Evaluation of the risk of hemostasis disorders in non-Hodgkin’s lymphomas

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Limfoamele non-Hodgkin (LNH) sunt cele mai frecvente hemopatii maligne la nivel mondial, cu o incidență de aproximativ 3% dintre toate maladiile oncologice. Dereglările de hemostază asociate LNH, adesea sunt asimptomatice, dar dezvoltă complicații severe, care alterează vădit calitatea vieții sau poate induce decesul pacientului. Scopul lucrării. Evaluarea riscului trombotic versus hemoragic la pacienții cu LNH. Material și metode. Studiul a fost realizat folosind bazele de date PubMed, Z-library, Medscape cu utilizarea cuvintelor-cheie: „limfom”, „hemostază”, „tromboză”, „hemoragie”, „risc”. Rezultate. Dereglările hemostazei la pacienții cu LNH se manifestă cel mai frecvent prin dezvoltarea evenimentelor trombotice (1,5%-59,5%) în special la nivelul sistemului venos, fiind condiționate de factorii de risc individuali (vârsta≥60ani; comorbidități), specifici LNH (localizarea-mediastin, SNC; dimensiunile tumorii ≥10cm; stadiul avansat; sinteza de anticorpi antifosfolipidici), specifici tratamentului aplicat (chirurgical, chimioterapia, hormonal). Hemoragia poate fi condiționată de dereglarea hemostazei primare (trombocitopenii≤30.000, trombocitopatii), secundare (terapia anticoagulantă, anticorpi anti factori de coagulare), fibrinolizei. Concluzii. Identificarea factorilor de risc procoagulanți și hipocoagulanți permite evaluarea raportului individual de risc-beneficiu al profilaxiei și poate contribui la efectuarea diferitor studii prospective privind profilaxia primară al dereglărilor de hemostază. Managementul riscului de dezvoltare al disfuncției sistemului de hemostază reprezintă un proces complex de elaborare și implementare a multiplelor strategii, pentru a micșora posibilitatea asocierii complicațiilor secundare nefavorabile.Background. Non-Hodgkin’s lymphomas (NHL) are the most common malignant hemopathies worldwide, with an incidence of approximately 3% of all oncological diseases. Hemostasis disorders associated with NHL are often asymptomatic, but develop severe complications, which clearly alter the quality of life or may induce the patient’s death. Objective of the study. Evaluation of thrombotic versus hemorrhagic risk in patients with NHL. Material and methods. The study was performed using PubMed, Z-library, Medscape databases using th

Факторы риска тромбоэмболических осложнений в онкологии

IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae TestemițanuRezumat. Maladia oncologică prezintă un risc sporit pentru dezvoltarea evenimentelor trombotice, fiind asociat cu rate înalte de recurență și mortalitate. Din aceste motive, prevenirea trombozei asociate cancerului reprezintă o problemă majoră în conduita pacientului oncologic. Cunoașterea factorilor de risc tromboembolici în oncologie este absolut necesară pentru evaluarea raportului risc-beneficiu individual al profilaxiei. Scopul acestei lucrări este elucidarea factorilor de risc al complicațiilor tromboembolice în oncologie. În acest sens, au fost studiate publicațiile științifice medicale din baza de date GoogleSearch, PubMed, Z-library, NCIB, Medscape, Hinari, au fost căutate după cuvintele-cheie: „tromboză asociată cancerului”, „cancer”, „factor de risc”. Informațiile au fost sistematizate, evidențiind factorii de risc al complicațiilor tromboembolice la pacienții oncologici.Summary. Oncological disease is a hypercoagulable state with an associated increased risk of venous thromboembolism and is associated with high rates of recurrence and mortality. For those reasons, the prevention of cancer-associated thrombosis is of paramount importance. Knowledge of thromboembolic risk factors in oncology is absolutely necessary for the evaluation of the individual risk-benefit ratio of prophylaxis. The aim of this paper is to elucidate the risk factors of thromboembolic complications in cancer patients. In order to achieve the set aim, the medical scientific publications from the GoogleSearch database, PubMed, Z-library, NCIB, Medscape, Hinari, were searched for the keywords: „cancer-associated thrombosis”, „cancer”, „risk factor”. The information was systematized, highlighting the risk factors for thromboembolic complications in patients with cancer.Резюме. Тромботические осложнения у пациентов с злокачественными заболеваниями являются частыми явлениями и связаны с высокими показателями рецидивов и смертности. Следовательно, профилактика и оптимальное лечение ВТЭ являются важными компонентами в ведении онкологических больных. Для оценки индивидуального соотношения риска и пользы профилактики тромбообразования необходимо определить возможные факторы риска. Целью данной статьи является определение факторов риска тромбоэмболических осложнений у онкологических больных. Для достижения поставленной цели был проведен поиск медицинских научных работ из базы данных GoogleSearch, PubMed, Z-library, NCIB, Medscape, Hinari, по ключевым словам: «тромбоз», «тромбоз ассоциированный с раком», «фактор риска». Полученная информация была систематизирована, были выделены факторы риска тромбоэмболических осложнений у онкологических больных

Clinical, hematological and immunohistochemical aspects of follicular Non-Hodgkin lymphomas: descriptive and prospective study

Catedra de oncologie, hematologie şi radioterapie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Una din cele mai frecvente variante ale limfoamelor non-Hodgkin (LNH) indolente este limfomul folicular. LNH foliculare sunt tumori maligne de origine B-celulară, care, deşi au o evoluţie relativ favorabilă se consideră incurabile la aplicarea programelor de tratament obișnuite. În ultimii ani, direcţiile principale în studierea LNH foliculare sunt orientate în plan morfologic, imunohistochimic, al biologiei moleculare. Însă, aspectele clinice sunt puţin studiate. De ace ea, cercetarea particularităţilor clinice, în conformitate cu modificările morfologice şi imunohistochimice, sunt actuale. Material şi metode. Datele clinice, hematologice şi imunohistochimice ale limfomului non-Hodgkin folicular au fost studiate la 16 pacienţi. Identificarea acestei variante de LNH s-a efectuat în conformitate cu Clasificarea Internaţională Histologică şi Citologică a Patologiilor Tumorale ale Țesutului Hematopoietic şi Limfatic, propusă de OMS în anul 2008. În acest scop, au fost utilizate metode histologice şi imunohistochimice ale bioptatului ganglionilor limfatici şi ale altor ţesuturi afectate. Gradul de răspândire al procesului tumoral a fost determinat în conformitate cu Clasificarea Clinică Internaţională, elaborată în Ann-Arbor (SUA, 1971). În scopul stadializării procesului tumoral, au fost utilizate metode clinice şi paraclinice. Rezultate. LNH folicular s-a dezvoltat preponderent la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani. La examenul imunohistochimic, CD19 şi CD20 au fost pozitivi, care au confirmat apartenenţa liniei B-limfocitare, CD10 – pozitiv, iar CD5 şi CD23 – negativi. Focarul tumoral primar s-a dezvoltat mai des în ganglionii limfatici periferici şi splină. Măduva oaselor a fost interesată în 72,7% din cazuri. Supravieţuirea bolnavilor peste 2 ani a constituit 94,0%, iar peste 5 ani – 57,2%. Concluzii. A fost identificat segmentul de vârstă şi sexul persoanelor mai frecvent afectate în LNH foliculare. Au fost determinate zonele de metastazare iniţială şi la distanţă, frecvenţa şi localizarea metastazelor extranodale. A fost elaborat un algoritm de folosire a anticorpilor monoclonali specifici LNH folicular.Introduction. One of the most common variants of indolent non-Hodgkin’s lymphomas (NHL) is follicular lymphoma. Follicular non-Hodgkin’s lymphomas are malignant tumors B cell origin, though they have a relatively favorable evolution is considered incurable to application standard treatment. In recent years, the main directions in the study of NHL are oriented in morphological, immunohistochemical and molecular biology directions. But clinical manifestations are poorly stu died. For this reason the studying of clinical aspects in correlation with morphological and immunohistochemical modifications are actuals. Material and methods. The study included the analysis of clinical, hematological and immunohistochemical data in 16 patients with follicular non-Hodgkin’s lymphoma The identification of this NHL variant was conducted in accordance with the International histological and cytological Classification of the tumor pathologies of the hematopoietic and lymphatic tissue, proposed by the WHO in 2008. For this purpose, histological and immunohistochemical methods of the bioptates of lymph nodes and other tissues affected were used. The stage of the disease was determined in accordance with the International Clinical Classification, developed in Ann Arbor (USA, 1971). Results. Follicular non-Hodgkin’s lymphoma developed only in adults, mainly in people aged over 50 years. At immunohistochemistry, CD19 and CD20 were positive, confirming the relationship of the B-lymphocyte line with positive CD10 and negative CD23 and CD5. The primary tumor focus developed to the same extent in the peripheral lymph nodes (37.5%) and in the spleen (37.5%). During the process of tumor generalization, in 61.5% of cases bone marrow was affected. The survival of patients at 2 years was 94.0% and at over 5 years – 57.2%. Conclusions. It was identified by age and sex of the segment most frequently affected in follicular NHL. They were determined areas of initial and distant metastasis, frequency and extra nodal metastasis location. An algorithm has been developed using specific monoclonal antibodies for follicular NHL

Modern issues in the study of indolent non-Hodgkin’s lymphomas

Catedra Hematologie, oncologie şi terapie de companie USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Oncologic din Republica MoldovaThis article describes the modern issues in the study of indolent non-Hodgkin’s lymphomas (NHL) that during a long period of time evolve asymptomatically, which determines that they are occasionally identified, usually at the generalized stages. The clinical and morphological signs of indolent NHL are more or less similar thus creating difficulties in determining the variants of these lymphomas and requires their identification by applying immunohistochemical methods. In the literature, the clinical manifestations of the indolent NHL age generally described without highlighting the clinical and hematological peculiarities of each variant. In order to more rationally select the monoclonal antibodies for the immunohistochemical investigation, of great importance are the clinical-hematological and immunohistochemical comparative studies. În articol se discută probleme actuale în studierea LNH indolente, care timp îndelungat evoluează asimptomatic, din care cauză ele deseori sunt depistate ocazional, de obicei, în stadii generalizate. Semnele clinice şi morfologice ale LNH indolente sunt în mare măsură similare ce crează dificultăţi în determinarea variantelor acestor limfoame, ce necesită identificarea lor prin utilizarea metodelor imunohistochimice. Manifestările clinice ale LNH indolente în literatură sunt descrise la general fără evidenţierea particularităţilor clinico-hematologice a fiecărei variante. În scopul selectării mai raţională a anticorpilor monoclonali pentru investigarea imunohistochimică sunt importante studii comparative clinico-hematologice şi imunohistochimice

Solitary plasmacytoma. Clinical signs and treatment

Catedra Hematologie şi Oncologie a USMF „N.Testemiţanu” Institutul OncologicData abouth 8 patients (4 males and 4 females) with solitary plasmacytoma are described. The median age at diagnosis was 51,3 years (range 20-73 years). Three patients had o solitary plasmacytoma of the bone, 5 had solitary extramedullary plasmacytoma. Of 3 cases with solitary plasmacytoma of the bone spinal column (Th 5-6) in one patient was affected, in other tibia with patological fracture, in the third left scapula. Of 5 cases with solitary extramedullary plasmacytoma in three patients tumoral focus appeared in nasal submucosis, in one patient larynx was affected, in one female cervix was affected. The clinical manifestations were determinated by localization of primary tumor. The signs of general intoxication were absent. The treatment included 3 cycles of chemotherapy COP or CHOP, locoregional radiotherapy (40-44 Gy) folowed by 3 cycles of the same chemotherapy. Of 8 patients 7 finished the treatment with achivement of complete remission. In 6 patients the remission has been lasting one year, one year and 3 months, 5, 6, 7 and 8 years respectively. One patient with solitary plasmacytoma of the bone after achivement of complete remission has disappeared. The authors consider that combined chemoradiotherapy of solitary plasmacytoma ensured excellent rates results. Sunt descrise datele despre 8 pacienţi (4 bărbaţi şi 4 femei) cu plasmacitom solitar. Vârsta medie 51,3 de ani (20-73 de ani). Trei bolnavi au fost cu plasmacitom solitar al oaselor, 5 – cu plasmacitom solitar extramedular. Din cele 3 cazuri cu plasmacitom solitar al oaselor la un bolnav au fost afectate vertebrele Th 5-6, la altul tibia cu fractură patologică, la al treilea omoplatul de stânga. Din 5 pacienţi cu plasmacitom solitar extramedular focarul tumoral în 3 cazuri a apărut în submucoasa nasală, la un bolnav a fost afectat laringele. La o pacientă a fost afectat colul uterin. Manifestările clinice au fost determinate de localizarea primară a tumorii. Semne de intoxicare generală au lipsit. Tratamentul a inclus 3 cicluri de polichimioterapie COP sau CHOP, radioterapie locoregională în doza sumară 40-44 Gy, după care s-au efectuat încă 3 cicluri de polichimioterapie. Din 8 pacienţi au finalizat tratamentul 7 cu obţinerea remisiunii complete, care la 6 pacienţi se prelungeşte respectiv 1 an, 1 an şi 3 luni, 5, 6, 7 şi 8 ani. O bolnavă după obţinerea remisiunii complete ulterior nu s-a prezentat la control. Autorii consideră că tratamentul combinat chimioradioterapeutic al plasmacitomului solitar este optimal

Results of the treatment of multiple myeloma

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Mielomul multiplu (MM) reprezintă 2% în structura maladiilor oncologice și aproximativ 20% din hemopatiile maligne. În Republica Moldova incidența bolii constituie 0,6 la 100.000 de locuitori, cu tendință de creștere în ultimii ani. Tratamentul MM rămâne o provocare majoră în practica medicală. Scopul lucrării. Studierea rezultatelor tratamentului MM în vederea abordării optime a terapiei bolii. Material și metode. Studiul a inclus 52 de pacienți cu mielom multiplu în vârstă de la 36 până la 83 de ani, care s-au aflat la tratament în Departamentul Hematologic a Institutului Oncologic în perioada anilor 2019 – 2022. Diagnosticul a fost confirmat prin efectuarea punctatului medular la 46 bolnavi, trepanobiopsiei osului iliac – în 4 cazuri, biopsiei formațiunii tumorale – la 2 pacienți. Tratamentul de I linie a fost efectuat prin aplicarea MChT cu ciclofosfamidă la 15 pacienți, PChT conform schemelor: VCD – la 25 și VTD – la 12 bolnavi. Rezultate. S-a constatat, că în rezultatul tratamentului de I linie a pacienților cu mielom multiplu, s-a obținut ameliorare clinico-hematologică în 43 (78,2%) cazuri. Eficacitatea terapiei de I linie a fost mai înaltă la bolnavii la care s-au utilizat schemele de PChT cu includerea inhibitorilor de proteozomi (VCD – 88,0% șı VTD – 91,6%, respectiv), spre deosebire de MChT cu ciclofosfamidă-60% cazuri. Perioada stabilizării procesului tumoral la 2 ani a fost mai înaltă la pacienții la care s-a efectuat PChT conform schemei VTD (40,5%) după care a urmat PChT VCD (27,3%). La aplicarea MChT cu ciclofosfamidă perioada de stabilizare a constituit doar 14,3%. Concluzii. Eficacitatea tratamentului a fost mai înaltă la utilizarea PChT cu includerea inhibitorilor de proteozomi, iar metoda optimă de tratament a fost PChT conform schemei VTD.Background. Multiple myeloma (MM) accounts for 2% of oncological diseases and approximately 20% of malignant hematologic disorders. In the Republic of Moldova, the incidence rate of the disease is 0,6 per 100,000 inhabitants, with a tendency to increase in recent years. The treatment of MM remains a major challenge in medical practice. Objective of the study. To investigate the outcomes of MM treatment in order to determine the optimal approach to disease therapy. Materials and Methods. The study included 52 patients with multiple myeloma, aged between 36 and 83 years, who received treatment at the Hematology Department of the Institute of Oncology during the period 2019-2022. The diagnosis was confirmed through bone marrow aspiration in 46 cases, iliac bone trephine biopsy in 4 cases, and tumor formation biopsy in 2 cases. First-line treatments consisted of MChT with cyclophosphamide for 15 patients, and PChT regimens: VCD for 25 cases and VTD for 12 patients. Results. The results of the first-line treatment in patients with multiple myeloma showed that clinical and hematological improvement was achieved in 43 cases (78.2%). The efficacy of first-line therapy was higher in patients treated with PChT regimens including proteasome inhibitors (VCD – 88% and VTD – 91.6%), compared to MChT with cyclophosphamide, which showed an efficacy of 60%. The period of tumor stabilization at 2 years was higher in patients treated with PChT according to the VTD regimen (40.5%), followed by PChT VCD (27.3%). When applying MChT with cyclophosphamide, the stabilization period was only 14.3%. Conclusions. The effectiveness of treatment was higher when using PChT regimens including proteasome inhibitors, and the optimal treatment method was found to be PChT according to the VTD regimen

Management of malignant hematological diseases in the conditions of the COVID-19 pandemic

Catedra de hematologie, Departamentul de medicină internă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaRezumat Introducere. Tratamentul hemopatiilor maligne include: chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, care induc o imunosupresie şi, respectiv, prezintă un risc major de dezvoltare al infecţiilor. Factori potenţiali de dezvoltare a infecţiilor grave sunt: vârsta înaintată, imunodeficienţa secundară, leucopenia, neutropenia. Infecţia COVID-19 are o evoluţie mult mai gravă la pacienţii imunocompromişi cu hemopatii maligne. Forma gravă se dezvoltă de 2-3 ori mai frecvent, decât la persoanele sănătoase. Mortalitatea pacienţilor cu hemopatii maligne în asocierea infecţiei SARS-CoV-2 este mai mare de 20%. Pacienţii cu hemopatii maligne au un potenţial înalt pentru vindecare la efectuarea unui tratament antitumoral intensiv, cu evitarea ulterioară a complicaţiilor infecţioase, spre deosebire de pacienţii fără o terapie în deplin volum. Totodată tratamentul hemopatiilor maligne este necesar de efectuat la timp şi în volum deplin. Întârzierea iniţierii chimioterapiei poate afecta negativ prognosticul pacienţilor cu hemopatii maligne. Măsuri profilactice specifice pentru infecţia SARS-CoV-2 la pacienţii cu hemopatii maligne nu sunt. Este necesar de a efectua măsurile generale, care includ măsurile sanitaro–igienice, izolarea la domiciliu, la posibilitate activarea de la domiciliu şi testarea pentru infecţia SARS-CoV-2. Obiectivul acestui articol este prezentarea managementului hemopatiilor maligne în condiţiile pandemiei COVID-19. Material şi metode. Pentru a selecta date din literatură, a fost folosită baza de date PubMed, utilizând cuvintele cheie: ,,COVID-19”, ,,hemopatii maligne”, ,,pandemie”, ,,management”. Astfel, a fost sintetizată informaţia despre managementul hemopatiilor maligne în condiţiile pandemiei COVID-19. Rezultate. Tratamentul hemopatiilor maligne este necesar de efectuat la timp şi în deplin volum, deoarece întârzierea iniţierii terapiei poate afecta negativ prognosticul pacienţilor cu hemopatii maligne. Tratamentul specific antitumoral (chimioterapia, imunoterapia, radioterapia) este însoţit de citopenii şi toxicităţi semnificative, care trebuie să fie considerate ca factori de risc în infecţia SARS-CoV-2 şi, ca urmare, cu un efect negativ al evoluţiei bolii. Astfel, administrarea chimioterapiei poate agrava hipersensibilitatea pneumoniei indusă de COVID-19. În perioada pandemiei este necesar de a selecta pentru utilizare acele scheme de tratament, care ar limita vizitele pacienţilor la medic şi acordarea priorităţii administrării preparatelor perorale sau subcutane. Concluzii. Managementul corect al hemopatiilor maligne în condiţiile pandemiei COVID-19 va reduce numărul cazurilor de infectare şi evoluţia procesului infecţios. Este obligatorie gestionarea justă al posibilelor complicaţii infecţioase, care se pot dezvolta în perioda sau după administrarea tratamentului specific.Abstract Introduction. The treatment of hematological malignancies includes chemotherapy, radiotherapy, immunotherapy that induce immunosuppression and, respectively, present a major risk of developing infections. Potential factors for the development of severe infections are: advanced age, secondary immunodeficiency, leukopenia with neutropenia. SARS-CoV-2 infection has a much more serious course in immunocompromised patients with malignant hematological diseases. The severe form develops 2-3 times more frequently than in healthy people. Mortality in patients with hematological malignancies associated with SARS-CoV-2 infection is greater than 20%. Patients with malignant hematological diseases have a high potential for healing when performing intensive antitumor treatment with subsequent avoidance of infectious complications as opposed to patients without full-volume therapy. At the same time, the treatment of malignant hematological diseases needs to be performed on time and in full volume. Delayed initiation of chemotherapy may adversely affect the prognosis of patients with malignant hematological diseases. There are no specific prophylactic measures for SARS-CoV-2 infection in patients with hematological malignancies. It is necessary to carry out general measures, which include sanitary-hygienic measures, isolation at home, possible activation at home and testing for SARS-CoV-2 infection. The objective of this article was to present the management of malignant hematological diseases in the conditions of the COVID-19 pandemic. Material and methods. The PubMed database was used in order to select the data from the literature, using the key words: “COVID-19”, “hematological malignancies”, “pandemic”, “management”. Thus, the information containing the data on the management of malignant hematological diseases in the conditions of the COVID-19 pandemic. Results. The treatment of hematological malignancies needs to be performed on time and in full amount, because the delay of initiating the therapy can negatively affect the prognosis of patients with malignant hematological diseases. Specific antitumor treatment (chemotherapy, immunotherapy, radiotherapy) is accompanied by cytopenias and significant toxicities, which must be considered as risk factors in SARS-CoV-2 infection and as a result of a negative effect on the course of the disease. Thus, the treatment with chemotherapy may aggravate the hypersensitivity induced by COVID-19 pneumonitis. During the pandemic it is necessary to select for use those treatment schemes, which would limit the visits of patients to the doctor and to give priority to the oral or subcutaneous drug administration. Conclusions. Proper management of hematological malignancies in pandemic with COVID-19 will reduce the number of cases of infection and the evolution of the infectious process. At the same time, it is mandatory to follow a correct management of possible infectious complications, which may develop during or after specific treatment

CLINICO-MORPHOLOGICAL ASPECTS OF AGGRESSIVE NON-HODGKIN’S LYMPHOMAS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Limfoamele non-Hodgkin (LNH) agresive reprezintă a 6-a cauză de deces în structura tumorilor maligne în țările europene și SUA. Depistarea patologiei în stadiile ei inițiale și identificarea tipului morfologic sunt elemente esențiale în alegerea tacticii de tratament. Scopul lucrării. Studierea aspectelor clinico-morfologice a LNH agresive pentru a identifica unele particularități de evoluție clinică. Material și Metode. Au fost studiate aspectele clinico-morfologice la 54 de pacienți cu diagnosticul de limfom non-Hodgkin agresiv cu vârsta de la 18 până la 85 de ani(bărbați-24, femei-30). Diagnosticul a fost confirmat morfologic și imunohistochimic. Rezultate. LNH agresive s-au dezvoltat mai frecvent la persoanele cu vârsta de 40-64 de ani(57,4%). Mai des a fost diagnosticat tipul morfologic limfoblastic (64,8%), preponderent la vârsta de peste 65 de ani(80,0%). LNH difuz din celulă mare B a fost constatat în 29,6% cazuri, mai des la vârsta de 18-39 ani(62,5%). Rar au fost diagnosticate LNH zonei de manta(3,8%) și LNH anaplazic (1,8%). Debutul LNH agresive a avut loc în nodulii limfatici periferici în 63,0% cazuri, extranodal-37%. La etapele inițiale, în majoritatea cazurilor (68,8%), LNH s-a răspândit în nodulii regionali. Metastaze extranodale mai des au fost determinate în splină(51,7%), măduva oaselor(34,5%), ficat(31,0%). Concluzii. Particularitățile clinico-morfologice evidențiate ale LNH agresive vor contribui la optimizarea conduitei de diagnostic și tratament a pacienților cu LNH agresive.Background. Aggressive non-Hodgkin’s lymphomas (NHL) are the 6th leading cause of death among malignant tumors in European countries and the USA. Detection of the disease in its early stages and identification of the morphological type are essential elements in the therapeutic approach. Objective of the study. To study the clinico-morphological aspects of aggressive NHL in order to identify some peculiarities of the clinical course. Material and Methods. Clinico-morphological aspects were studied in 54 patients diagnosed with aggressive non-Hodgkin’s lymphoma aged 18 to 85 years (male-24, female-30). The diagnosis was confirmed morphologically and immunohistochemically. Results. Aggressive NHL occurred more frequently in patients aged 40-64 years (57.4%). The most often diagnosed morphological type was lymphoblastic NHL (64.8%), predominantly in people over 65 years old (80.0%). Diffuse large B-cell NHL was found in 29.6% of cases, mostly at the age of 1839 years (62.5%). Seldom were diagnosed variants such as mantle cell NHL (3.8%) and anaplastic NHL (1.8%). The onset of aggressive NHL occurred in peripheral lymph nodes in 63.0% of cases, extranodal in 37%. In the early stages, in the majority of cases (68.8%), NHL spread to regional nodules. Extranodal metastases frequently were determined in spleen (51.7%), bone marrow (34.5%), and liver (31.0%). Conclusion. The highlighted clinical morphological features of aggressive NHL will contribute to optimizing the diagnostic and treatment management of patients with aggressive NHL

THE RESULTS OF TREATMENT APPLIED IN NON-HODGKIN LYMPHOMAS WITH PRIMARY MEDIASTINAL INVOLVEMENT

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Limfoamele non - Hodgkin (LNH) sunt tumori maligne limfoproliferative care diferă prin evoluția clinică, structura morfologică, sensibilitatea diferită la programele de tratament. Frecvența LNH cu afectarea primară a mediastinului constituie 2,5 - 5,7%. Scopul lucrării. Studierea rezultatelor tratamentului limfoamelor non- Hodgkin cu afectarea primară a mediastinului. Material și Metode. Au fost studiate rezultatele tratamentului la 49 de pacienți cu vârsta de la 20 până la 74 de ani cu diagnosticul de LNH mediastinal care s-au aflat la tratament și evidență în Departamentul Hematologic al IMSP Institutul Oncologic din Republica Moldova. Evaluarea răspunsului la tratament a fost determinat conform criteriilor OMS. Rezultate. Tratamentul a fost efectuat cu 6-8 cicluri de polichimioterapie (PChT) la 31 pacienți și tratament combinat (PChT + radioterapie) în 18 cazuri. Schemele de PChT utilizate au fost CHOP la 27 pacienți și R-CHOP - la 22. După aplicarea tratamentului combinat remisiunile complete în stadiile locale au constituit 83,3%, în stadiile generalizate- 66,7%, iar după PChT - în 80,0% și 46,2%, respectiv. Procentul remisiunilor complete a fost mai înalt la aplicare a PChT R-CHOP: în stadiile locale - 100%, în stadiile generalizate- 66,6%. La efectuarea PChT CHOP remisiunile complete au fost obținute în stadiile locale la 50,0% pacienți, în stadiile generalizate în 35,3% cazuri. Concluzii. Eficacitatea tratamentului a fost mai înaltă la aplicarea tratamentului combinat și utilizarea PChT conform schemei R-CHOP. Supraviețuirea pacienților peste 5 ani, fără progresie a constituit 82,6%, iar supraviețuirea generală a fost egală cu 69,1 %.Background. Non- Hodgkin’s lymphoma (NHL) is a totality of lymphoproliferative diseases that differ in clinical evolution, morphology, and response to various treatment regimens. The frequency of NHL with primary mediastinal involvement is 2.5- 5.7%. Objective of the study. To study the results of treatment of non- Hodgkin’s lymphomas with primary mediastinal involvement. Material and Methods. They were studied for the treatment of 49 patients aged 20 to 74 years with a diagnosis of mediastinal NHL who were undergoing treatment and evidence in the Hematology Department of the IMSP Oncological Institute of the Republic of Moldova. The evaluation of the response to treatment was determined according to WHO criteria. Results. The treatment was performed with 6-8 cycles of polychemotherapy (PChT) in 31 patients and combined treatment (PChT + radiotherapy) in 18 cases. The PChT regimens used were CHOP in 27 patients and R- CHOP- in 22. When applying the combined treatment, the complete remissions in the local stages constituted 83.3%, in the generalized stages – 66.7%, and after PChT - in 80.0 % and 46.2%, respectively. The percentage of complete remissions was higher when applying PChT R- CHOP, in the local stages- 100%, in the generalized stages- 66.6%. When performing PChT CHOP, complete remissions were obtained in the local stages at 50.0%, in the generalized stages – 35.3% cases. Conclusion. The effectiveness of the treatment was higher when applying the combined treatment and using PChT according to the R- CHOP scheme. The survival of patients over 5 years without progression was 82.6%, and the overall survival was equal to 69.1%

BUNĂSTĂREA PSIHO-EMOȚIONALĂ AL PACIENȚILOR CU LIMFOAME NON-HODGKIN

The given study focuses on the evaluation of the psycho-emotional well-being of patients with non-Hodgkin’s lymphomas (NHL) according to age, gender, living environment, morphological subtype, stage, primary tumor focus, Charlson comorbidities index, and completion of first-line chemotherapy treatment. To carry out the study, a number of 126 patients aged between 18 and 78 years, included in the treatment and monitored in the Department of Hematology, IMSP Oncological Institute, during the years 2020-2022, were selected. The Global Well Being (GWB) score was used to test the proposed hypotheses. The results illustrate statistically significant correlations between GWB score and gender, living environment, extranodal onset, and treatment period. The lack of statistically significant correlations was appreciated between the GWB score and age, disease stage, comorbidities