The management of the preterm infant in the delivery room

Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iaşi, Departamentul Medicina Mamei şi Copilului, Disciplina de NeonatologieManagementul imediat al nou-nascutului prematur reprezintă o provocare pentru neonatolog, în principal din cauza diferenţelor de fiziologie între nou-născutul la termen şi prematur. Există actualmente o tendinţă de modifi care a focusului de la ”ora de aur” la „minutul de platină”, sugerându-se că cele mai importante modifi cări în cursul procesului de adaptare sunt cele care au loc extrem de rapid. Tranziţia respiratorie de la viaţa intrauterină la cea extrauterină este cel mai important pas al adaptării prematurului, la aceasta contribuind mai mulţi factori: relativul deficit de surfactant, hipotonia musculaturii respiratorii accesorii şi lipsa de maturare a centrilor respiratori. De asemenea, labilitatea termică a nou-născutului prematur reprezintă o preocupare continuă. Minimizarea pierderilor de căldură este extrem de dificilă din cauza evaporării masive, exacerbate de gradientul crescut de temperatură de la nivelul pielii în ambient şi din cauza caracteristicilor fizice ale nou-născutului prematur. Scopul acestui referat este de a sintetiza noile abordări legate de stabilizarea cardio-respiratorie şi hemodinamică a nou-născutului prematur, utilizarea suportului respirator noninvaziv, a concentraţiilor adecvate de oxigen în sala de naşteri, administrarea precoce de surfactant, în scopul furnizării unor posibile răspunsuri şi a marcării situaţiilor în care deocamdată nu s-au descoperit soluţii adecvate.The immediate management of the preterm infant represents a challenge for the neonatologist, mainly due to physiologic differences between term and preterm newborns. There is a rising trend among the specialist of moving from the “golden hour” approach to the “platinum minute”, implying that the most important changes during the process of adaptation are the most rapid-acting. The respiratory transition from intrauterine to extrauterine life is the most important regarding preterm infants, due to their relative surfactant deficiency, hypotonic respiratory musculature, and decreased respiratory drive. Also, the thermal instability of the preterm infant is a continuous preoccupation. Minimizing heat loss is extremely difficult due to massive evaporation, the high gradient of temperature at skin level, and the physical characteristics of the newborn. We, therefore, aim to point out new trends regarding non-invasive respiratory support, safe concentrations of oxygen, modes of oxygen delivery, surfactant administration in the delivery room, submit possible answers, and mark the situations where the answers are still to be found

Actualităţi în alimentaţia prematurului

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa” Iaş

Necrotizing ulcerative enterocolitis - risk factors, therapeutic interventions

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa”, Iaşi, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Cuza-Vodă, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria, IaşiNecrotizing enterocolitis (NEC) is the most frequent digestive emergency in the neonatal period, mainly diagnosed in the premature newborn. In this study, the authors tried to synthesize the correlation among risk factors, stage of disease and outcome. Material and methods: we carried out a retrospective study on 205 neonates with NEC, diagnosed in our NICU over 6 years. We assessed the following parameters: gestational age, birth weight, associated diseases, infection, moment of onset, type of feeding at onset, clinical staging, duration of symptoms, surgical treatment and outcome. Results: the incidence of NEC in the NICU was 3.32%. The mean GA was 33 weeks and the mean BW was 1900 grams. Associated diseases were: PDA – 19.5%, perinatal asphyxia – 13.7%, medium and severe respiratory distress – 67.8%. 39% of the neonates had positive gastric aspirates and infection was correlated with clinical staging. The onset of symptoms was 9 days of age and the mean duration of symptoms was 5 days. Both were correlated with clinical staging. Feeding at onset was predominantly parenteral, with or without enteral supplementation with formula. 16.6% of patients were transferred to Pediatric Surgery, 9.3% were performed surgery and 6.8% were deceased following surgery. Conclusions: Our results show powerful arguments both for the caution regarding nutrition of the premature newborn and for the timely therapeutic intervention in newborns with NEC

Natural nutrition - present and future

Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Gr. T. Popa” Iaşi, Departamentul Medicina Mamei şi Copilului, Secţia Neonatologie, Departamentul Ştiinţe Fundamentale şi Interdisciplinaritate, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie ”Cuza Vodă” IaşiPromoting breastfeeding represents even nowadays an important matter either in maternities and later in early childhood. Variability in human milk composition is well studied and demonstrated by large several studies. Optimal content in principal macronutrients and energy content conferes to human milk vaşlues of inimitable nutrient. Aim: quantitative analyse of nutritive content and caloric value of term and preterm mothers milk, moment of initiating breastfeeding and it”s duration. Material and method: a study group of 222 cases were analised as main macronutrient composition in human milk (spectrophotometry with Miris Human Milk Analyzer) of different gestational age, postnatal age, type of delivery, maternal age and other significant parameters. The second study group of 1098 cases were questioned about timing and duration of breastfeeding, time of diversification and their impact on postnatal morbidity. Results: macronutrient content varied with moment of sampling, gestational age and postnatal age. Sampling methods influence probably this composition. 26,8% of newborns were breastfed in the delivery room. &1,2% were exclusively breastfed at discharge. Only 21,8% of C-sectioned mothers breastfeeded compared with 51,2% of vaginaly delivering mothers. Postnatal breastfeeding was maintained for an average of 48,1 weeks. Diversification was done at 21,8 weeks. Conclusion: macronutrient human milk analyse has to be done on large study groups, multicentric to distinguish eventual regional differences, milk has to be colected and sampled on 24 hour basis. The future of breastfeeding largely depends on enhancing efforts for promoting breastfeed in maternity and later at general practitioner level, because it represents the best and cheapest prophilaxis for neonatal and infant morbidity.Promovarea alimentaţiei naturale reprezintă şi astăzi o problemă de actualitate, atât în maternitate, cât şi ulterior în perioada de sugar. Variabilitatea compoziţiei laptelui matern, demonstrată de multiple studii, ca şi componenţa în principii nutritive de bază, optimă dezvoltării copilului, fac din acest lapte un aliment inimitabil. Obiectivele studiului: analiza cantitativă a principalelor principii nutritive şi valorii energetice în laptele mamelor care au născut la termen sau prematur, evaluarea momentului iniţierii alimentaţiei la sân, influenţa acesteia asupra duratei ulterioare a alimentaţiei naturale în perioada de sugar. Material şi metodă: s-au determinat principalii macronutrienţi din eşantioane de lapte proaspăt recoltat de la 222 cazuri, analizate prin metoda spectrometrica (Miris HMA), stabilindu-se corelaţii cu vârsta de gestaţie, momentul postnatal, felul naşterii, vârsta mamei şi alte variabile semnificative. Studiul a fost completat de analiza a 1098 pacienţi ale caror mame au fost interogate prin metoda chestionarului, vizând momentul iniţierii alimentaţiei naturale, durata postnatală a acesteia şi momentul diversificării, şi impactul acesteia asupra morbidităţii ulterioare. Rezultate: compoziţia în macronutrienţi a variat funcţie de momentul recoltării, vârsta de gestaţie şi tipul recoltării, având în vedere că recoltarea nu s-a făcut din laptele de pe 24 ore. Corelaţia semnificativă s-a constatat pentru vârsta de gestaţie şi vârsta postnatală. Iniţierea alimentaţiei la sân în sala de naştere a avut o incidenţă de 26,8%, explicat în parte de rata mare de cezariene (52%). La externare 71,2% erau alimentaţi exclusiv natural. Naşterea prin cezariană a limitat alimentaţia la sân la doar 21,8% faţă de 51,2% pentru mamele ce au născut natural. Durata alimentaţiei naturale a fost în medie de 48,1 săptămâni, iar diversificarea s-a făcut la 21,5 săptămâni. Concluzii: analiza laptelui de mamă este necesar a fi făcută pe loturi mari de mame şi prin recoltarea şi omogenizarea laptelui pe 24 ore, fiind oportune studii multicentrice, care să anlizeze compoziţia laptelui uman pentru diferite regiuni. Viitorul alimentaţiei naturale depinde de promovarea alăptării la nivelul maternităţilor şi la nivelul medicilor de familie, alimentaţia naturală reprezentând cea mai bună şi mai ieftină profilaxie a patologiei nou-născutului şi sugarului

Neonates from multiple pregnancies – complications, outcome

Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie ”Cuza-Vodă”, Centrul Regional de Terapie Intensivă Neonatală, Iaşi, România, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iaşi, RomâniaIntroducere: sarcina multiplă reprezintă una din principalele cauze de prematuritate şi complicaţii secundare, mai ales în contextul creşterii numărului de sarcini obţinute prin fertilizare in vitro (FIV) şi al progresului managementului nou-născutului cu risc crescut. Secundar se constată o rată mai mare a supravieţuirii, dar şi a morbidităţii cu potenţiale sechele pe termen lung. Obiective: evaluarea incidenţei naşterilor din sarcină multiplă, a mortalităţii şi principalelor categorii de morbiditate a acestei categorii de nou-născuţi. Material şi metodă: am efectuat un studiu retrospectiv observaţional asupra nou-născuţilor proveniţi din sarcini multiple, îngrijiţi în centrul nostru în perioada 2015-2017. Am evaluat următorii parametri: modul de obţinere a sarcinii, modul naşterii, vârsta de gestaţie, greutatea la naştere, resuscitarea la naştere, complicaţii în timpul spitalizării, modalităţile terapeutice, durata de spitalizare. Rezultate: din 19550 nou-născuţi în Maternitatea ”Cuza-Vodă”, 609 cazuri au provenit din 296 sarcini multiple, cu o incidenţă totală de 1,51% şi o vârstă gestaţională de 34,5 săptămâni. Dintre acestea, 280 sarcini au fost gemelare (94,59%), 15 sarcini triple (5,07%) şi 1 sarcină cvadruplă (0,34%). 40 sarcini au fost induse artificial prin FIV (13,51%). Nu se constată diferenţă statistică între sarcinile gemelare sau cu tripleţi în privinţa modului de concepţie – natural sau prin FIV (p = 0.861). FIV se asociază cu o vârstă gestaţională mai crescută (p = 0.0248), cu naşterea prin cezariană (p = 0.0289) şi apnee de prematuritate (p=0.034). Nu se observă diferenţe statistic semnificative în privinţa nevoii administrării de surfactant, numărului de zile de spitalizare sau nevoii de ventilaţie mecanică. Nou-născuţii de rang 3 şi 4 se asociază cu un necesar crescut de reanimare la naştere (p=0.0313), ventilaţie mecanică (p=0.013), sindrom de detresă respiratorie (p=0.014), apnee de prematuritate (p=0.0255), infecţie (p=0.0057) şi tulburări metabolice (p=0.0004). Nou-născuţii proveniţi din sarcină obţinută natural prezintă o rată mai crescută a mortalităţii (p=0.034). Concluzii: în studiul nostru, sarcinile multiple obţinute prin FIV au beneficiat de urmărire prenatală mai riguroasă, în contextul aceleiaşi îngrijiri postnatale ca şi a celor obţinute natural. Sarcinile multiple sunt sarcini cu risc neonatal crescut şi necesită o mai bună depistare şi monitorizare prenatală pentru a fi îndrumate spre centre cu posibilităţi de îngrijire adecvate pentru nou-născuţi.Background: Multiple pregnancies became one of the leading causes of prematurity and subsequent complications, mainly because of the increasing rate of in vitro fertilization (IVF) procedures and fast progress in the management of high-risk neonates. The effect is a higher rate of survival, but also of morbidity with long-term consequences. Objective: To evaluate the incidence of births from multiple pregnancies, mortality, and main morbidity categories in this category of infants. Material and methods: we performed an observational retrospective study on infants coming from multiple pregnancies, born in our hospital over three years (2015-2017). We assessed the following parameters: type of conception, mode of birth, gestational age, birth weight, resuscitation in the delivery room, therapeutic maneuvers, length of hospital stay. Results: Out of a total of 19550 newborns, 609 infants resulted from 296 multiple pregnancies, with a total incidence of 1.51% and a mean gestational age of 34.5 weeks. Among them 280 were twins (94.59%), 15 were triplets (5.07%) and 1 were quadruplets (0.34%). 40 pregnancies resulted from IVF (13.51%). There is no statistical difference between the number of twin vs triplets pregnancies regarding the type of conception: natural vs IVF (p = 0.861). IVF is associated with higher gestational age (p = 0.0248), Caesarean section (p = 0.0289) and apnea of prematurity (p=0.034) comparing with natural multiple pregnancies that presented higher mortality rate (p=0.034). No significant difference regarding surfactant administration, days of hospitalization, and need for mechanical ventilation were observed. Range 3 and 4 newborns were associated with higher need of resuscitation at birth (p=0.0313), mechanical ventilation (p=0.013), respiratory distress syndrome (p=0.014), apnea of prematurity (p=0.0255), infection (p=0.0057) and metabolic dysfunction (p=0.0004). Conclusions: neonates from in vitro fertilization have better prenatal care, despite the same postnatal care as natural multiple gestations. Multiple pregnancies are of high risk for neonates and should be better diagnosed and referred to higher levels of neonatal care

Limits of postnatal management of congenital diaphragmatic hernia

Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, Disciplina de Chirurgie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi, Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi, Secţia Clinica de Anestezie şi Terapie Intensivă, Universitatea de Medicină si Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, Disciplina de Neonatologie 5 Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginceologie ”Cuza-Vodă”, Iaşi, Centrul Regional de Terapie Intensivă NeonatalăIntroducere: Managementul postnatal al herniei diafragmatice congenitale (CDH) implică abordarea multidisciplinară şi este nonstandardizat în majoritatea centrelor de chirurgie pediatrică. Obiectiv: Evaluarea statusului managementului cazurilor cu hernie diafragmatică congenitală tratate într-un centru terţiar de chirurgie pediatrică, respectiv de terapie intensivă pediatrică. Material si Metode: Am revizuit rezultatele tuturor cazurilor de hernie diafragmatică congenitală din ultimele 30 de luni, tratate în departamentul de chirurgie pediatrică al Spitalului Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria” din Iaşi, România. Rezultate: A fost inclus un număr total de 14 cazuri. Dintre acestea, 64% (9 cazuri) au fost diagnosticate antenatal. Un număr de 12 cazuri au fost tratate chirurgical, 8 prin abord deschis prin laparotomie şi 4 prin abord minim invaziv toracoscopic cu o mortalitate generală de 78%. Factorii de risc postnatali, cum ar fi localizarea herniei, prematuritatea, greutatea mică la naştere şi mărimea defectului, au fost confirmaţi în lotul de studiu ca fiind corelaţi cu mortalitatea inregistrată. Durata medie de spitalizare a fost de 43 de zile. Pentru cele 3 cazuri de supravieţuitori durata medie de urmărire a fost de 1 an. Concluzii: Chiar în condiţiile managementului nostru actualizat mortalitatea pe care am înregistrat-o a fost foarte ridicată şi s-a corelat cu prezenţa factorilor de risc postnatali. Hipertensiunea pulmonară persistentă a fost dificil de evaluat şi a reprezentat o continuă provocare de management, mai ales din cauza lipsei, în secţia de Terapie Intensivă Pediatrică, a posibilităţilor terapeutice postoperatorii, de tip ventilaţie cu frecvenţă înaltă, ventilaţie cu oxid nitric sau ECMO.Introduction: Postnatal management of congenital diaphragmatic hernia involves a multidisciplinary approach and is non-standardized in most pediatric surgery departments. Objective: To evaluate the status of congenital diaphragmatic hernia (CDH) management in a tertiary department of pediatric surgery and neonatal intensive care unit. Study design: We reviewed the last 30 months' outcomes of all cases of CDH treated in NICU and the department of pediatric surgery of “Sf. Maria” Emergency Children Hospital Iasi, Romania. Results: A total of 14 cases were included. Of these, 64% (9 cases) were prenatally diagnosed. A number of 12 cases were surgically treated, 8 by abdominal open approach and 4 by thoracoscopic minimally invasive approach with an overall mortality rate of 78%. Postnatal risk factors of mortality such as side of hernia, prematurity, low birth weight, and size of the defect were confirmed in our study group. The median time of hospital stay was 43 days. For the 3 survivors, the mean period of follow-up was 1 year. Conclusions: Despite our updated management of CDH, mortality was still very high and was associated with postnatal risk factors. Persistent pulmonary hypertension was difficult to evaluate and presented persistent challenges in management

The involvement of oxidative stress in perinatalasphyxia

Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Gr.T.Popa”, Iaşi, Departamentul Medicina Mamei şi Copilului, Disciplina de NeonatologiePerinatal asphyxia complicated with multi-organic hypoxic-ischaemic injuries represents, despite current advances in neonatal medicine, the leading cause of morbidity and mortality in both term and premature newborns. The mechanisms of neuronal damage are heterogeneous and include the participation of circulatory, metabolic, and biochemical factors. Various biochemical markers have been studied in order to determine the origin and the extension of neuronal injury, as well as the involvement of oxidative stress in its’ pathogenesis. Up to this moment, there is no unique molecule to offer information on all studied parameters, but when used together, the markers we studied can provide useful data regarding the moment, extension, and outcome of the neuronal injury, thus orienting therapy.Asfixia perinatală complicată cu leziuni hipoxic-ischemice multiorganice reprezintă, în pofida progreselor actuale din medicina neonatală, cea mai importantă cauză de morbiditate şi mortalitate perinatală la nou-născutul la termen şi prematur. Mecanismele lezionale sunt heterogene şi au loc cu participarea factorilor etiologici circulatori, metabolici şi biochimici. Variaţi markeri biochimici sunt studiaţi pentru a determina originea şi extensia leziunilor neuronale, precum şi implicarea stresului oxidativ în dezvoltarea acestora. Până în momentul actual, nu există o singură moleculă care să ofere informaţii asupra tuturor parametrilor studiaţi, dar, utilizaţi împreună, markerii expuşi pot oferi date valoroase privind momentul, extensia şi evoluţia leziunilor, orientând astfel demersul terapeutic

ASFIXIA PERINATALĂ – MECANISME DE PRODUCERE ŞI STRATEGII TERAPEUTICE ŢINTITE

Asfi xia perinatală complicată cu leziuni hipoxic-ischemice multiorganice reprezintă, în pofi da progreselor actuale din medicina neonatală, cea mai importantă cauză de morbiditate şi mortalitate perinatală la nounăscutul la termen şi prematur. Mecanismele lezionale sunt heterogene şi au loc cu participarea factorilor etiologici circulatori, metabolici şi biochimici. În primele momente de după injurie, tratamentul se concentrează pe prevenirea formării radicalilor liberi, combaterea infl amaţiei şi efectele anti-apoptotice. În stadiile tardive, se urmăreşte regenerarea oligodendrogliei prin utilizarea medicaţiei cu efect neurotrofi c

Hipotermia cerebrală pentru tratamentul encefalopatiei hipoxic-ischemice

Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Gr.T.Popa”, Iaşi, Departamentul Medicina Mamei şi Copilului, Disciplina de Neonatologi

Pulse Oximetry During the First 24 Hours as a Screening Tool For Congenital Heart Defects

Introduction: Although screening for congenital heart defects (CHD) relies mainly on antenatal ultrasonography and clinical examination after birth, life-threatening cardiac malformations are often not diagnosed before the patient is discharged