Tratamentul ureterolitiazei ureterului inferior

Summary Even though the extraction of the ureteral stone with the loops is an old method, it still remains topical nowadays. In our hospital exept ESWL, we practiced the extraction using the Dormia loops Basket tip too. In our opinion this is the most efficient method. It was extracted in 61 patients from 339 with the inferior ureteral stone and most of them were gone in the first day after the surgery took place. Introducere. Este bine cunoscut faptul că ureterolitotomiile în regiunea treimei inferioare şi intramurale a ureterului sunt anevoioase. Aceasta este porţiunea oblică a ureterului, cu lungimea aproximativă de 5 cm, cuprinsă între orificiul şi unghiul ureteral. Telelitotriţia, litotriţia prin ureteroscopii şi litoextracţia cu ansă au produs o adevărată revoluţie în tratamentul chirugical clasic al calculilor ureterali. în diverse situaţii clinice am fost nevoiţi să practicăm extracţia calculilor ureterului inferior cu ansa Dormia. Materiale şi metode. S-au analizat fişele de observaţie a 339 pacienţi, cu vârsta medie cuprinsă între 18-77 ani, cu calculi ai ureterului inferior, care s-au tratat în Clinica Urologie SCR în perioada anilor 2001-2005 (187 femei şi 152 bărbaţi). La pacienţii cu urolitiaza uretemlui distal s-a încercat a extrage calculii cu ansa Dormia (Basket Tip), care, în opinia noastră, este mai eficientă comparativ cu ansa Teis (Lop Tip) şi cu ansa Tre Nail Tip. Fixarea calculului în coşul ansei şi extracţia s-a efectuat fără ghidaj radiologic. Calculii situaţii proximal de unghiul ureteral, mai sus cu 5-6 cm de la orificiu, nu s-au extras, din cauza pericolului major de traumatism ureteral la extracţie. Diametrul calculilor extraşi a fost de 0,4-0,6 cm. Rezultate. Din 339 pacienţi cu ureterolitiază inferioară, la 61 (18%) pacienţi s-au extras calculii cu ansa Dormia, dintre care 37 femei (60, 6 %) şi 24 barbaţi (39,4 %). La 38 (11,2 %) pacienţi s-a efectuat ureterolitotomia clasică. În cazul cînd calculii s-au inclavat în porţiunea intramurală, de la orificul ureteral şi 1,5 cm proximal la 39 pacienţi (10 %) s-a efectuat ureterotomia endoscopică. La 15 pacienţi cu colică renală nejugulată, în porţiunea inferioară, s-a aplicat catetirizarea ureterului blocat, de unde s-au extras calculi uraţi. La majoritatea pacienţilor dupa extracţia calculilor s-au instalat sonde ureterale pe 12 ore. După controlul radiologic, pe fundalul sondei ureterale, în lipsa febrei şi a durerilor lombare, pacienţii au fost externaţi în prima zi după extracţie. La 5 pacienţi din cauza acutizării pielonifritei pe fundalul tratamentului antibacterial, sondele ureterale s-au menţinut 3-4 zile, până la dispariţia febrei. La 2 pacienţi cu calculi uraţi renali şi ureterali, extraşi din treimea inferioară, s-au instalat sonde autostatice şi s-a administrat tratament ambulator corespunzător. La 14 pacienţi, de la 11-24 luni după extracţia calculilor cu ansa, s-a efectuat un control tardiv al funcţiei renale. La toţi pacienţii investigaţi tardiv funcţia renală s-a restabilit în 92,8%, cu excepţia unui pacient (7,2%) la care s-a depistat strictura ureterului inferior tip clepsidră, apărută postoperator. Concluzii: 1. Litoextracţia cu ansă rămâne o metodă eficientă care micşorează durata spitalizării şi urgentează restabilirea capacităţii de muncă. 2. În funcţie de mărimea şi de configuraţia calculului, extracţia cu ansa poate provoca un traumatism ureteral cu consecinţe corespunzătoare (acutizarea pielonefritei, strictura ureterului). 3. Ureterotomiile endoscopice pot trauma fibrele circulare musculare şi fibroase ale meatului ureteral care dereglează mecanismul antireflux

Non-cystic fibrosis bronchiectasis and calcifications: are IGRAs of any use?

Division of Pneumology and Allergology, Department of Internal Medicine, State University of Medicine and Pharmacy „Nicolae Testemiţanu”, Phthisiopneumology Institute "Chiril Draganiuc", Chisinau, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction: Tuberculosis (TB) is known as a leading cause of non-CF bronchiectasis in high burden TB settings. However, the finding of pulmonary sequelae suggestive for past-TB is not always associated with a positive history for tuberculosis episode. QFT-TB GOLD could reflect the past history of pulmonary TB. Aim: To evaluate the prevalence of IGRAs positive test among patients with non-CF bronchiectasis patients, calcifications and no history of TB treatment. Material and methods: 34 enrolled patients (mean age 56.6 years, 53% females) with non-CF bronchiectasis and calcifications were tested with QFT-TB Gold (results were reported as positive, negative, indeterminate). High-resolution computed tomography images (HRCT) were analyzed to appreciate the type and extent of bronchiectasis and the presence of calcifications in chest and abdominal organs. Results: Severe bronchiectasis was identified in 20 patients with a BSI score ≥9 points, 68% (23 cases) demonstrating cystic bronchiectasis at least in one lobe. The modified Reiff score was 7.9±4.1 (1-14), and the more detailed Bhalla score was 12.8±4 (5-19). The most frequent localization of the calcifications was in the lung parenchyma 27 cases (76%) and bronchial wall 25 cases (74%), followed by calcification of lymph nodes 50% and pleural calcifications 32%. Eight patients (24%) had positive QFT-TB Gold test result at study enrollment. After a one year follow up, only one of the QFT positive patients developed active smear positive pulmonary TB (by the 6th month). Conclusions: Presence of calcification on HRCT in patients with non-CF bronchiectasis has a poor correlation with positive latent tuberculosis infection status

Tratamentul chirurgical al disfuncţiilor erectile cu proteze peniene sintetice semirigide

Summary The aim of this study is to represent the surgical treatment of the organic impotence, by implanting the synthetic semi-rigid proteases type Small-Carrion and to evaluate the efficiency and the complications of this method for 30 patients, during the period of 1989-2005 years, in Urology Department Republican Hospital. Introducere. Disfuncţia erectilă este cea mai frecventă patolgie care afectează viaţa sexuală a milioane de bărbaţi. Farmacoterapia orală şi administarea intracavernoasă de substanţe vasoactive reprezintă, la oara actuală, primele opţiuni terapeutice ale pacientului cu disfuncţie erectilă. Pacienţii care nu răspund la terapia conservatorie sunt candidaţi pentru tratamentul chirurgical, protezarea corpilor cavernoşi. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor protezării peniene la pacienţii cu disfuncţie erectilă trataţi în Clinica Urologie a SCR. Materiale și metode. În perioada anilor 1989-2004 în Clinica de Urologie SCR s-au efectuat 30 de intervenţii chirurgicale pentru inserţia protezelor peniene. În toate cazurile am utilizat proteze peniene sintetice semirigide de tip Small - Carrion, în consecinţă penisul recapătă rigiditatea necesară efectuării unui act sexual. Vârsta pacienţilor a fost cuprinsă între 25 şi 55 ani. Repartiţia cazurilor, conform cauzelor disfuncţiei erectile, a fost urmatoarea: 1. Diabet zaharat - 8 (26.7%) cazuri 2. Leziuni vertebromedulare - 7 (23.3%) cazuri 3. Disfuncţii psihogene - 2 (6.7%) cazuri 4. Dereglări arteriogene - 12 (40%) cazuri 5. Sechele dupa priapism - 1(3.3%) caz. În toate cazurile algoritmul diagnostic a fost realizat întro manieră sistematică pentru a încerca să se deceleze cauzele vasculare, neurologice sau endocrine ale DE. Din punct de vedere etiologic, majoritatea cauzelor de disfuncţie erectilă organică sunt vasculare, cu răspuns foarte scăzut la tratamentul cu agenţi vasoactivi şi la tratament intracavernos. Inserţia protezelor peniene este gestul chirurgical care exclude definitiv alte modalitaţi de tratament al disuncţiei erectile şi trebuie considerat ca un procedeu ireversibil atât de către chirurg, dar mai ales de pacient. Abordul chirurgical a fost în exclusivitate penoscrotal. Dilatarea interiorului corpului cavernos este asigurată de înserarea unui Hegar de 10 mm. Dilatarea continuă până la mărimea de 13 mm a Hegarului. Lungimea protezei trebuie masurată foarte atent, ca să nu fie nici mai scurtă, pentru că determină deformări ale glandului şi nici prea lungă, deoarece în timpul utilizării poate cauza perforaţii ale corpului cavernos. Rezultate. În perioada postoperatorie imediată au fost atestate urmatoarele complicaţii: 1. Hematom fluctuient - 1 caz (3.3)% 2. Eroziunea şi migrarea protezei - la 2 pacienţi (6.7%) cu leziuni vertebromedulare 3. Necroza marginalizată a ţesutului cutanat fară afectarea corpilor cavernoşi - 1 caz (3.3%) În perioada postoperatorie tardivă am semnalat un caz (3.3%) de fractură a protezei survenită la un interval de peste 5 ani de la operaţie. Concluzii. Protezele peniene sunt indicate pentru tratamentul disfuncţiei erectile la subiecţii cu o relaţie stabilă şi reprezintă un tratament cu rezultate garantate, dar care trebuie rezervat cazurilor bine selectate, dupa eşuarea altor strategii terapeutice. În aspect general rezultatele implantării de proteze peniene sunt bune şi favorizează reintegrarea persoanelor respective într-o viată normală

Acute respiratory distress syndrome in children with bilateral postviral pneumonia. Case report

USMF „Nicolae Testemițanu”, Catedra Anesteziologie și Reanimatologie, IMSP SCMC „V. Ignatenco”SDRA reprezintă cea mai severă manifestare dintr-un spectru de răspunsuri apărute la diverse leziuni pulmonare acute. Prezentăm un caz clinic de tratament cu succes al unui copil de 1 an si 6 luni, cu sindromul de detresă respiratorie acută. Ca rezultat pozitiv se conclude ca diagnosticarea cât mai precoce a ARDS, urmată de instituirea unui tratament eficace, măresc șansele de recuperare a bolnavilor.ARDS represents the most rigorous manifestation from large variety of acute pulmonary lesions. We present a case report of success treatment of a 1 year and 6 months child with Acute respiratory detress syndrome. As a positive result we conclude that early diagnostic and treatment in ARDS major the optimistic chances in the recovering of the patients

Indocyanine green enables near-infrared fluorescence imaging of lipid-rich, inflamed atherosclerotic plaques.

New high-resolution molecular and structural imaging strategies are needed to visualize high-risk plaques that are likely to cause acute myocardial infarction, because current diagnostic methods do not reliably identify at-risk subjects. Although molecular imaging agents are available for low-resolution detection of atherosclerosis in large arteries, a lack of imaging agents coupled to high-resolution modalities has limited molecular imaging of atherosclerosis in the smaller coronary arteries. Here, we have demonstrated that indocyanine green (ICG), a Food and Drug Administration-approved near-infrared fluorescence (NIRF)-emitting compound, targets atheromas within 20 min of injection and provides sufficient signal enhancement for in vivo detection of lipid-rich, inflamed, coronary-sized plaques in atherosclerotic rabbits. In vivo NIRF sensing was achieved with an intravascular wire in the aorta, a vessel of comparable caliber to human coronary arteries. Ex vivo fluorescence reflectance imaging showed high plaque target-to-background ratios in atheroma-bearing rabbits injected with ICG compared to atheroma-bearing rabbits injected with saline. In vitro studies using human macrophages established that ICG preferentially targets lipid-loaded macrophages. In an early clinical study of human atheroma specimens from four patients, we found that ICG colocalized with plaque macrophages and lipids. The atheroma-targeting capability of ICG has the potential to accelerate the clinical development of NIRF molecular imaging of high-risk plaques in humans