea precoce înalte impun căutarea soluțiilor de facilitare a accesului prompt al bolnavilor cu LVME la serviciul vascular non-stop în condițiile centrului de traumă.Introduction: Association of injuries of the major vessels of the extremities (IMVE) in patients with skeletal trauma significantly increases morbidity, as well as the risk of limb loss. Aim: Assessment of modalities of surgical treatment of IMVE in patients with orthopedic trauma. Material and methods: Medical data of 27 consecutive patients operated for IMVE and skeletal trauma were extracted from prospectively maintained electronic vascular registry. In 24 (88.8%) cases the vascular surgeon has been urgently requested to the secondary level hospitals without the availability of specialized vascular service. Only 3 patients were operated in conditions of trauma center. Results: Mean age (±SD) of subjects – 49.1±18.7 (16–88) years; in working age – 85.1%; males – 88.8%. Type of orthopedic trauma: open (n=13) or closed (n=8) fracture; dislocation (n=6). Injured bone: femur (n=10); leg (n=9); humerus (n=6); forearm (n=2). Type of IMVE: complete (n=8) or partial (n=3) arterial transection; arterial contusion (n=3) or thrombosis (n=2); pseudoaneurysm+haemorrhage (n=3); arterial and venous transection (n=6); venous injury (n=2). Temporary arterial shunt was used in 3 cases. Surgical treatment of IMVE: suture repair (n=5), revision/ thrombectomy (n=5), angioplasty (n=2), bypass (n=8), graft interposition (n=4), ligation (n=3). Restoration of arterial flow to the extremity within the first 6 hours from the trauma was achieved only in 1/4 of cases. Rate of major amputations – 11.1%; early postoperative mortality – 14.8%. Conclusion: Over one half of IMVE cases associated with skeletal system trauma require complex surgical revascularization. High rates of amputation and early mortality both impose seeking of solutions to facilitate prompt access of patients with IMVE to non-stop vascular surgery service in condition of trauma center

Experience of 115 subfascial endoscopic perforator vein interruptions: assessment of clinical results

Catedra Chirurgie Generală, USMF „N. Testemiţanu”, Chişinău, Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere. Rolul refluxului patologic prin venele perforante gambiere în patogeneza insuficienţei venoase cronice (IVC), precum şi necesitatea suprimării acestuia rămîn controversate. Totuşi, implementarea tehnicilor minim-invazive în flebologie a retrezit interesul către chirurgia perforanţelor, întreruperea subfascială endoscopica a acestora (tehnica SEPS) fiind una din metodele fezabile. Scopul studiului: analiza rezultatelor clinice ale utilizării SEPS în tratamentul pacienţilor cu IVC avansată. Metode. În Clinica Chirurgie Generală au fost efectuate 115 operaţii SEPS. Vîrsta medie a bolnavilor – 56,2 ani, femei – 62,1%. Sindromul posttrombotic a fost factorul etiologic al IVC în 29,5% cazuri. Evaluarea preoperatorie a inclus examenul clinic, funcţional şi imagistic (duplex scanare). Prezenţa ulcerului trofic la momentul operaţiei s-a constatat în majoritatea cazurilor – 53,9%. SEPS s-a efectuat cu instrumentar laparoscopic standard, apelînd la tehnica cu două portale şi insuflare de gaz. La 18 bolnavi s-a practicat SEPS la ambele membre; în 2 cazuri efectuindu-se intervenţie repetată. În 22,6% cazuri s-a realizat SEPS izolat (fară safenectomie). Rezultatele au fost evaluate (1) pentru lotul general; precum şi (2) în raport cu criteriul etiologic şi (3) operaţiile asociate pe sistemul venos. Rezultate. În lotul general vindecarea ulcerului trofic a fost obtinută în 95,1% cazuri. Reducerea postoperatorie a severităţii clinice a IVC, apreciată în baza sistemelor specifice de scor, a fost constatată în 95,6% cazuri. Rata vindecării ulcerului în sindromul posttrombotic a constituit 91,6%, iar după SEPS izolat – 94,1%. Complicaţii de plagă s-au inregistrat în 6% cazuri. Concluzii. SEPS se asociază cu diminuarea vadită a simptomatologiei IVC şi o rată iniţială înaltă de vindecare a ulcerului trofic, chiar şi la majoritatea pacienţilor cu sindrom posttrombotic. Evaluarea complexă meticuloasă permite selectarea pacienţilor la care SEPS va aduce beneficiu clinic.Introduction. The role of pathologic reflux through the calf perforating veins in the pathogenesis of chronic venous insufficiency (CVI) as well as necessity of its suppression remains controversial. However, implementation of minimally invasive techniques in phlebology has reawakened interest in perforators surgery, their subfascial endoscopic interruption (SEPS procedure) being one of feasible methods. The aim of study was to analyze the clinical results of SEPS in the treatment of patients with advanced CVI. Methods. At our department of surgery 115 SEPS procedures were performed. Mean age of operated patients was 56,2 years, female – 62,1%. Post- thrombotic syndrome was the etiological factor of CVI in 29,5% cases. Preoperative evaluation included physical and functional examinations, and imaging study (duplex scanning). Active venous leg ulcer at the time of surgery was found in most cases – 53,9%. SEPS was performed using standard laparoscopic equipment, the two-port technique and gas insufflation. In 18 patients SEPS was accomplished on both lower limbs; in 2 cases being performed re-operation. In 22,6% cases SEPS was done as sole procedure (without saphenectomy). Postoperative results were assessed (1) for general group, and in relation to (2) the etiological criteria and (3) associated operations on the venous systems. Results. In general group ulcer healing was achieved in 95,1% cases. Postprocedural decreasing of clinical severity of CVI, appreciated with disease-specific scoring systems, has been found in 95,6% cases. Healing rate of venous ulcer in post-thrombotic patients was 91,6%, but after isolated SEPS procedure – 94,1%. Wound complications were recorded in 6% cases. Conclusion. SEPS is associated with obvious diminution of symptoms of IVC and a high initial healing rate of venous leg ulcer, even in most patients with post-thrombotic syndrome. Comprehensive meticulous assessment allows selection of patients in whom SEPS will bring clinical benefit

Retrospective external validation of “phlebectomy reflux elimination success test” in patients with uncomplicated varicose veins

Catedra chirurgie generală, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Testul de succes în eliminarea refluxului după flebectomie (phlebectomy reflux elimination success test – PREST) a fost elaborat recent pentru prognozarea restabilirii competenţei venei safene mari după înlăturarea izolată a tributarelor varicoase. Scopul studiului este validarea externă retrospectivă a PREST la pacienţii cu maladie varicoasă. Material şi metode: Datele pacienţilor operaţi conform strategiei ASVAL (ablation selective des varices sous anesthesie locale) au fost extrase din baza de date menţinută prospectiv. Conform CEAP pacienţii au fost clasificaţi ca C2-4, Ep, As/sp, Pr. Scorul PREST a fost calculat retrospectiv în baza clasei C, extensiunii refluxului, diametrului venei safene mari şi a rezultatului testului preoperator de eliminare a refluxului. Succesul hemodinamic al intervenţiei a fost definit ca dispariţia sau diminuarea refluxului safenian, iar succesul clinic – ca ameliorarea scorului venos de severitate clinică (VCSS) şi a calităţii vieţii. Rezultate: Datele complete pentru calcularea PREST au fost obţinute la 50 pacienţi. Eliminarea completă al refluxului safenian a fost atinsă în 26 (52%) cazuri, iar în 18 (36%) – a fost înregistrată reducerea severităţii refluxului prin durata acestuia şi diametrul safenian. Ameliorarea clinică a fost menţionată la 48 (96%) pacienţi. PREST a demonstrat o valoare predictivă acceptabilă, scorul mediu fiind semnificativ mai mic în cazul insuccesului hemodinamic în comparaţie cu cazurile de eliminare sau reducere a refluxului. Concluzii: PREST poate fi utilizat ca un instrument suplimentar în selectarea pacienţilor cu varice pentru intervenţii cu prezervarea venei safene şi înlăturarea izolată a tributarelor incompetente. Ameliorarea clinică poate fi înregistrată chiar şi în cazurile de succes hemodinamic incomplet al intervenţiei._Phlebectomy reflux elimination success test (PREST) was recently developed for prediction of restoration of greatsaphenous vein competence after isolated avulsion of varicose tributaries. The purpose of study is retrospective external validation of PREST in patients with varicose veins.Material and methods_ Data of patients operated according to the ASVAL (ablation selective des varices sous anesthesielocale) strategy, were retrieved from the prospectively maintained database. Patients were classified as C2-4, Ep, As-sp, Praccording to CEAP. PREST score was calculated retrospectively basing on C class, reflux extension, great saphenous veindiameter and results of preoperative reflux elimination test. Haemodynamic success of intervention was defined as complete disappearance or reduction of saphenous reflux and clinical success – as improvement in venous clinical severity score (VCSS)and quality of life. Results_ The complete data for PREST calculation was obtained in 50 patients. Complete elimination of saphenous reflux was achieved in 26 (52%) of the cases and in 18 (36%) the reduction of severity of reflux in terms of duration and saphenousdiameter was registered. Clinical improvement was mentioned in 48 (96%) patients. PREST shows the acceptable predictivevalue, the mean score being significantly lower among cases with no haemodynamic improvement comparing to cases withpostoperative reflux elimination or reduction. Conclusions_ The PREST can be used as adjunctive tool in selection of the patients with varicose veins for saphenous sparing surgery by isolated avulsion of refluxing tributaries. Clinical improvement can be registered even in case of incomplete haemodynamic success of the intervention

The impact of high ligation on results of endovenous laser treatment for varicose veins of lower limbs: comparative study

Catedra chirurgie generală, USMF ”Nicolae Testemițanu”, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tratamentul endovenos cu laser (TEVL) reprezintă actualmente una dintre cele mai frecvent utilizate tehnici curative adresate varicelor membrelor inferioare. Necesitatea asocierii crosectomiei în cazurile respective continuă a fi un aspect controversat. Scopul studiului: Ilucidarea impactului crosectomiei asupra rezultatelor clinice la un an după TEVL. Material şi metode: A fost realizată analiza comparativă între 2 loturi convenţionale de pacienţi cu maladie varicoasă în sistemul venei safena magna, trataţi cu laser endovenos: cu crosectomie asociată (lotul “CE”; n=20) şi fără crosectomie (lotul ”non-CE”; n=20). TEVL a fost aplicat utilizînd dioda laser cu lungimea de undă de 940 nm, energia termică fiind emisă endoluminal în regim continuu, prin intermediul unei fibre “bare-tip” de 600 mkm. Accesul endovenos s-a realizat percutan ecoghidat sau prin mini-incizie în 1/3 distală a coapsei sau 1/3 proximală a gambei (”non-CE”); ori prin propulsarea retrogradă a fibrei după crosectomie prin incizie în plica inghinală (“CE”). Rezultate: Coraportul în funcţie de gen a constituit – 4/1 (F/B) pentru ambele loturi; vârsta medie a bolnavilor fiind 44,2 ani (“CE”) vs. 38,3 ani (”non-CE”). Repartizarea cazurilor în funcţie de clasa clinică (C) a clasificării CEAP: C2-C3 – 45% şi C4-C6 – 55% în lotul “CE” şi C2-C3 – 60%, C4-C6 – 40% în lotul ”non-CE”. Valoarea medie a indicelui LEED (linear endovenous energy density) a constituit 71,6±4,86 J/cm (“CE”) vs. 60,73±5,39 J/cm (”non-CE”). Totodată, recurenţa clinică a fost înregistrată doar la 1 (5%) bolnav (”non-CE”), fiind cauzată de dezvoltarea refluxului prin vena safenă accesorie anterioară a coapsei competentă preoperator. Concluzii: Datele studiului reflectă absenţa unei diferenţe semnificative între rezultatele clinice la un an după TEVL cu şi fără crosectomie. Pînă la obţinerea evidenţei ştiințifice certe asocierea de rutină a crosectomiei la TEVL al maladiei varicoase nu pare a fi justificată.Introduction: Endovenous laser treatment (EVLT) is currently one of the most commonly used minimally invasive technique addressed to varicose veins of lower limb. The necessity to add high ligation in these cases continues to be a controversial issue. The aim of study: To highlight the impact of high ligation on clinical outcomes one year after EVLT. Material and methods: We conducted a comparative analysis between two conventional groups of patients with varicose veins, refers to great saphenous vein system, treated with endovenous laser: associated with high ligation (group “HL”; n=20) and without high ligation (group “non-HL” n=20). EVLT was applied using diode laser with a wavelength of 940 nm, thermal energy being emitted endoluminally on a continuous basis through a 600 mkm bare-tip fiber. Endovenous access was achieved by percutaneous echo-guided puncture or through a small incision in the distal thigh or proximal calf (“non-HL”); or by retrograde passing of the fibre after high ligation, performed through an incision in the groin fold (“HL”). Results: The female/male ratio was 4:1 for both groups; while the average age of patients was 44.2 years (“HL”) vs. 38.3 years (“non-HL”). The distribution of cases according to clinical class (C) of the CEAP classification: C2-C3 – 45%, C4-C6 – 55% in the “HL” group and C2-C3 – 60%, C4-C6 – 40% in the “non-HL” group. The mean linear endovenous energy density (LEED) accounted 71.6±4.86 J/cm (“HL”) vs. 60.73±5.39 J/cm (“non-HL”). However, clinical recurrence was registered only in 1 (5%) patient (“non-HL”), and was caused by development of pathological reflux in previously competent anterior accessory saphenous vein of the thigh. Conclusions: Our study data reflects the absence of significant differences in clinical outcomes at one year after EVLT performed with and without high ligation. Until accumulation of reliable scientific evidence routine association of EVLT with high ligation for treating varicose veins does not seems to be justified

First experience of endovenous laser ablation

Clinica Chirurgie Generală, USMF “N. Testemiţanu”, Chişinău, Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere. Tehnicile minim-invazive de tratament al maladiei varicoase şi a insuficienţei venoase cronice se bucură de o popularitate în creştere, ablaţia endovenoasă cu laser (EVLA) fiind un lider al “revolutiei endovenoase”. Scopul studiului este analiza critică a particularitaţilor tehnice, managementului periprocedural şi rezultatelor precoce dupa EVLA la bolnavii cu maladie varicoasă a membrelor inferioare. Metode. Experienţa noastra iniţială include 26 de pacienţi, trataţi cu EVLA a venei saphena magna (VSM). Cinci (19,2%) pacienţi au fost bărbati, vîrsta medie a bolnavilor – 42,2 ani. În conformitate cu sistemul CEAP toţi bolnavii au fost catalogaţi ca: C2s-6; Ep; As, s,p; Pr. Extinderea refluxului safenian în raport cu clasificarea Hach a fost urmatoarea: tip II – 15 (57,7%), tip III – 8 (30,8%), tip III si IV – 3 (11,5%) cazuri. Rezultate. Majoritatea intervenţiilor - 86,9%, au fost efectuate cu anestezie locala infiltrativă. In 6 cazuri, din motivul sindromului algic in timpul EVLA, a fost administrată o anestezie generală de scurtă durată. Tentativele de introducere a fibrei laser prin puncţie s-au soldat cu succes în 18 (69,2%) cazuri, la ceilalţi pacienţi practicindu-se un acces deschis spre VSM. Crosectomia a fost evitată în toate cazurile. Monitoring-ul continuu prin ultrasonografie duplex a fost efectuat la toate etapele tratamentului. Intervenţii adiţionale au fost efectuate simultan cu EVLA în 9 (34,6%) cazuri: flebectomia prin procedeul Muller - 2, scleroterapia - 3, ablatia chimică/ termica a venelor perforante incompetente - 4. Scanarea duplex la a 7-a zi şi la o lună postoperator a demonstrat ocluzia VSM în 25 (96,1%) cazuri. Concluzii. EVLA a VSM este o metodă efectivă de tratament al maladiei varicoase şi a insuficienţei venoase cronice. Aspectele tehnice ale procedeului reprezintă un subiect pentru ulterioarele cercetări cu scop de optimizare şi standardizare.Introduction. Minimally invasive ablative techniques designed for treatment of varicose veins and chronic venous insufficiency are gaining in popularity, endovenous laser ablation (EVLA) being the front runner in the “endovenous revolution”. The aim of study is a critical analysis of technical peculiarities, periprocedural management and early results of EVLA in patients with varicose veins of lower limbs. Methods. Our initial experience includes 26 patients, treated with EVLA of the great saphenous vein (GSV). Among these 5 (19,2%) were men, median age – 42,2 years. According to the CEAP classification all patients were catalogued as C2s-6; Ep; As, s,p; Pr. Extension of saphenous reflux according to the Hach’s classification: type II – 15 (57,7%), type III – 8 (30,8%), types III and IV – 3 (11,5%) cases. Results. The majority of interventions - 86,9%, were performed under tumescent local anesthesia. In 6 cases the short term general anesthesia was applied due to the pain sensation during procedure. The attempt of puncture introduction of laser fiber was successful in 18 (69,2%) patients, in remaining cases the open access to the GSV was performed. The crossectomy was avoided in all cases. Continuous duplex-ultrasound monitoring was used during all steps of treatment. Additional interventions were performed simultaneously with EVLA in 9 (34,6%) cases: Muller’s phlebectomy - 2, sclerotherapy - 3, thermal/chemical ablation of incompetent perforators - 4. Duplex scanning at day 7 and one month postoperatively showed the occlusion of GSV in 25 (96,1%) cases. Conclusion. The EVLA of GSV is an effective method for treatment of varicose veins and chronic venous insufficiency. Technical aspects of procedure should be a subject of further research with aim of optimization and standardization

Venous valve transplantation as treatment option for leg ulcer in postthrombotic syndrome

Catedra Chirurgie Generală, USMF „N. Testemițanu”, Chişinău, Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Sindromul posttrombotic (SPT) reprezintă o sechelă binecunoscută a trombozei venelor profunde, conducînd la dezvoltarea ulcerului trofic venos (UTV) în cel puţin 15% cazuri. Unul din mecanismele fiziopatologice care contribuie la UTV este refluxul venos. Tratamentul conservator este cel mai frecvent prescris şi deseori singurul posibil în SPT sever. Operaţiile pe vv.superficiale şi/sau perforante pot aduce ameliorare clinică vadită însă numarul pacienţilor ce beneficiază de acestea este destul de limitat. Ca urmare, multiple tehnici chirurgicale reconstructive au fost propuse pentru a eradica refluxul profund. Noi prezentam rezultatele iniţiale ale transplantării valvulare venoase autologe la nivel popliteal efectuate la 3 pacienţi cu SPT şi UTV refractar. Toţi bolnavii au fost în virsta aptă de muncă, dar cu dizabilitate maximă conditionată de SPT. Pacienţii au remarcat o anamneză îndelungată a SPT, durata UTV fiind >18 luni. Duplex scanarea a relevat incompetenţa severa a axului venos femurotibial şi lipsa refluxului superficial. Intervenţiile au fost efectuate cu anestezie spinală. Rezecţia segmentară a venei poplitea a fost urmată de “endoflebectomie” partială. Ca transplant interpoziţionat s-a utilizat un fragment de venă safenă contralaterală cu valva competentă (evaluată în prealabil şi verificată prin “strip test”). Anastomozele au fost aplicate utilizînd tehnica combinată de suturare. Nu au fost inregistrate complicaţii perioperatorii. Duplex scanarea de control a confirmat permeabilitatea şi reducerea pronunţată a refluxului la nivelul venelor profunde. În toate cazurile s-a obtinut diminuarea severităţii clinice a SPT şi vindecarea UTV. Transplantarea valvulară autologă poate servi drept o modalitate eficientă de diminuare a refluxului venos profund de etiologie posttrombotică. Transferul valvular safeno-popliteal reprezintă o opţiune potenţială de tratament al UTV în cazuri minuţios selectate de SPT, atunci cind managementul conservator adecvat a eşuat.Postthrombotic syndrome (PTS) is a well-recognized late complication of acute deep venous thrombosis, leading to the development of venous leg ulcer (VLU ) in at least 15% of cases. One of the pathophysiological mechanisms that contribute to VLU formation is venous reflux. Conservative complex treatment is the most commonly prescribed and often only feasible curative option for patients with severe PTS. Superficial and/or perforator vein surgery can bring obvious clinical improvement but the number of patients eligible for this treatment modality is quite limited. As a result, many reconstructive surgical techniques have been proposed in an attempt to eradicate pathological deep venous reflux. We present initial results of autologous venous valve transplantation to the popliteal level in 3 pts with PTS and refractory VLU . All pts were in working age, but with maximal disability score conditioned by PTS. A long history of PTS was noted, duration of VLU being >18 months. Preoperative duplex scanning revealed severe incompetence of femorotibial venous axis without superficial reflux. Operations were done under spinal anesthesia. Segmental resection of popliteal vein was followed by partial “endophlebectomy”. As interposed transplant was used the contralateral saphenous vein fragment containing a competent valve (previously assessed and then checked intraoperatively by “strip test”). Venous anastomoses were applied using a combined suturing technique. No perioperative complications were noted. Control duplex scanning confirmed vein patency and pronounced reduction of deep reflux. Decreasing of clinical severity of PTS and VLU healing were achieved in all cases. Autologous valve transplantation can serve as effective modality to reduce deep venous reflux due to postthrombotic etiology. Sapheno-popliteal venous valve transfer is a potentially curative option for VLU in thoroughly selected cases of PTS, when appropriate conservative management has failed