Развитие методов хирургической коррекции грыжи пупочного канатика у новорожденных

Laboratorul de infecții chirurgicale la copii, Catedra de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică, IP USMF „Nicolae Testemiţanu”Rezumat În articol sunt prezentate şi analizate evoluţia opţiunilor de tratament descrise în literatura de specialitate ale omfalocelului la nou-născuţi. Autorii conchid că diversitatea opiniilor asupra opţiunilor de tratament în omfalocel, îndeosebi în formele grave, frecvența înaltă a complicaţiilor intra şi postoperatorii, rata sporită a insucceselor, impun necesitatea unor studii complexe, multilaterale, care determină actualitatea problemei abordate. The article presents and analyzes the evolution in treatment options described in the literature of omphalocele in neonates. The authors have concluded that the diversity of opinions on the omphalocele treatment options, especially in severe forms, high frequency of intraoperative and postoperative complications, as well as increased rate of failures, require complex and multilateral studies, determining the actuality of the issue being addressed. В настоящей статье, на основе данных литературы, освещены вопросы исторического развития методов хирургической коррекции грыж пупочного канатика у новорожденных. Авторы подчеркивают, что разнообразие мнений касающихся применяемых методов хирургического лечения, особенно в тяжелых формах, высокая частота внутри- и послеоперационных осложнений и неудовлетворительных результатов, являются неоспоримыми аргументами в пользу необходимости проведения дополнительных, комплексных исследований и объясняют актуальность данной проблемы

Diagnostic errors in pulmonary hydatid cyst complicated by spontaneous rupture in the bronchus: clinical case presentation

Diagnosis and treatment of a pulmonary hydatid cyst complicated by rupture are difficult, especially in cases of late presentation. In this context, the authors report a case of spontaneous rupture of a large pulmonary hydatid cyst diagnosed in a patient 12 years old who was directed to our institution with the preventive diagnosis of a right lung abscess rather late and successfully treated by surgery. The authors conclude that the disease was initially clinically misdiagnosed as a respiratory infection, then a lung abscess, the radiological examination being avoided at the initial stages of the disease. Diagnostic errors impose the need to familiarize physicians with hydatid disease to improve awareness. The padding procedure completed with filling used for resolving residual postechinococcectomy cavities in cases of pulmonary hydatid cyst complicated by rupture is an effective method that allows reducing the postoperative morbidity and the length of hospitalization. However, some pneumofibrotic sequelae associated with changes in pulmonary perfusion persist for a long time after surgery

Evoluţia strategiilor de corecţie chirurgicală în omfalocel la nou-născuţi (Revista literaturii)

În articol sunt prezentate şi analizate evoluţia opţiunilor de tratament descrise în literatura de specialitate ale omfalocelului la nou-născuţi. Autorii conchid că diversitatea opiniilor asupra opţiunilor de tratament în omfalocel, îndeosebi în formele grave, frecvența înaltă a complicaţiilor intra şi postoperatorii, rata sporită a insucceselor, impun necesitatea unor studii complexe, multilaterale, care determină actualitatea problemei abordate

Pleural empyema in children (A review)

USMF „N. Testemiţanu”, laboratorul „Infecţii chirurgicale la copii”, Catedra chirurgie pediatricăArticolul reprezintă o analiză minuţioasă a datelor literaturii contemporane ce ţin de aspectele etiopatogenetice ale empiemului pleural la copii. Este specificat peisajul microbian, caracterul florei bacteriene depinzând de maladiile care au determinat dezvoltarea pleureziei. Este pusă în discuţie atitudinea medico-chirurgicală faţă de această maladie, fiind descrise mai multe metode de tratament. De asemenea, autorii prezintă diverse opinii, de cele mai multe ori controversate, în privinţa folosirii substanţelor proteolitice în tratamentul intrapleural al empiemului pleural. Multitudinea datelor literaturii consacrate problemei în cauză, caracterul contradictoriu al acestora, lipsa unor algoritmi clari de tratament impune necesitatea iniţierii unui studiu al empiemului pleural la copii.This article represents a detailed analysis of the modern literature data regarding etiological and pathogenetic aspects of the pleural empyema in children. The microbial scenery is described, the character of the microbial flora depending on the disease that caused empyema. The medical and surgical attitude towards this pathology is discussed, some treatment methods being reflected. Furthermore authors present a lot of controversial opinions regarding use of the proteolytic substances in the intrapleural treatment of the pleural empyema. The multitude of the literature data dedicated to this problem, the contradictory character of them, lack of clear treatment algorithms invoke the necessity of a new research of pleural empyema in children

Scientific concepts into clinical application of amniotic membrane in reconstructive surgery (literature review)

Laboratorul «Infecţii chirurgicale la copii», USMF ”Nicolae Testemiţanu”, Secţia chirurgie septică a IMSP Institutul Mamei și CopiluluiÎn lucrare autorii prezintă caracteristicile biologice ale membranei amniotice umane ca o sursă valoroasă de materiale pentru ingineria tisulară, inclusiv de celule stem cu un potențial scăzut de imunogenitate și cu proprietăți imunomodulatoare. Sunt descrise domeniile de utilizare ale membranei amniotice în chirurgia reconstructivă, inclusiv în plastia defectelor abdominale congenitale și a celor dobândite, avantajele utilizării membranei amniotice ca substituent al pielii constând în faptul că epiteliul amniotic oferă o protecție acceptabilă împotriva modificărilor patologice determinate de evaporare, precum și funcția de barieră, în timp ce fibronectina și colagenul matricei oferă unele funcții dermice. Dezavantajele utilizării membranei amniotice sunt: dificultatea obținerii, pregătirea și păstrarea, potențialul semnificativ de transmitere a unor boli infecțioase.The authors present the biological characteristics of human amniotic membrane as a valuable source of material for tissue engineering, including stem cells with a low potential for immunogenicity and immunomodulatory properties. The areas of use of amniotic membrane in reconstructive surgery are described, including plastic surgery of congenital and acquired abdominal defects. The advantages of using the amniotic membrane, as a substitute for skin, are that the amniotic epithelium provides an acceptable protection against pathological changes caused by evaporation and barrier function, while fibronectine and matrix collagen provide some dermal functions. The disadvantages of using the amniotic membrane are: difficulty to obtain, prepare and preserve it, as well as a significant potential for transmission of some infectious diseases

Particularitățile morfopatologice ale inervației intrinseci ale esofagului la nou-născut cu atrezie de esofag și fistulă traheoesofagiană inferioară

Background. Dysfunction of the esophagus is considered a frequent finding in children diagnosed and treated surgically for various forms of esophageal atresia, the motility disorders being found in 75-80 %% cases. Objective of the study. The purpose of the study was to analyze the morphopathological particularities and immunoreactivity of some neuronal markers of intrinsic nerve structures. Material and Methods. Material studied for histological exploration was fragments drawn from the malformation of esophagus. Harvesting of the fragments was performed within 3 cm of the proximal and distal end of the fistula area. Results. Examination of the nerve component allowed determining various modifications with significance of the morpho-functional structure and cytology of neurons. In the samples taken from the upper atresia segment, at the level of the third higher and medium, the presence of the nerve network, manifested by trunk and ganglio-neuronal structures well differentiated with features specific to the variant, analogous to those in the control group, was attested. In the lower third, the nervous system had a chaotic (intra- and intramuscular) truncated appearance, predominantly present the level of the musculature, more frequently being certified in the outer layers. Conclusion. Congenital morphopathological modifications of intramural ganglio-neural structures determined in both esophageal segments in cases of esophageal atresia with inferior tracheoesophageal fistula, concomitant with fibro-muscular dysplasia, may be considered as factors with significant impact on esophageal motility regulation in children with esophageal atresia with tracheoesophageal fistula, and explains within certain limits their role in esophageal dysmotility found postoperatively in this group of children.Introducere. Disfuncția esofagului se consideră o constatare frecventă la copiii diagnosticați și tratați chirurgical pentru diferite forme de atrezie esofagiană, tulburările de motilitate fiind depistate în 75-10% cazuri. Scopul lucrării. Scopul studiului a fost analiza particularităților morfopatologice și a imunoreactivității unor markeri neuronali ale structurilor nervoase intrinseci. Material și Metode. Material studiat a reprezentat fragmente prelevate din malformația esofagului de la nou-născuți decedați cu diagnosticul de atrezie de esofag cu fistulă traheo-esofagiană inferioară. Recoltarea fragmentelor a fost efectuată în limitele de până la 3 cm de la capătul proximal atreziat și distal de la zona fistulei. Rezultate. Examinarea componentei nervoase au permis de a determina modificări variate cu semnificație a structurii și citologiei morfo-funcționale ale neuronilor. S-a atestat prezența rețelei nervoase, cu structuri trunchulare și ganglio-neuronale bine diferențiate cu particularități caracteristice variantei de normă, analogice celor atestate în grupul de control. În treimea inferioară, rețeaua nervoasă prezenta un aspect truncular haotic, cu predilecție la nivelul muscularei prezente, mai frecvent în straturile exterioare. Concluzii. Modificările morfopatologice congenitale ale structurilor ganglioneuronale intramurale determinate în ambele segmente esofagiene în cazurile de atrezie de esofag cu fistulă traheoesofagiană inferioară, concomitent cu procesele displazice fibro-musculare, pot fi considerați factori cu un impact semnificativ asupra procesului de reglare a motilității esofagului la copii cu atrezie de esofag cu fistulă traheoesofagiană și explică rolul lor în dismotilitatea esofagiană constatată la acest grup de copii

THE MORPHOPATHOLOGICAL PARTICULIARITIES OF INTRINSIC INNERVATION OF THE ESOPHAGUS IN NEWBORNS WITH ESOPHAGEAL ATRESIA AND INFERIOR TRACHEO-ESOPHAGEAL FISTULA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Disfuncția esofagului se consideră o constatare frecventă la copiii diagnosticați și tratați chirurgical pentru diferite forme de atrezie esofagiană, tulburările de motilitate fiind depistate în 75-10% cazuri. Scopul lucrării. Scopul studiului a fost analiza particularităților morfopatologice și a imunoreactivității unor markeri neuronali ale structurilor nervoase intrinseci. Material și Metode. Material studiat a reprezentat fragmente prelevate din malformația esofagului de la nou-născuți decedați cu diagnosticul de atrezie de esofag cu fistulă traheo-esofagiană inferioară. Recoltarea fragmentelor a fost efectuată în limitele de până la 3 cm de la capătul proximal atreziat și distal de la zona fistulei. Rezultate. Examinarea componentei nervoase au permis de a determina modificări variate cu semnificație a structurii și citologiei morfo-funcționale ale neuronilor. S-a atestat prezența rețelei nervoase, cu structuri trunchulare și ganglio-neuronale bine diferențiate cu particularități caracteristice variantei de normă, analogice celor atestate în grupul de control. În treimea inferioară, rețeaua nervoasă prezenta un aspect truncular haotic, cu predilecție la nivelul muscularei prezente, mai frecvent în straturile exterioare. Concluzii. Modificările morfopatologice congenitale ale structurilor ganglioneuronale intramurale determinate în ambele segmente esofagiene în cazurile de atrezie de esofag cu fistulă traheoesofagiană inferioară, concomitent cu procesele displazice fibro-musculare, pot fi considerați factori cu un impact semnificativ asupra procesului de reglare a motilității esofagului la copii cu atrezie de esofag cu fistulă traheoesofagiană și explică rolul lor în dismotilitatea esofagiană constatată la acest grup de copii.Background. Dysfunction of the esophagus is considered a frequent finding in children diagnosed and treated surgically for various forms of esophageal atresia, the motility disorders being found in 75-80 %% cases. Objective of the study. The purpose of the study was to analyze the morphopathological particularities and immunoreactivity of some neuronal markers of intrinsic nerve structures. Material and Methods. Material studied for histological exploration was fragments drawn from the malformation of esophagus. Harvesting of the fragments was performed within 3 cm of the proximal and distal end of the fistula area. Results. Examination of the nerve component allowed determining various modifications with significance of the morpho-functional structure and cytology of neurons. In the samples taken from the upper atresia segment, at the level of the third higher and medium, the presence of the nerve network, manifested by trunk and ganglio-neuronal structures well differentiated with features specific to the variant, analogous to those in the control group, was attested. In the lower third, the nervous system had a chaotic (intra- and intramuscular) truncated appearance, predominantly present the level of the musculature, more frequently being certified in the outer layers. Conclusion. Congenital morphopathological modifications of intramural ganglio-neural structures determined in both esophageal segments in cases of esophageal atresia with inferior tracheoesophageal fistula, concomitant with fibro-muscular dysplasia, may be considered as factors with significant impact on esophageal motility regulation in children with esophageal atresia with tracheoesophageal fistula, and explains within certain limits their role in esophageal dysmotility found postoperatively in this group of children

Historical considerations and contemporary issues in pulmonary hydatid cyst treatment

Laboratorul de infecţii chirurgicale la copii a USMF ,,N. Testemiţanu”, Laboratorul de corecţie chirurgicală a viciilor congenitale la copii a Institutului Mamei şi Copilului, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Mamei şi CopiluluiActualmente maladia hidatică rămâne a fi o problemă medico-chirurgicală majoră în chirurgie, caracterizată de persistenţa incidenţei sporite și multiplelor complicaţii ce apar în evoluţia acesteia, şi continuă să provoace prejudicii social-economice considerabile atât în Republica Moldova cât şi peste hotarele acesteia. Necătând la faptul că pe parcursul deceniilor au fost întrunite numeroase conferinţe, congrese şi simpozioane unde s-au pus la discuţie diagnosticul şi tratamentul chistului hidatic, la momentul de faţă nu există un algoritm bine determinat pentru aplicarea consecutivă a metodelor de tratament şi de explorare în complex, de laborator şi instrumentale, a complicaţiilor toracice şi sistemice, ce frecvent se întâlnesc în evoluţia chistului hidatic pulmonar.Currently the hydatid cyst disease remains a major medico-surgical problem in surgery, characterized by a high incidence and multiple complications that arise in its development, and cause social-economic implications both in the Republic of Moldova and other countries. Despite the fact that over the decades there have been held numerous conferences, congresses and symposiums focused on the diagnosis and treatment of hydatid cyst, at this moment there is not any well established algorithm for the sequential application of methods of complex treatment and exploration, laboratory and instrumental methods, in thoracic and systemic complications, frequently encountered in the development of pulmonary hydatid cyst

Assessment of liver morphopathological changes in children progressive liver hydatic cyst

Laboratorul ştiinţific Infecţii chirurgicale la copii USMF Nicolae Testemiţianu, Secţia Anatomie Patologică, Secţia ştiinţifică de Morfopatologie a IMSP ICŞDOSMşiCThis study is aimed on evaluation of the morphopathological particularities in children progressive liver hydatic cyst by using statistical analysis methods to identify the informational indices and for elucidation of variability characters, dependence between some factors and classification of pathological parameters - vital activity of the larvochysts and the activity of pathologic processes in the liver parenchyma at the level of fibrous capsule, perichystic area and away from the cyst. As a result we determined the particular role of the obtained data by clustering analyzing based on k-means, and differentiation into clusters of the activity and fertility in larvochysts in liver parenchyma and the activity of injurious processes away from the cyst. Studiul dat, vizează evaluarea particularităţilor morfopatologice în chistul hidatic hepatic evolutiv la copil prin utilizarea metodelor de prelucrate şi analiză statistică întru identificarea indicilor informaţionali de valoare şi elucidare a variabilităţii caracterului, dependenţei între unii factori şi clasificarea parametrilor morfopatologici – activitatea vitală a larvochistului, şi activitatea proceselor lezionare evoluate în parenchimul hepatic la nivelul capsulei fibroase, zona perichistică şi la distanţă de chist. Ca rezultat s-au stabilit rolul deosebit pe care îl au datele obţinute prin analiza clusteriană în baza k-mediilor, conform căreia indicii relevanţi pentru diferenţierea în clustere sunt activitatea de fertilitate în larvochist şi activitatea proceselor lezionare în parenchimul hepatic la distanţă

Спектр клинико-морфологических особенностей врожденной правосторонней диафрагмальной грыжи Богдалекa при позднем обращении

IMSP Institutul Mamei și Copilului, Centrul Național Științifico-Practic de Chirurgie Pediatrică “Natalia Gheorghiu”, Serviciul de morfopatologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”The authors present the case of an infant aged 43 days, hospitalized in a serious general condition conditioned by severe cardiorespiratory disorders. The disease started suddenly a day ago with repeated vomiting, dyspnea and progressive tachypnea. Imaging investigations revealed a diaphragmatic hernia on the right with total herniation of the right lobe of the liver, the disease manifesting itself clinically on the 42nd day of life. The paper describes severe morphopathological changes in the liver. The analysis of the literature describing this pathology is made. The authors conclude that the right Bochdalek hernia with intrathoracic hernia of the liver with late clinical presentation is accompanied by a poor prognosis, caused both by pulmonary hypoplasia, which can be seen bilaterally, and by the presence of severe progressive changes in the protruding liver. The broad spectrum and severity of the consequences and complications caused by a late diagnosis may condition the impossibility of performing surgical treatment and the fatal exodus of the disease.Авторы представляют клинический случай 43-дневного младенца, госпитализированного в тяжелом состоянии, обусловленное тяжелыми кардио-респираторными нарушениями. У пациента, днём ранее внезапно появились повторяющаяся рвота, отдышка и прогрессирующее тахипноэ. Рентгенологические исследования позволили выявить диафрагмальную грыжу с тотальным перемещением правой доли печени в грудную полость. Заболевание проявилось клинически на 42-й день жизни. В работе описаны тяжелые морфопатологические изменения печени. Произведен анализ литературы описывающей данную патологию. Авторы совпадают в том, что правосторонняя грыжа Богдалека с внутригрудным перемещением печени, с поздними клиническими проявлениями сопровождается неблагоприятным прогнозом, обусловленным как легочной гипоплазией, которая может быть двусторонней, так и наличием серьезных прогрессирующих изменений смещённой печени. Широкий спектр и тяжесть последствий и осложнений вызванных поздней диагностикой могут привести к невозможности проведения хирургического лечения и фатальному исходу