Dinamica morbidităţii şi evoluţia salmonelozelor în Republica Moldova, anii 2009-2011

Congresul specialiştilor din domeniul Sănătăţii Publice şi Managementului Sanitar din Republica Moldova, 25–26 octombrie 2013, Chișinău, Republica MoldovaActualitatea temei. Până în prezent Salmonella continuă să fie o cauză majoră a infecţiilor intestinale alimentare în multe ţări. Morbiditatea cauzată de Salmonella în lume rămâne actuală și foarte răspândită, astfel că în prezent nici o ţară nu-și pune sarcina de lichidare a acesteia, ci doar de reducere a incidenţei și limitare a răspândirii agentului patogen din principalele surse de infecţie. În SUA, în fiecare an se îmbolnăvesc cu salmoneloză 1,4 milioane de persoane și se atestă aproximativ 400 de cazuri de deces. Situaţia epidemiologică în salmoneloză rămâne nefavorabilă atât în ţările Uniunii Europene, cât și în CSI, inclusiv în ţările vecine – România și Ucraina. Indicii morbidităţii prin salmoneloze la 100 mii populaţie sunt următorii: • UE în anul 2009 – 29,70/00; în 2010 – 23,60/00; în anul 2011 – 21,50/00. • Federaţia Rusă – indicii morbidităţii la 100 mii populaţie sunt următorii: în 2009 – 35,20/00; în 2010 – 35,730/00; în anul 2011 – 36,130/00. • România – indicii morbidităţii la 100 mii populaţie sunt: în anul 2009 – 5,10/00; în anul 2010 – 6,00/00. • Ucraina – acești indici sunt: în 2009 – 23,60/00; în 2010 – 35,10/00; în anul 2011 – 31,60/00. În structura etiologică a salmonelelor, în UE (anul 2010), ca şi în Moldova, predomină S. Enteritidis (64% – 68%) şi S. Typhimurium (26% – 29%). În Republica Moldova se atestă o agravare a situaţiei epidemiologice în bolile diareice acute (BDA), inclusiv salmoneloze prin înregistrarea izbucnirilor epidemice (cu 5 cazuri şi mai mult) şi apariţia focarelor multiple (cu 2-4 cazuri), determinate de folosirea în consumul alimentar a produselor de origine animală nesigure. În răspândirea BDA, 70-80% îi revine căii alimentare de transmitere. Pe primul loc între produsele ce cauzează izbucniri de salmoneloză predomină ouăle şi produsele din ouă – 43,7%, apoi produsele de cofetărie – 14,4%, produsele mixte – 12,3%, carnea de pasăre şi de porc – câte 5,3%, carnea de bovină – 4,7%. Morbiditatea totală prin BDA în 2009 a constituit 488,4 /00 la 100 mii populaţie, în 2010 – 500,10/00, în 2011 – 517,10/00, deci cu 3,4% mai mult, comparativ cu anul 2010. Creșterea morbidităţii prin aceste maladii se prelungește și în 2012. Pe parcursul a 8 luni ale anului 2012, morbiditatea prin BDA s-a majorat cu 9,1%, comparativ cu 8 luni ale lui 2011. Majorarea morbidităţii se manifestă la majoritatea formelor nosologice de BDA (salmoneloză, dizenterie, alte BDA, infecţia rotavirală), în majoritatea teritoriilor administrative ale ţării. Scopul: studierea dinamicii morbidităţii şi evoluţiei salmonelozelor în Republica Moldova. Materiale și metode. Pentru efectuarea studiului au fost analizate paşapoartele statistice referitoare la morbiditatea prin salmonele în Republica Moldova, în perioada 2009-2011, rezultatele activităţii Centrului Naţional de Sănătate Publică, secţia Bacteriologia şi epidemiologia bolilor extrem de contagioase şi securitatea biologică. Rezultate obţinute. Pe parcursul perioadei 2009-2011, s-a observat o creștere nesemnificativă a tulpinei de Salmonella din anul 2009 (1034) până în 2010 (1052) și o scădere bruscă în 2011 (957) pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În comparaţie cu Shigella și E. Coli pat., în anul 2009 pe primul loc se află E. Coli pat., cu 1413 probe pozitive, pe locul doi – Salmonella, cu 1034 probe pozitive, pe locul trei – Shigella, cu 464 probe pozitive. În anul 2010, pe locul 1 se plasează E. Coli pat. – 1106 probe pozitive, pe locul 2 – Salmonella, cu 1052 probe pozitive și pe locul 3 – Shigella, cu 261 probe pozitive. În 2011, E. Coli pat. domină cu 1707 probe pozitive, Salmonella – pe locul doi, cu 957 probe pozitive, iar Shigella – 201 probe pozitive. S-a observat că, în comparaţie cu Shigella, pe parcursul anilor 2009- 2011 Salmonella se află pe locul 1

Correlation between chemical structure and antimicrobial activity of synthetic nitrocompounds

Catedra farmacologie şi farmacologie clinică Catedra microbiologie, virusologie şi imunologie Catedra Chimia Analitică şi Organică, Universitatea de Stat din MoldovaCorrelation between chemical structure and antimicrobial activity of synthetic nitrocompounds Antimicrobial activity of nitrofuran derivates nitroimidazols, 5-nitro-8-oxychinolones, cloramfenicol and synthetic hydrozones is determined by the obligatory presence of nitro group, and particularities of spectrum of action are correlated with the radicals included in the lateral structures. The researches in this domain will allow the obtaining of the new synthetics compounds with antibacterian, antiprotozoic, and antifungic concomitant actions. Activitatea antimicrobiană a derivaţilor nitrofuranului, nitroimidazolului, 5-nitro-8- oxichinolinei, cloramfenicolului şi bis-hidrazonelor acidului tartaric este determinată de prezneţa obligatorie a grupei nitro, iar particularităţile spectrului de acţiune sunt corelate cu radicalii incluşi în catenele laterale. Cercetările în acest domeniu vor permite de a obţine compuşi sintetici noi cu acţiune antibacteriană, antiprotozoică şi antifungică