Basic metabolic disorders in recurrent urolithiasis (Literature review)

Catedra de urologie şi nefrologie chirurgicală, IPU Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu", Chişinău, Republica Moldova, Al VI-lea Congres de Urologie, Dializă şi Transplant Renal din Republica Moldova cu participare internaţională (21-23 octombrie 2015)Urolitiaza actualmente ocupă unul din locurile de frunte în structura maladiilor urologice. In conformitate cu pronosticul, urolitiaza are o continuă tendinţa ascendentă datorită schimbărilor semnificaţie în natura şi în calitatea alimentelor, acţiunea nefastă a mediului ambiant şi factorilor sociali, metabolici şi infecţioşi. Pentru o diagnosticare multilaterală a cauzelor litogenezei, aprecierea dereglărilor metabolice şi efectuarea activităţilor metafilactice necesare, se impune o examinare completă a pacientului, în special studiul parametrilor biochimici serici şi urinari, determinarea compoziţiei calculului şi analiza factorilor de risc pentru litogeneză.Summary Urolithiasis (UL) is one of the most common urologic diseases in the world. According to forecasts, urolithiasis has a continuing upward trend due to a significant change in the nature and quality of nutrition, increase of negative environmental and social factors. For a multilateral diagnostics of the lithogenesis causes, in assessing metabolic disorders and performing necessary metaphylaxis, it requires a complete examination of the patient, especially serum and urine biochemical study, determining the composition of the stones and analysis of risk factors for lithogenesis

Aspecte actuale ale etiopatogenei litiazei renale (Revista literaturii)

Urolitiaza (UL) actualmente ocupă unul din locurile de frunte în structura maladiilor urologice. Această patologie este descrisă ca formare a calculilor în sistemul urinar. În conformitate cu pronosticul, urolitiaza are o continuă tendinţa ascendentă datorită schimbărilor semnifi caţie în natură şi în calitatea alimentelor, acţiunea nefastă a mediului ambiant şi factorilor sociali, metabolici şi infecţioşi. Scopul lucrării este de a revizui tendinţele în epidemiologia şi conceptele actuale de etiologie şi patogeneză a UL. În studiu au fost analizate datele din literatura de specialitate. Formarea calculilor urinari este un rezultat al diferitelor mecanisme complicate, plăcile lui Randall joacă un rol-cheie în patogeneza UL, sunt declanşate diferite patomecanisme care duc la formarea calculilor. UL este multifactorială, stilul de viată şi dieta sunt factori importanţi care contribuie la dezvoltarea patologiei. Din acest motiv, la momentul actual etiologia şi patogeneza formării calculilor urinari sunt încă incomplet studiate şi necesită evaluare aprofundat

Renal calculi chemical composition in patients with recurrent nephrolithiasis in the Republic of Moldova: an experimental study

Introducere. Litiaza renală este o maladie polietiologică, care se impune ca o problemă socială și financiară, cauzată de recidivele ei multiple. Impactul maladiei poate fi diminuat prin tratamentul profilactic al pacienţilor cu urolitiază recidivantă. Cunoașterea particularităţilor regionale ale componenţei chimice a calculilor renali este importantă pentru selectarea tacticii de tratament. Scopul lucrării a fost cercetarea componenţei chimice a calculilor la pacienţi cu urolitiază recidivantă. Material și metode. Au fost analizaţi 110 calculi renali prin metoda chimică după Hodgkinson, modificată, și prin spectroscopie în infraroșu, cu transformata Fourier. Rezultate. Cel mai frecvent, au fost determinaţi calculi din oxalat de calciu; total – 43 (39,1%); whewellite – 27 (24,6%); weddelite – 16 (14,5%), urmaţi, după frecvenţă, de cei compuși din acid uric – 28 (25,5%). Calculi din fosfaţi au fost identificaţi în 23 (20,9%) de cazuri (fosfat de calciu – 9 (8,2%), struvită – 13 (11,8%), brushite – 1 (0,9%) cazuri. În 16 (14,5%) cazuri, au fost depistaţi calculi de compoziţie mixtă (whewellite + carbonat apatită – 3 (2,7%), whitlockite + proteină – 5 (4,5%), whewellite + acid uric – 4 (3,6%) cazuri). Alte compoziţii s-au întâlnit rar. Concluzii. Calculii renali din oxalat de calciu, acid uric și cei micști, din oxalat de calciu și acid uric, sunt cel mai frecvent întâlniţi în Republica Moldova. Incidenţa relativ înaltă a calculilor infectaţi (22,7%) argumentează necesitatea tratamentului antibacterian adecvat în perioada pre- și postoperatorie. Datele obţinute ar putea ajuta la ţintirea tratamentului și la o metafilaxie mai eficientă.Introduction. Nephrolithiasis is a polyetiologic disease, seen as a social and financial problem due to multiple recurrences. Impact of the disease can be reduced by prophylactic treatment of patients with recurrent urolithiasis. Knowledge of regional peculiarities of the chemical composition of renal calculi is important for the treatment strategy selection. Chemical composition of urinary calculi structure has not yet been studied in the Republic of Moldova. Material and methods. One hundred and ten kidney calculi were analyzed using chemically modified method by Hodgkinson and infrared spectroscopy with Fourier transformant. Results. The most commonly calcium oxalate calculi (total – 43 (39.1%); whewellites – 27 (24.6%); weddelites – 16 (14.5%)) were determined, being followed in frequency by uric acid – 28 (25.5%). Calculi phosphates have been identified in 23 (20.9%) cases (calcium phosphate – 9 (8.2%), struvites – 13 (11.8%), the brushitis – 1 (0.9%) patients). In 16 (14.5%) cases calculi of mixed composition (whewellites + apatite carbonate – 3 (2.7%), whitlockites + protein – 5 (4.5%), whewellites + uric acid – 4 (3.6%) patients) were detected. Other calculi types were rarely found. Conclusions. Kidney calculi from calcium oxalate, uric acid and calcium oxalate and uric acid mixed calculi are the most frequently found in Moldova. Relatively high incidence of infected calculi (22.7%) justifies the necessity of appropriate antibacterial therapy in the pre- and postoperative period. The obtained data could help at treatment precision and efficient metaphylaxis

Impactul tratamentului chirurgical a chistului renal solitar asupra tensiunii arteriale la pacienţi, în perioada pre şi post operatorie

Catedra de urologie şi nefrologie chirurgicală, USMF “Nicolae Testemiţanu “Introducere. La majoritatea pacienţilor chistul renal solitar (CRS) este asimptomatic şi este determinat ocazional la USG. CRS se manifestă prin sindrom algic, hipertensiune arterială, infecţii urinare şi hematurie. HTA reprezintă unica complicaţie care este asociată cu rata sporită de mortalitate.Scopul studiului. Studierea și analiza valorilor tensiunii arteriale la pacienţii diagnosticaţi cu chist renal solitar în perioada pre şi post operatorie în dependenţă de localizarea topografică a chistului. Material si metode. Pacienții incluși în studiu au fost repartizaţi în 3 loturi, în funcție de topografia chistului renal. Lotul 1- 87 (44%) de pacienți cu CRS localizat la polul superior al rinichiului. Lotul 2- 42 (21%) de pacienți cu CRS localizat mediorenal. Lotul 3- 69 (35%) de pacienţi cu CRS localizat la polul inferior al rinichiului. Concluzii Evoluţia postoperatorie a pacienţilor cu CRS demonstrează o reducere statistic semnificativă a tensiunii arteriale. Rezumând datele studiului privind localizarea anatomică a CRS şi formarea hipertensiunii renale simptomatice, concluzionăm că aspectele patogenetice depind de localizarea chistului solitar al rinichiului. Cea mai mare valoare a ratei de succes se atestă postoperator la pacienţii cu CRS localizat la polul superior al rinichiului

Componența chimică a calculilor renali la pacienții cu nefrolitiază recidivantă în Republica Moldova: studiu experimental

Introducere. Prevalența urolitiazei este în creştere atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Studiile au demonstrat că etnia, regiunea geografică și condiţiile de viaţă ar putea avea o influenţă asupra formării pietrei. Prevalenta și incidenţa urolitiazelor variază între diferite țări și rase și între sexe. Cunoaşterea particularităţilor regionale ale componenţei chimice a calculilor renali este importantă pentru selectarea tacticii de tratament. Scopul lucrării. Cercetarea componenţei chimice a calculilor la pacienţi cu urolitiază recidivantă. Material și metode. Studiul a fost efectuat în clinica de Urologie şi Nefrologie Chirurgicală IP USMF „Nicolae Testimiţanu”, IMSP SCR „T. Moşneaga” în perioada 1 ianuarie 2016-2021. Au fost analizaţi 116 calculi renali, materialul cercetat a fost trimis în Institutul de Chimie. Pentru determinarea compoziţiei calculilor urinari s-a folosit spectrometrul infraroşu cu transformata Fourier Spectrum 100 FT-IR (PerkinElmer, USA). Rezultate. În structura calculilor analizaţi, cel mai frecvent au fost determinaţi calculi din oxalat de calciu (total-50 (43,1%); whewellite-41(35,34%); weddelite 9(7,76%)), urmaţi după frecvenţă de cei de acid uric (19, 16,38%). Calculi fosfaţi s-au identificat în 14(12,07%) cazuri (fosfat de calciu -7(6,03%), struvită - 4(3,45%), brushite - 1 (0,86%) cazuri). Calculi din cistină - 3 (2.59%). În 30 (25,86%) cazuri au fost depistaţi calculi de compoziţie mixtă. Concluzii. Microstructura matricei pietrei variază între tipurile de pietre şi este determinată de compoziţia minerală. Analiza compoziţională dezvăluie tipurile de minerale responsabile de formarea pietrei, iar investigaţia ultrastructurală a matricei pietrelor la rinichi oferă detalii suplimentare care sunt legături cruciale în patogeneză. Calculii renali din oxalat de calciu, acid uric şi calculii micşti din oxalat de calciu şi acid uric sunt cel mai frecvent întâlniţi în Republica Moldova

Мочевая инфекция при мочекаменной болезни

Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală, USMF Nicolae TestemiţanuUrolithiasis takes an important place in the structure of urological pathology, thanks to its high incidence, frequency of recurrence and complications it might cause. There are many scientific publications devoted to the study of urinary infection as an etiological factor of urolithiasis. Chronic pyelonephritis has the important etiologic and pathogenic role in the development of urolithiasis, but stone formation as complication is possible in chronic inflammation of the upper and lower urinary tract. In some cases, urinary infection precedes the development of urolithiasis and may serve as a trigger in kidney stones formation. In other cases, it joins to urolithiasis, arising from other infectious causes. The association of metabolic factors and the infection usually formed chemically mixed renal calculi containing phosphates, which in most cases are recurrent. In general, urinary tract infection is detected in 80% of cases of urolithiasis.Мочекаменная болезнь (МКБ) занимает важное мeсто в структуре урологических заболеваний, благодаря своей высокой распространенности, частоте возникновения рецидивов и возможных осложнений. Существует множество научных публикаций, посвященных изучению мочевой инфекции как этиологического фактора уролитиаза. В значительной степени этиологическую и патогенетическую роль в камнеобразовании играет хронический пиелонефрит, однако камнеобразование как осложнение возможно и при хроническом воспалении верхних и нижних мочевыводящих путей. Мочевая инфекция в одних случаях предшествует развитию уролитиаза и может служить пусковым механизмом развития мочекаменной болезни. В других случаях она присоединяется к МКБ, возникает вследствие других инфекционных причин. При комбинации причин обменного и инфекционного характера обычно образуются камни смешанного химического состава с присутствием в них фосфатов. В целом мочевую инфекцию выявляют при уролитиазе в 80% случаев