The footprint of the SARS-CoV-2 pandemic in the activity of the ophthalmology and optometry clinic SUMPh „Nicolae Testemițanu”

SUMPh «Nicolae Testemitanu», Department of Ophthalmology and OptometryScopul lucrării: stabilirea unor particularități în activitatea clinicii de oftalmologie, cauzate de pandemia COVID-19 (anul 2020), comparativ cu activitatea în perioada prepandemică (anul 2019). Materiale și metode: a fost efectuată o analiză a activității didactice și curative a clinicii de oftalmologie și optometrie pe parcursul anilor 2019 și 2020, fiind totodată elucidate particularitățiile specifice cauzate de pandemia COVID-19. Rezultate: activitatea clinicii de oftalmologie și optometrie a fost axată pe realizarea următoarelor sarcini principale: 1) asigurarea realizării programului didactic; 2) asigurarea asistenței oftalmologice pentru cazurile de urgență medicală; 3) asigurarea asistenței medicale specializate programate. Îndeplinirea acestor deziderate este în permanentă corelare cu respectarea strictă a recomandărilor ce țin de siguranța instituției. În acest context, pe parcursul anului 2020 au fost implementate reguli mai stricte care țin de asigurarea securității antiepidemice, și anume: purtarea permanentă de către tot personalul clinicii a echipamentului de protecție (costume, măști, viziere, ochelari, mănuși), instalarea în toate încăperile a dozatoarelor cu dezinfectant, cuarțarea și aerisirea periodică a tuturor spațiilor, limitarea maximală a accesului persoanelor neautorizate în incinta clinicii. Procesul didactic pentru studenți a fost transferat în mare măsură în regim on-line. De menționat este implicarea activă a medicilorrezidenți atât în activitatea clinicii de oftalmologie și optometrie, cât și în prima linie în lupta cu infecția SARS-CoV-2, examinând suprafața oculară la patul bolnavului. Asistența specializată urgentă a fost acordată în cadrul Departamentului Medicină Urgentă a spitalului municipal „Sfânta Treime” cu respectarea strictă a regulilor antiepidemice. A fost înregistrat un număr similar de adresări (cu circa 4% mai puține). Numărul de spitalizări a pacienților de urgență, de asemenea, s-a micșorat cu aproximativ 4,5%. Datele statistice înregistrează modificări în structura spitalizărilor pacienților cu următoarele patologii: cataractă - o micșorare cu 27%, glaucom – o micșorare cu 36%, patologia pleoapelor - o micșorare cu 52%, procese inflamatorii ale corneei – o majorare cu circa 12 %. În această perioadă s-a înregistrat o creștere substanțială a numărului de transplanturi de membrană amniotică la pacienții cu ulcere corneene (de circa 2 ori). În legătura cu punerea în aplicare a stării de carantină, pe o perioadă de 2 luni, activitatea chirurgicală în mare măsură a fost sistată, fapt care a cauzat diminuarea numărului de intervenții efectuate cu circa 19%. În condițiile create s-a recurs la o eficientizare maximală a procesului curativ, ceea ce a redus durata spitalizării pacienților cu 0,4 zile (de la 3,6 la 3,2 zile) din contul perioadei preoperatorii. Concluzii. În pofida tuturor împedimentelor provocate de pandemia COVID-19, activitatea clinicii de oftalmologie și optometrie nu a suferit modificări substanțiale, cu excepția transferării procesului didactic în spațiul on-line, acordarea unei atenții maximale securității antiepidemiologice și sporirea intensității activității curative.Summary. The aim of the current study is to establish some particularities in the activity of the ophthalmology clinic caused by the COVID-19 pandemic compared to the activity in the pre-pandemic period. An analysis of the didactic and curative activity of the ophthalmology and optometry clinic was followed up during the years 2019 - 2020, while also elucidating the specific features caused by the COVID-19 pandemic. Despite all the impediments caused by the COVID-19 pandemic, the activity of the ophthalmology clinic has not undergone substantial changes, except for the transfer of the teaching process in the online space, paying maximum attention to anti-epidemiological security and increasing the intensity of curative activity

Dynamics of myopia progress in patients with anisometropic ambliopia in orthoceratological treatment combined with visual therapy

Catedra de Oftalmologie și Optometrie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”Summary. Myopia is one of the most common eye disorders, with a high incidence and prevalence worldwide. Currently, according to the literature, one of the most effective methods of treatment in stopping the progression of myopia is orthokeratological treatment. Anisometropic amblyopia was clinically identified in 1743 by George Louis Leclerc, Count of Buffon, who proposed a treatment that is still applied today. Anisometropic amblyopia continues to be treated by optical correction applied separately or in combination with occlusion or other therapies.Actualitate. Miopia este etichetată drept una dintre cele mai frecvente tulburări oculare, cu o incidență și o prevalență ridicate la nivel mondial. În prezent, conform literaturii de specialitate, una dintre cele mai eficiente metode de tratament în stoparea progresării miopiei este tratamentul ortokeratologic. Ambliopia anizometropică a fost identificată clinic în 1743 de către George Louis Leclerc, Count de Buffon, care a propus un tratament aplicat și în prezent. Ambliopia anizometropică continuă să fie tratată prin corecție optică aplicată separat sau în combinație cu ocluzie sau alte terapii. Scopul studiului. Evaluarea progresării miopiei la pacienții cu ambliopie anizometropică care au efectuat tratament ortokeratologic combinat cu terapia vizuală. Metode. Cazurile clinice au fost divizate în patru loturi a câte 16 ochi, în dependență de gradul miopiei (mic sau mediu) și prezența sau lipsa ambliopiei. Rezultate. Aplicarea tratamentului combinat timp de 3 ani a determinat stoparea miopiei conform sferoechivalentului de la 0,94 D până la 0,28 D la pacienții cu ambliopie și miopie de grad mic și de la 0,93 D până la 0,06 la cei fără ambliopie. Valorile axei antero-posterioare au avut o dinamică similară, diferențele fiind statistic semnificative (p<0,001). La pacienții cu miopie de grad mediu evoluția miopiei a avut o dinamică asemănătoare, însă mai semnificativă la pacienții fără ambliopie: de la 1,54 D până la 0,06 D, în comparație cu pacienții cu ambliopie – de la 1,38 D până la 0,28 D. După 3 ani de studiu, gradul de anizometropie s-a redus de la 3,43 D până la 3,18 D (p>0,05), corelația dintre gradientul anual de progresare a miopiei și gradul anizometropiei fiind directă (R² = 0,8846). Acuitatea vizuală corijată în funcție de gradul ambliopiei a avut, de asemenea, o dinamică pozitivă: de la 0,63 până la 0,97 în cazurile cu ambliopie de grad mic și de la 0,26 până la 0,72 în cazurile cu ambliopie de grad mediu, diferența statistică între loturi fiind înalt veridică (p<0,001). Volumul absolut de acomodare a avut dinamică comparativă și s-a majorat de la 7,0 până la 12,0 la pacienții cu ambliopie de grad mic și de la 2,2 până la 9,5 la pacienții cu ambliopie de grad mediu. Diferențele statistice dintre rezultatele obținute au fost înalt veridice (p<0,001). Concluzii. Studiul efectuat a demonstrat că la pacienții cu ambliopie gradientul anual de progresare a miopiei a fost statistic semnificativ mai mare în comparație cu pacienții fără ambliopie, indiferent de gradul miopiei