Imagistica în patologia aortei – viziunea chirurgului cardiovascular

Spitalul Internaţional Medpark, Chișinău, Republica Moldova, The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018Introducere: Bolile cardiovasculare au devenit principala cauză de deces în lume, în pofida progreselor fără precedent în diagnosticul și tratamentul acestor afectiuni. Imbătrânirea populației este asociată cu creşterea numărului bolnavilor cu afecțiuni ale aortei. Conținut: În chirurgia cardiovasculară am întâlnit relativ frecvent următoarele grupuri de patologii ale aortei: boala obstructivă (principala cauză fiind ateroscleroza aortei și a vaselor magistrale emergente de la aortă), anevrismele aortei, disecția aortei și diverse malformații ale aortei. Pentru a putea fi tratate cu success, în marea majoritate a cazurilor prin metode chirurgicale sau endovasculare, bolile aortei necesită a fi corect și precis diagnosticate. Astăzi, progresul tehnologic oferă accesul la o varietate de metode imagistice care permit examinarea aortei, precum ecocardiografia transtoracică și transesofagiană, radiografia toracică, tomografia computerizată cu substanță de constrast, angiografia, imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și diverse tehnici ale acesteia. Alegerea metodei optime de evaluare și monitorizare reprezintă însă adesea o provocare pentru clinicieni, decizia bazându-se pe specificitatea, sensibilitatea de testare și, totodată pe raportul cost-eficiență. Concluzii: Patologia aortică este în plină expansiune, iar managementul eficient necesită o colaborare strânsă a clinicianului, medicului imagist, cardiologului intervenționist și a chirurgului cardiovascular

Complicaţiile mecanice ale infarctului miocardic. Aspecte de diagnostic şi tratament.

Complicaţiile mecanice din infarctul acut reprezintă a treia – cea mai comună cauză de deces, după şocul cardiogen şi dereglările de ritm. Ele sunt responsabile pentru 15-20% din totalul cauzelor de deces în IMA. Cu toate că mortalitatea rămâne foarte înaltă, diagnosticul precoce al acestor complicaţii este necesar pentru a iniţia tratamentul optimal, având în vedere că supravieţuitorii au un prognostic bun pe termen lung. Complicaţiile mecanice trebuie suspectate la orice pacient cu sindrom coronarian acut şi semne de şoc cardiogen, iar cei care se prezintă cu murmur sistolic sau ultimul apare în procesul tratamentului trebuie să fi e supuşi cât mai rapid examenului ecocardiografi c. Tratamentul conservator agresiv urmat de urgenţă de intervenţia chirurgicală se impune la aceşti pacienţi, deoarece rămaşi netrataţi chirurgical majoritatea decedează în scurt timp

Evaluarea efectului cardioprotector al carmetadinei la pacienţii supuşi revascularizării chirurgicale a inimii

Până în prezent, au fost publicate rezultatele care ne arată ca trimetazidina are un efect cardioprotector pe modelele experimentale de leziune ischemică-reperfuzională. Acest studiu demonstrează că, adăugând trimetazidina la tratamentul de bază, putem îmbunătăţi funcţia de pompă a ventriculului stâng la pacienţii supuşi reperfuziei miocardului prin by-pass aorto-coronarian în condiţii de circulaţie extracorporală. Trimetazidina este un medicament antiischemic ce se utilizează în tratamentul anginei pectorale, posedând efecte cardioprotectoare fără a provoca dereglări hemodinamice semnifi cative. Scopul acestui studiu a fost evaluarea efectului cardioprotector al Carmetadinei la pacienţii supuşi reperfuziei miocardului prin bypass aorto-coronarian, prin reducerea stresului oxidativ şi descreşterea episoadelor disritmiilor cardiace. Concluzia noastră este că administrarea Carmetadinei în perioada pre- şi postoperatorie la pacienţii operaţi prin by-pass aortocoronarian, are un efect cardioprotector asupra muşchiului inimii, protejând cordul de leziunea ischemică-reperfusonală, accelerând astfel restabilirea proprietăţilor hemodinamice ale inimii în perioada postoperatorie, care duce, ulterior, la micşorarea complicaţiei sub formă de episoade de aritmii, şi la majorarea funcţiei de pompă a ventriculului stâng

Hypertrophic cardiomyopathy: literature review and case report

Introducere. Cardiomiopatia hipertrofică este o boală genetică cu transmitere autosomal dominantă. Maladia se poate prezenta divers din punct de vedere al anamnesticului și evoluției clinice, variind de la dezvoltarea insuficienței cardiace acute sau chiar morții subite, în timp ce alți pacienți pot rămâne asimptomatici pe parcursul întregii vieți. În același timp se constată o lipsă a corelării dintre genotip și fenotipul manifestării bolii. Astfel, în cadrul unei familii, dintre doi membri purtători ai aceleiași abnormități genetice, unul poate prezenta tablou clinic de insuficiență cardiacă severă, celălalt rămânând asimptomatic. Prezentare de caz clinic. Prezentăm cazul clinic al unui bărbat în vârstă de 34 ani care vine la consultația cardiologului cu dispnee la efort moderat, slăbiciune generală, și fatigabilitate instalate în perioada de reconvalescență post-COVID-19. Management și rezultate la distanță. Este urmărit traseul evolutiv al dinamicii pozitive pe fundal de tratament, precum și criteriile de diagnosticare a cardiomiopatiei hipertrofice. Discuții. Cazul clinic al insuficienței cardiace acute la adultul tânăr fără patologie preexistentă cunoscută adus în discuție prezintă interes prin faptul că pune în dezbatere combinații clinice ce nu au fost descrise în literatură: cardiomiopatie hipertrofică primar diagnosticată pe fundal de COVID-19, miocardită izolată post-COVID-19, cardiomiopatie hipertrofică combinată cu miocardită în asociere cu infecția COVID-19. În cazul confirmării suspiciunii pentru cardiomiopatie hipertrofică, managementul perianestezic al pacientului se va schimba radical. Articolul prezintă detalii ale fiziopatologiei cardiomiopatiei hipertrofice și elemente cheie pentru menținerea obiectivelor hemodinamice.Introduction. Hypertrophic cardiomyopathy is an autosomal dominant genetic disease. The signs and symptoms of disease vary in terms of history and clinical course, ranging from the development of acute heart failure or even sudden death, while other patients may remain asymptomatic throughout life. At the same time, there is a lack of correlation between the genotype and the phenotype of the disease. Thus, within a family, of two members carrying the same genetic abnormality, one may present a clinical manifestation of severe heart failure, the other remaining asymptomatic. Clinical case presentation. In this paper, we report a case of a 34-year-old male who comes to see a cardiologist with complaints of moderate-intensity dyspnea, general weakness, and fatigue installed during the post-COVID-19 recovery period. Management and results. The evolutionary positive dynamics of the disease on the prescribed treatment is followed, as well as the diagnostic criteria for hypertrophic cardiomyopathy. Discussion. The discussed clinical case of acute cardiac failure in adult otherwise healthy mail is of interest because it rises clinical combinations that were not debated previously: primary diagnosed hypertrophic cardiomyopathy combined with COVID-19, post-COVID-19 isolated myocarditis, hypertrophic cardiomyopathy associated with myocarditis and infection COVID-19. If the suspicion of hypertrophic cardiomyopathy is confirmed, the eventual perianesthetic management of such a patient will change radically. The article presents details of the pathophysiology of hypertrophic cardiomyopathy and key elements for maintaining hemodynamic goals

Fibrilaţia atrială după intervenţia chirurgicală pe cord

Această aritmie, la prima vedere benignă, apărută după intervenţia chirurgicală pe cord, este asociată cu multiple complicaţii ce pun viaţa în pericol. Complicaţiile raportate în diferite studii sunt: infarctul miocardic, simptome persistente de insufi cienţă cardiacă congestivă, accidente vasculare cerebrale, insufi cienţa respiratorie, diferite complicaţii infecţioase, insufi cienţă renală, hipotensiune severă şi şoc, insufi cienţa multisistemică şi, arest cardiopulmonar. Fibrilaţia atrială postoperatorie induce o incidenţă majoră a mortalităţii atât precoce, cât şi tardivă. Scopul acestei analizări este de a oferi expunerea factorilor de risc preoperatori, intraoperatori, postoperatori a fibrilaţiei atriale după intervenţia chirurgicală pe cord prin explicarea lor. Prezentarea caracteristicilor clinice, paraclinice predictive în apariţia acestei aritmii. Se menţionează metodele preventive adecvate antiaritmice şi non-antiaritmice; toate fiind la baza micsorării incidenţei FAPO şi a complicaţiilor ei, perioada spitalizării şi nu în ultimul rând micşorarea cheltuielilor instituţiei medicale

Сердечно-сосудистыe заболевания и доступность кардиологическoй медицинскoй помощи в Республике Молдова в контексте европейских статистических данных

Availability of cardiovascular care and burden of cardiovascular disease in the Republic of Moldova in the context of European statistical data.În ciuda multor progrese BCV rămâne o provocare socială și economică majoră per global, și nu doar pentru R. Moldova. Mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare în Republica Moldova este constant înaltă, aproximativ 57-58% în ultimii ani. Odată cu îmbătrânirea populației, prevalența BCV crește și adesea coexistă cu alte boli, ceea ce determina o multi-morbiditate, care este o provocare suplimentară pentru evaluarea și tratarea pacienților. Bolile cardiovasculare sunt și principala cauză a mortalității premature. A fost efectuată analiza dezvoltării și evoluției mortalităţii și morbidităţii prin boli cardiovasculare (BCV) în Republica Moldova comparativ cu Țările membre ale Societății Europe de Cardiologie (ESC), care se împart conform statutului de venituri, R. Moldova fiind clasată ca țară cu venituri mai mici de medii. Analiza a fost efectuată conform Atlas of Cardiology in baza datelor WHO Global Health Observato și Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME). Este indiscutabil faptul, ca în țara noastră au fost atinse progrese importante în evoluția metodelor de diagnostic și tratament. Cu toate acestea, Republica Moldova nu ocupă o poziție avantajoasă față de alte țări membre ale Societății Europene de Cardiologie. Datele analizate în acest articol identifică diferențe substanțiale între țările membre ESC în ceea ce privește numărul de profesioniști în domeniul cardiologiei, infrastructura disponibilă, precum și accesibilitatea procedurilor cardiologice intervenționale și chirurgicale. Diferite țări au diferite sisteme de asistență medicală, programe educaționale în cardiologie și niveluri ale cheltuielilor pentru sănătate, și desigur, o abordare unică nu se potrivește în mod cert, dar nici nu este posibilă. Indiscutabil, în R. Moldova ar trebui încurajată îmbunătățirea asigurării cu anumite proceduri diagnostice sau terapeutice pentru a crește calitatea asistenței medicale specializate cardiologice.Сердечно-сосудистыe заболевания и доступность кардиологическoй медицинскoй помощи в Республике Молдова в контексте европейских статистических данны

Operaţiile plastice în corecţia valvulopatiilor mitrale

Intervenţiile reconstructive pe valva mitrală înregistrează o creştere tot mai rapidă. Răspândirea acestor operaţii a fost impulsionată de imperfecţiunile protezelor valvulare. Prioritatea plastiei mitrale faţă de protezare este evidentă. Ea asigură un prognostic favorabil de supravieţuire, permite păstrarea funcţiei contractile a ventriculului stâng, reduce complicaţiile infecţioase şi tromboembolice, se mic- şorează frecvenţa hemoragiilor în urma administrării anticoagulantelor. În acest studiu analizăm prima noastră experienţă de reconstrucţie a valvei mitrale la 66 de pacienţi. Au fost studiate cauzele apariţiei patologiei valvulare, tehnicile chirurgicale aplicate, precum şi rezultatele postoperatorii precoce şi tardive. În concluzie, menţionăm că efectuarea operaţiilor plastice impune, în primul rând, depistarea într-un stadiu precoce a afectării valvulare, până la instalarea modifi cărilor anatomice semnifi cative. Rezultatele precoce şi tardive obţinute sunt foarte bune, cea ce permite să extindem indicaţiile pentru operaţiile reconstructive pe valva mitrală

Fibrilaţia atrială după intervenţii pe cord deschis şi metodele contemporane de profilaxie

Fibrilaţia Atrială (FA) postoperatorie apare la 25-40% din pacienţi după chirurgia cardiacă cu circulaţie extracorporeală (CEC). Această aritmie este asociată cu o evoluţie postoperatorie mai complicată, cu risc crescut de ictus, creşterea duratei de afl are în staţionar şi, respectiv, creşterea costului spitalizării. Datele mai recente arată că FA este ulterior asociată cu mortalitate înaltă, pentru termen de lungă durată. Au fost efectuate numeroase studii pentru a evalua capacitatea diferitor agenţi farmacologici şi a „pacing”-ului cu scop de prevenire a FA în perioada postoperatorie. Majoritatea trialurilor recente au evaluat β-blocanţii convenţionali, sotalolul, amiodarona şi „pacing”-ul atrial. Acest articol se focusează, în primul rând, asupra diferitor opţiuni disponibile pentru prevenirea FA după chirurgia cardiacă. Siguranţa este foarte mare, deoarece numai o parte din pacienţi vor dezvolta FA, iar majoritatea din ei vor fi expuşi unor efecte adverse potenţiale ale tratamentului, având un risc minor de a dezvolta FA

Abordarea pacienților cu insuficiență mitrală ischemică (IMI)

Spitalul Internațional Medpark, State University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemiteanu" Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroducere: Insuficiența mitrală reprezintă a 2-a cea mai întâlnită maladie valvulară cardiacă, dintre care 25% - suferă de IMI, astfel constituind o problemă actuală. Scopul lucrării: Studierea metodelor terapeutice și chirurgicale ale pacienților cu insuficiență mitrală ischemică și determinarea managementului prioritar. Material și Metode: La 50 de pacienți a fost realizată anuloplastia v. mitrale (cu 3 suturi ) + by-pass coronarian (fig. 1), iar la 6protezare valvulară și by-pass coronarian (CABG) (fig. 2). Rezultate: Perioada imediat postoperatorie caracterizată prin următoarele particularități morbide: hemoragie postoperatorie 1 pacient (1,8%), AVC tranzitor 2 pacienți (3,6%), dereglări paroxistice de ritm 4 pacienți (7,1%). Concluzii: În IMI se necesită o abordare terapeutică conform protocolului national, însă abordarea chirurgicală rămîne ”standardul de aur”. De elecție sunt tehnicile chirurgicale reconstructive(aproximarea m. papilari, anuloplastia mitrală ”3 suturi”) care combinate cu CABG generează restabilirea valvulară

Aspecte moderne în By-pass-ul aortocoronarian pe cord bătând

By-pass-ul coronarian pe cord bătând a devenit un standard în tratamentul chirurgical al afecţiunilor coronariene alături de by-pass-ul coronarian convenţional. By-pass-ul coronarian convenţional este efectuat cu succes, dar rata complicaţiilor sporită duce la o morbiditate şi mortalitate mai mare comparativ cu revascularizarea pe cord bătând. Unele complicaţii sunt secundare, ca rezultat al folosirii circulaţiei extracorporale (CEC), şi includ disfuncţiile neurologice şi sindromul de răspuns infl amator sistemic, care provoacă afectarea organelor interne. By-pass-ul coronarian pe cord bătând a devenit la momentul actual o alternativă atractivă în revascularizarea chirurgicală a miocardului