The role of the cardiologist in non-cardiac surgery: perioperative management features

Scop: Managementul perioperator adecvat este esențial în prevenirea complicațiilor cardiovasculare, inclusiv decesul de cauza cardiacă Material și metode: Ghidul Societății Europene de Cardiologie (ESC) pentru evaluarea cardiaca si managentul în chirurgia noncardiaca (2022) elaborat in comun cu Societatea Europeana de Anesteziologie si Terapie Intensivă (ESAIC) Rezultate: Aprecierea riscului preoperator trebuie sa țină cont de combinația multiplilor factori: pe de o parte de categoria de risc a operației (mică/intermediară/înaltă) pe de alta parte de factorii intriseci ce țin de pacient, în special vârsta, simptomele, factorii de risc cardiovasculari, precum și bolile cardiace cunoscute. Persoanele până la 65 ani fără factori de risc cardiovasculari sau boli cardiace constituite nu necesită careva evaluare preoperatorie pentru intervenții cu risc scăzut și intermediar, iar la intervențiile cu risc înalt se va efectua electrocardiograma și biomarkerii cardiaci la persoanele peste 45 ani. Pentru persoanele peste 65 ani sau cei cu factori de risc cardiovasculari si o interventie cu risc intermediar/ inalt se va efectua electrocardiograma, biomarkerii cardiaci si se va aprecia capacitatea functionala, iar pentru pacientii cu boli cardiovasculare cunoscute suplimentar se va efectua si consultatia cardiologului, la necesitate evaluare in echipa multidisciplinara. Evaluarea biomarkerilor, in special troponina postoperator depisteaza la timp infarctul miocardic postprocedural, care in 85% cazuri este silentios, fara durere tipica. Decizia continuarii medicamentelor cardiace cronice, in special anticoagulatele/antitromboticele deseori reprezinta o provocare, fiind esentiala examinarea atenta a riscul de sangerare si riscul ischemic, precum si cunoasterea deplina a istoricului medical al pacientului. Concluzii: Pregătirea preoperatorie necesita examinarea atenta a profilului clinic al pacientului si conlucrare interdisciplinara.Aim: Adequate perioperative management is essential in preventing cardiovascular complications, including cardiac death, during and after non-cardiac surgery. Material and methods: 2022 ESC Guidelines on cardiovascular assessment and management of patients undergoing non-cardiac surgery: developed by the task force for cardiovascular assessment and management of patients undergoing non-cardiac surgery of the European Society of Cardiology (ESC), endorsed by the European Society of Anaesthesiology and Intensive Care (ESAIC). Results: Cardiovascular risk assesment before non-cardiac surgery comprises a combination of multiple factors: on one hand there is the surgery risk category (low-risk, intermediate and high-risk) and on the other hand there are patient related risk factors to deal with, especially the patient's age, cardiovascular risk factors or even known cardiovascular disease. Individuals that are younger than 65 without any cardiovascular risk factors or known CVD do not need any additional investigations before a low- or intermediate risk surgery, while an ECG and cardiac biomarkers are warranted in those older than 45 before a high risk surgery. In individuals older than 65 or those with cardiovascular risk factors undergoing an intermediate or high risk surgery an ECG, cardiac biomarkers and functional capacity determination is necessary. Patients with known cardiovascular disease need a cardiology consult and sometimes a multidisciplinary team assessment. Dosing of cardiac biomarkers, especially cardiac troponins after surgery helps detect postprocedural myocardial infarction, which can be silent in 85% of cases - patients having no typical pain. Decisions concerning continuing chronic cardiac medication throughout the surgery, especially antithrombotic drugs, are usually quite challenging, as balancing bleeding and ischemic risks needs to be done after carefully studying the patient's history. Conclusion: Perioperative assessment requires a careful examination of the patient's clinical profile as well as interdisciplinary teamwork

Extension of indications for pulmonary resections in pulmonary cancer patients

Catedra Chirurgie nr.1 ”Nicolae Anestiadi”, Catedra Anesteziologie și Reanimatologie nr.1 ”Valeriu Ghereg”, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, IMSP Institutul de Medicină Urgentă, Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Implementarea tehnologiilor noi și creșterea posibilităților terapiei intensive au permis reevaluarea indicațiilor pentru rezecțiile pulmonare anatomice la pacienții diagnosticați cu cancer pulmonar în stadii avansate în asociere cu diferite patologii concomitente, anterior considerați inoperabili Scop: Revizuirea indicațiilor și riscurilor pentru rezecțiile pulmonare simultan cu evaluarea indicilor vitali și planificarea conduitei preși postoperatorii pentru elaborarea unor noi criterii de operabilitate la pacienții cu cancer pulmonar, anterior considerați inoperabili. Material și metode: Cazuistica a inclus 68 pacienți cu cancer pulmonar operați în secția Chirurgie Toracică, IMSP IMU, iulie 2016 –aprilie 2019. Raportul B:F – 4:1, vârsta medie 59±11,5 ani (extreme 22-79ani). Operabilitatea bazîndu-se pe teste funcționale, date imagistice și morfologice. Rezultate: Mortalitatea perioperatorie a constituit 2,94% și postoperatorie 11,76%. Media de spitalizare a fost de 12,4±0,9 zile și rata de supraviețuire la 1 an a fost de 89,7%. Concluzii: Evaluarea testelor funcționale și corecția parametrilor vitali permit modificarea indicațiilor și criteriilor de operabilitate a pacienților cu cancer pulmonar avansat. Rezultatele postoperatorii fiind comparabile cu mediile internaționale. * * * Introduction: The implementation of new technologies and increased possibilities of intensive care allowed the reevaluation of indications for anatomical lung resections in patients diagnosed with advanced lung cancer, in association with various concomitant pathologies, previously considered inoperable Aim: Review of indications and risks for lung resections at the same time evaluating vital signs and planning pre- and post-operative conduct to develop new operability criteria in lung cancer patients previously considered inoperable. Materials and methods: The cases included 68 lung cancer patients operated in the Thoracic Surgery Department of Emergency Medicine Institute, during July 2016 - April 2019. Ratio B: F - 4: 1, mean age 59 ± 11.5 years (extreme 22-79 years). Operability based on functional tests, imaging and morphology data. Results: Perioperative mortality was 2.94% and postoperative 11.76%. The average hospitalization period was 12.4 ± 0.9 days and the survival rate at 1 year was 89.7%. Conclusions: The evaluation of functional tests and the correction of vital parameters allow modification of surgical guidelines and criteria for patients with advanced lung cancer. Postoperative results are comparable to international averages