Managementul și tratamentul pacientului politraumatizat (Case report)

Department of Orthopedics and Traumatology, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Polytrauma meets the classification criteria for a global pandemic and it is a significant cause of mortality and morbidity despite global efforts to control its effects. Objective of the study. The purpose of this study is improving the diagnosis, specifying the indications and time of the intervention, selecting the surgical approach, the optimal fixators with the specification of functional recovery tactics in polytrauma patients. Material and Methods. Patient X aged 52 years old, after receiving a trauma by falling from a height of 5m, was transported urgently to the hospital of the DMU the pwas still conscious, time-oriented and space-oriented, in severe but stable condition, hemodynamically stable, and the lower leg as immobilized on the splint. The multidisciplinary team according to the principles ATLS. Results. The diagnosis has been established: Polytrauma. Catatrauma. Bilateral slight pulmonary concussion. Tile pelvic fracture type-C. Subtrochanteric closed fracture of the proximal femur to the right of Seinsheimer Type – IV (AO – 31A3). Multiple body scoring. ISS-23 points. Clinically and radiologically investigated by the multidisciplinary team.Thus, the decision is made to be hospitalized for urgently postponed surgical treatment. In 5 days, 3 interventions were performed in one stage. After which the patient's condition is of stable average severity. the patient was discharged more than 10 days after admission,without any complications. Conclusion. The patients with polytrauma,with an ISS score of between 17-25 p. with predominant extremity and pelvic ring and fixed hemodynamic,can be urgently treated surgically. This will result in a low hospital rate, minimal postoperative complications and faster patient recovery.Introducere. Politraumatismul îndeplinește criteriile de clasificare pentru o pandemie globală, fiind o cauză semnificativă a mortalității și morbidității împotriva eforturilor mondiale de a controla efectele sale. Scopul lucrării. Scopul acestui studiu este perfecționarea diagnosticului, precizarea indicaţiilor și timpului efectuării intervenției, selectarea abordării chirurgicale, fixatoarelor optime și recuperarea funcţională la pacienții politraumatizați. Material și Metode. Pacienta X de 52 de ani, după un traumatism la domiciliu prin cădere de la înălțimea de 5 m. A fost transportată de urgență la spital în zona galbenă a DMU, aceasta fiind conștientă, orientată în timp și spațiu, în stare gravă, dar stabilă, hemodinamic stabilă, membrul inferior drept imobilizat pe atelă. Pacienta a fost investigată de către echipa pluridisciplinară conform principiilor ATLS. Rezultate. A fost stabilit diagnosticul de politraumatism, catatraumatism, contuzie pulmonară ușoară bilaterală, fractura bazinului Tille tip – C, dehiscenta simfizei pubiene și a articulației sacroiliace pe stinga, fractură închisă subtrohanterică a femurului proximal pe dreapta Seinsheimer tip–IV, (AO–31A3), ISS–23 puncte. Investigată clinic și radiologic de echipa pluridisciplinară. Astfel, se ia decizia de a fi internată în spital pentru tratament chirurgical în mod urgent amânat. Peste 5 zile s-a efectuat 3 intervenții într-o etapă, starea pacientei fiind de gravitate medie stabilă. În final, pacienta a fost externată peste 10 zile de la internare, fără complicații. Concluzii. Pacienții politraumatizați, cu un scor ISS cuprins între 17-25 puncte cu afectarea predominantă a extremităților și a inelului pelvin și hemodinamic stabili, pot fi tratați chirurgical în mod urgent. Astfel, rata de spitalizare va fi mică, complicatii puține și recuperarea rapidă

OSTEOSYNTHESIS WITH ANGULAR STABILITY PLATES OF TIBIAL PLATEAU FRACTURES

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Fracturile de platou tibial reprezintă aproximativ 1% din totalul fracturilor în populația generală și 8 % în rândul populației de vârstă senilă. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor tratamentului chirurgical realizat prin osteosinteză cu plăci cu stabilitate angulară al pacienților cu fracturi de platou tibial tratați în clinica de ortopedie și traumatologie „V. Bețișor” în perioada 2014-2020. Material și Metode. Au fost analizate 90 cazuri clinice: 50 femei, 40 bărbați. S-a utilizat clasificarea Schatzker: dintre care tip I-1 caz, II-20, III-15, IV-9, V-30, VI-15, din toate 88 au fost închise și doar 2 deschise. Tratamentul chirurgical a constat în reducerea deschisă și osteosinteză cu plăci, în care cel puțin una din plăci a fost cu stabilitate angulară. Rezultate. Pacienții au fost evaluați clinic și imagistic până la 1 an postoperator, rezultatul funcțional a fost apreciat conform Lysholm Knee Scoring Scale, obținându-se un rezultat mediu de 88 puncte. Consolidarea osoasă o fost determinată la o perioadă între 12 și 18 săptămâni. La 14 pacienți s-au dezvoltat diferite complicații postoperatorii. Rezultatele au fost dependente de abordurile, tehnicile chirurgicale utilizate, calitatea reducerii, stabilitatea osteosintezei, precocitatea, corectitudinea recuperării funcționale și complianței pacienților. Concluzii. Osteosinteza cu plăci cu stabilitate angulară permit obținerea unor rezultate favorabile, complicații mai ușoare și mai puține în special în cazurile de abordare individuală de tratament, alegerea optimă a abordurilor chirurgicale, tehnicilor chirurgicale mai puțin invazive, obținerea reducerii calitative, osteosintezei stabile, a recuperării funcționale precoce și corecte.Background. Tibial plateau fractures represent approximately 1% of the total fractures in the general population and 8% among the senile age population. Objective of the study. Analysis of the results of surgical treatment performed by osteosynthesis with plates with angular stability of patients with tibial plateau fractures treated in the orthopedic and traumatology clinic „V. Bețișor” during 2014-2020. Material and Methods. Were analyzed 90 clinical cases: 50 women, 40 men. The Schatzker classification was used: of which type I-1 case, II-20, III-15, IV-9, V-30, VI-15, out of all 88 were closed and only 2 open. Surgical treatment consisted of open reduction and plate osteosynthesis, in which at least one of the plates was with angular stability. Results. Patients were evaluated clinically and imaged up to 1 year postoperatively, the functional result was assessed according to the Lysholm Knee Scoring Scale, obtaining an average result of 88 points. Bone healing was determined between 12 and 18 weeks. Various postoperative complications developed in 14 patients. The results were dependent on the approaches, the surgical techniques used, quality of reduction, the stability of the osteosynthesis, the precocity, and the correctness of the functional recovery and the compliance of the patients. Conclusion. Osteosynthesis with angular stability plates allows obtaining favorable results, easier and fewer complications especially in cases of individual approach to treatment, optimal choice of surgical approaches, less invasive surgical techniques, obtaining qualitative reduction, stable osteosynthesis, early and correct functional recovery

Osteosinteza cu plăci cu stabilitate angulară a fracturilor de platou tibial

Background. Tibial plateau fractures represent approximately 1% of the total fractures in the general population and 8% among the senile age population. Objective of the study. Analysis of the results of surgical treatment performed by osteosynthesis with plates with angular stability of patients with tibial plateau fractures treated in the orthopedic and traumatology clinic „V. Bețișor” during 2014-2020. Material and Methods. Were analyzed 90 clinical cases: 50 women, 40 men. The Schatzker classification was used: of which type I-1 case, II-20, III-15, IV-9, V-30, VI-15, out of all 88 were closed and only 2 open. Surgical treatment consisted of open reduction and plate osteosynthesis, in which at least one of the plates was with angular stability. Results. Patients were evaluated clinically and imaged up to 1 year postoperatively, the functional result was assessed according to the Lysholm Knee Scoring Scale, obtaining an average result of 88 points. Bone healing was determined between 12 and 18 weeks. Various postoperative complications developed in 14 patients. The results were dependent on the approaches, the surgical techniques used, quality of reduction, the stability of the osteosynthesis, the precocity, and the correctness of the functional recovery and the compliance of the patients. Conclusion. Osteosynthesis with angular stability plates allows obtaining favorable results, easier and fewer complications especially in cases of individual approach to treatment, optimal choice of surgical approaches, less invasive surgical techniques, obtaining qualitative reduction, stable osteosynthesis, early and correct functional recovery.Introducere. Fracturile de platou tibial reprezintă aproximativ 1% din totalul fracturilor în populația generală și 8 % în rândul populației de vârstă senilă. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor tratamentului chirurgical realizat prin osteosinteză cu plăci cu stabilitate angulară al pacienților cu fracturi de platou tibial tratați în clinica de ortopedie și traumatologie „V. Bețișor” în perioada 2014-2020. Material și Metode. Au fost analizate 90 cazuri clinice: 50 femei, 40 bărbați. S-a utilizat clasificarea Schatzker: dintre care tip I-1 caz, II-20, III-15, IV-9, V-30, VI-15, din toate 88 au fost închise și doar 2 deschise. Tratamentul chirurgical a constat în reducerea deschisă și osteosinteză cu plăci, în care cel puțin una din plăci a fost cu stabilitate angulară. Rezultate. Pacienții au fost evaluați clinic și imagistic până la 1 an postoperator, rezultatul funcțional a fost apreciat conform Lysholm Knee Scoring Scale, obținându-se un rezultat mediu de 88 puncte. Consolidarea osoasă o fost determinată la o perioadă între 12 și 18 săptămâni. La 14 pacienți s-au dezvoltat diferite complicații postoperatorii. Rezultatele au fost dependente de abordurile, tehnicile chirurgicale utilizate, calitatea reducerii, stabilitatea osteosintezei, precocitatea, corectitudinea recuperării funcționale și complianței pacienților. Concluzii. Osteosinteza cu plăci cu stabilitate angulară permit obținerea unor rezultate favorabile, complicații mai ușoare și mai puține în special în cazurile de abordare individuală de tratament, alegerea optimă a abordurilor chirurgicale, tehnicilor chirurgicale mai puțin invazive, obținerea reducerii calitative, osteosintezei stabile, a recuperării funcționale precoce și corecte

Datele comparative în semiologia cancerului hepatic primar şi ciroză

Studiul prezintă simptologia comparativă a cancerului hepatic primar şi al cirozei. S-a apreciat importanţa a diferitor metode de diagnostic

Tactica în diagnosticul şi tratamentul bolnavilor cu icter mecanic, cauzat de cancerul cefalopancreatic

Diagnosticul relativ timpuriu până la apariţia icterului mai frecvent este o cazuistică decât o procedură de rutină, cu toată perfecţionarea metodelor de diagnostic în ultimele decenii. Obstrucţiile biliare distale maligne afectează 8-10 persoane la 100000 populaţie europeană, din care în 75% cauza obstrucţiei este cancerul cefalopancreactic. Apariţia icterului impune bolnavul să se adreseze după ajutor medical. Diagnosticul diferenţial, la prima etapă, presupune stabilirea caracterului icterului, la a II-a etapă se prevede stabilirea cauzei icterului. Scopul lucrării a constat în aprecierea tacticii de diagnostic la bolnavii cu icter mecanic cu suspiciune la cancer cefalopancreatic şi în elaborarea algoritmului de tratament chirurgical. S-au analizat datele explorării clinice şi paraclinice la 52 de bolnavi cu icter mecanic, spitalizaţi în secţia gastrologie a Institutului Oncologic în anii 2005-2006. A fost apreciat rolul metodelor de diagnostic şi efi cacitatea lor. S-a elaborat tactica tratamentului preoperator de corijare a metabolismului dereglat. S-au analizat rezultatele nemijlocite ale tratamentului chirurgical. Problema tumorii obstructive a pancreasului complicate cu icter mecanic prezintă actualitate în oncologia contemporană atât prin aspectul complicat al diagnosticului, cât şi prin difi cultăţile tratamentului [1,2]

Tipul intestinal şi tipul difuz de cancer gastric: particularităţile clinice şi histopatologice

Studiul efectuat se bazează pe analiza datelor clinice şi paraclinice la bolnavii cu tipul intestinal şi difuz de cancer gastric: aprecierea rolului modifi cărilor epiteliului glandular în procesul cancerizări maladiilor gastrice cronice. Scopul lucrării a constatat în studierea unor mecanisme de patogenie a cancerizării proceselor gastrice cronice pentru elaborarea criteriilor constituirii grupului de risc înalt în dezvoltarea tipului intestinal de cancer gastric. S-a studiat starea mucoasei gastrice adiacente tumorii. Cercetarea efectuată a denotat prin analiza retrospectivă rolul contaminării de H.p. în procesul dezvoltării tipului intestinal de cancer gastric. Nivelul înalt al depistării anticorpilor la H.p. (83,2%) la bolnavii de cancer gastric demonstrează contaminarea antecedent şi rolul H.p. în cancerizarea proceselor gastrice cronice. De aceea contaminarea de H.p. la bolnavii cu procesele gastrice cronice necesită a fi considerată ca unul din factorii de risc înalt în dezvoltarea tipului intestinal de cancer gastric. Studierea histopatologică a mucoasei gastrice adiacente tumorii în piese înlăturate la bolnavii de cancer gastric a dovedit că procesul s-a dezvoltat pe fondul unor modifi cări ale epiteliului glandular de tip metaplazic sau displazic. De aceea modificările metaplazice şi displazice ale mucoasei gastrice la bolnavii cu procesele gastrice cronice se consideră criteriul riscului înalt în dezvoltarea tipului intestinal de cancer gastric. S-au defi nitivat criterii în constituirea grupului de risc înalt dezvoltării tipului intestinal de cancer gastric

TOTAL EARLY CARE OF THE POLYTRAUMA PATIENT (CASE REPORT)

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere: ETC (Early total care) implică stabilizarea chirurgicală definitivă a tuturor fracturilor osoase lungi în timpul fazei incipiente a tratamentului (24–48 h). Scopul lucrării: Aprecierea rezultatului tratamentului chirurgical precoce la un pacient politraumatizat. Material și Metode: Pacient Y de 25 de ani, suferă un traumatism prin accident rutier, în calitate de șofer. Transportat de urgență la spital în zona galbenă a DMU, aceasta fiind conștient, orientat în timp și spațiu, în stare gravă, hemodinamic stabil, membrul superior stâng imobilizat pe eșarfa iar cel inferior drept pe atelă. Pacientul a fost investigat de către echipa pluridisciplinară conform principiilor ATLS. Rezultate: A fost stabilit diagnosticul de: Politraumatism. Traumatism asociat. Fractura trohanteriană pe dreapta Evans V. Fractura os pubic și ischiadic pe dreapta fără deplasare. Fractura acetabulului pe dreapta fără deplasare. Fractura scapulei pe stânga. Fractura humerusului stâng Neer cu 4 părți. Fractura coastei VII pe dreptar fără deplasare. Contuzie pulmonară pe dreapta. Contuzia cordului. TCCI, Contuzie cerebrală. HSA posttraumatica. Contuzia țesuturilor moi ale capului. ISS–25 puncte. Investigat clinic și radiologic de echipa pluridisciplinară. Astfel, se ia decizia de a fi internat în spital pentru tratament chirurgical. Peste 6 ore de la internare s-a efectuat o inter venție chirurgicală, iar peste încă 24 de ore alte două intervenții într-o etapă, starea pacientei fiind de gravitate medie stabilă. În final, pacientul a fost externat peste 15 zile de la internare, fără complicații ulterioare. Concluzii: La pacienți hemodinamic stabili și tineri, de la început se aplică fixarea definitivă a tuturor focarelor de fractură (ETC).Background: ETC (early total care) involves definitive surgical stabilization of all long-bone fractures during the early phase of treatment (24–48 h). Objective of the study. To assess the outcome of early surgical treatment in a polytrauma patient. Material and Methods. Patient Y, 25 years old, suffered a road accident as a driver. He was transported urgently to the hospital in the yellow area of the Emergency Medicine Department. He was conscious, oriented in time and space, in a severe but hemodynamically stable condition, the upper left limb immobilized on the scarf and the lower right on the splint. The patient was investigated by the multidisciplinary team according to ATLS principles. Results: The established diagnosis was: Polytrauma. Associated trauma. Trochanteric fracture on the right Evans V. Fracture of the pubic and sciatic bone on the right without displacement. Acetabular fracture on the right without displacement. Scapular fracture on the left. Neer left humerus fracture with 4 parts. VII rib fracture on the right without moving. Lung contusion on the right. Heart contusion. TCCI, Cerebral contusion. Posttraumatic HSA. Soft tissue contusion of the head. ISS – 25 points. He was clinically and radiologically investigated. Thus, the decision was to hospitalize him for surgical treatment. After 6 hours from the hospitalization, a surgery was performed, and after another 24 hours, two more interventions in one stage, the patient’s condition being of stable average severity. Finally, the patient was discharged more than 15 days after admission, without further complications. Conclusion In hemodynamically stable and young patients, the definitive fixation of all fractures (ETC) is applied from the beginning

Tratamentul chirurgical definitiv la pacientul politraumatizat (caz clinic)

Background: ETC (early total care) involves definitive surgical stabilization of all long-bone fractures during the early phase of treatment (24–48 h). Objective of the study. To assess the outcome of early surgical treatment in a polytrauma patient. Material and Methods. Patient Y, 25 years old, suffered a road accident as a driver. He was transported urgently to the hospital in the yellow area of the Emergency Medicine Department. He was conscious, oriented in time and space, in a severe but hemodynamically stable condition, the upper left limb immobilized on the scarf and the lower right on the splint. The patient was investigated by the multidisciplinary team according to ATLS principles. Results: The established diagnosis was: Polytrauma. Associated trauma. Trochanteric fracture on the right Evans V. Fracture of the pubic and sciatic bone on the right without displacement. Acetabular fracture on the right without displacement. Scapular fracture on the left. Neer left humerus fracture with 4 parts. VII rib fracture on the right without moving. Lung contusion on the right. Heart contusion. TCCI, Cerebral contusion. Posttraumatic HSA. Soft tissue contusion of the head. ISS – 25 points. He was clinically and radiologically investigated. Thus, the decision was to hospitalize him for surgical treatment. After 6 hours from the hospitalization, a surgery was performed, and after another 24 hours, two more interventions in one stage, the patient’s condition being of stable average severity. Finally, the patient was discharged more than 15 days after admission, without further complications. Conclusion In hemodynamically stable and young patients, the definitive fixation of all fractures (ETC) is applied from the beginning.Introducere: ETC (Early total care) implică stabilizarea chirurgicală definitivă a tuturor fracturilor osoase lungi în timpul fazei incipiente a tratamentului (24–48 h). Scopul lucrării: Aprecierea rezultatului tratamentului chirurgical precoce la un pacient politraumatizat. Material și Metode: Pacient Y de 25 de ani, suferă un traumatism prin accident rutier, în calitate de șofer. Transportat de urgență la spital în zona galbenă a DMU, aceasta fiind conștient, orientat în timp și spațiu, în stare gravă, hemodinamic stabil, membrul superior stâng imobilizat pe eșarfa iar cel inferior drept pe atelă. Pacientul a fost investigat de către echipa pluridisciplinară conform principiilor ATLS. Rezultate: A fost stabilit diagnosticul de: Politraumatism. Traumatism asociat. Fractura trohanteriană pe dreapta Evans V. Fractura os pubic și ischiadic pe dreapta fără deplasare. Fractura acetabulului pe dreapta fără deplasare. Fractura scapulei pe stânga. Fractura humerusului stâng Neer cu 4 părți. Fractura coastei VII pe dreptar fără deplasare. Contuzie pulmonară pe dreapta. Contuzia cordului. TCCI, Contuzie cerebrală. HSA posttraumatica. Contuzia țesuturilor moi ale capului. ISS–25 puncte. Investigat clinic și radiologic de echipa pluridisciplinară. Astfel, se ia decizia de a fi internat în spital pentru tratament chirurgical. Peste 6 ore de la internare s-a efectuat o intervenție chirurgicală, iar peste încă 24 de ore alte două intervenții într-o etapă, starea pacientei fiind de gravitate medie stabilă. În final, pacientul a fost externat peste 15 zile de la internare, fără complicații ulterioare. Concluzii: La pacienți hemodinamic stabili și tineri, de la început se aplică fixarea definitivă a tuturor focarelor de fractură (ETC)

Rezultatele imediate şi la distanţă în tratamentul chirurgical radical al bolnavilor de cancer gastric

Cancerul gastric prezintă o problemă complicată în sănătatea publică. În pofi da diminuării morbidităţii prin cancerul gastric în ultimele decenii, indicele letalităţii rămâne destul de înalt. Mortalitatea prin cancer gastric ocupă locul II în structura mortalităţii oncologice. Intervenţia chirurgicală este elementul principal în tratamentul radical al bolnavilor de cancer gastric. Scopul lucrării a constat în analiza rezultatelor imediate şi la distanţă ale tratamentului radical chirurgical în dependenţă de volumul intervenţiei chirurgicale. S-au analizat datele referitor la 585 bolnavi cu cancer gastric, operaţi radical la IMSP Institutul Oncologic în anii 2009 – 2014. Bolnavii au fost divizaţi în 2 loturi în dependenţă de caracterul intervenţiei chirurgicale: lotul I constituit din 376 bolnavi cu intervenţii chirurgicale tipice şi lotul II – din 209 de bolnavi cu intervenţii chirurgicale lărgite şi combinate. Loturile au fost comparabile după sex şi vârstă. Au fost înregistrate complicaţii postoperatorii în 11 (2,9%) şi 19 (9,1%) cazuri respectiv (

Magnetic Core-Shell Iron Oxides-Based Nanophotocatalysts and Nanoadsorbents for Multifunctional Thin Films

In recent years, iron oxides-based nanostructured composite materials are of particular interest for the preparation of multifunctional thin films and membranes to be used in sustainable magnetic field adsorption and photocatalysis processes, intelligent coatings, and packing or bio-medical applications. In this paper, superparamagnetic iron oxide (core)-silica (shell) nanoparticles suitable for thin films and membrane functionalization were obtained by co-precipitation and ultrasonic-assisted sol-gel methods. The comparative/combined effect of the magnetic core co-precipitation temperature (80 and 95 °C) and ZnO-doping of the silica shell on the photocatalytic and nano-sorption properties of the resulted composite nanoparticles were investigated by ultraviolet-visible (UV-VIS) spectroscopy monitoring the discoloration of methylene blue (MB) solution under ultraviolet (UV) irradiation and darkness, respectively. The morphology, structure, textural, and magnetic parameters of the investigated powders were evidenced by scanning electron microscopy (SEM), X-ray diffraction (XRD), Raman spectroscopy, Brunauer–Emmett–Teller (BET) measurements, and saturation magnetization (vibrating sample magnetometry, VSM). The intraparticle diffusion model controlled the MB adsorption. The pseudo- and second-order kinetics described the MB photodegradation. When using SiO2-shell functionalized nanoparticles, the adsorption and photodegradation constant rates are three–four times higher than for using starting core iron oxide nanoparticles. The obtained magnetic nanoparticles (MNPs) were tested for films deposition